Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
CAPITOLUL I
O campanie de marketing este formata dintr-un numar de activitati
desfasurate pentru a atinge un scop predeterminat, cel mai frecvent de
promovare a unui produs sau serviciu. O campanie de marketing difera de
marketingul in curs de desfasurare sau relatii publice, care sunt concepute sa
ofere o reactie la un anumite eveniment specific.
O campanie de marketing eficienta ar trebui sa acopere o varietate cat mai
mare de canale de media si sa includa pe langa campaniile platite si campanii
de marketing gratis (ex. promovarea produselor sau serviciilor pe propriul site
de prezentare si pe pagina de social media).
Marketingul privit ca un intreg, este un proces care se regaseste intr-o
continua desfasurare. In orice moment din an, cand privesti o firma, ar trebui
sa poti observa o anumita campanie de marketing care se afla in derulare si
care are ca menire promovarea unui produs sau serviciu.
Atunci cand privim marketingul doar raportat la o campanie de marketing
putem observa ca acesta este mult mai restrans. O campanie de marketing
implica, de obicei o limita de timp si buget dar si un scop specific. Aceasta se
va concentra de multe ori asupra unui singur aspect sau organizare a muncii,
cum ar fi un produs nou sau un produs revizuit. Pentru a avea eficienta, o
campanie de marketing are nevoie de obiective clare, cuantificabile. In forma
sa cea mai simpla, acest lucru ar putea fi ca mesajul sa ajunga la un anumit
numar de oameni. Un obiectiv mai sofisicat ar fi ca intr-o anumita proportie,
oamenii sa arate constientizarea produsului, sa arate ca mesajul a ajuns cu
succes. Se poate spune ca scopul final este acela ca aceasta constientizare
sa duca la o crestere a vanzarilor. Avand obiective clare, nu numai ca face
posibila cuantificarea eficientei campaniei dar, totodata are si un accent clar
in planificarea campaniei de la start la final.
O campanie de marketing are trei elemente principale. Unul este marketingul
direct ce implica directa cumunicare cu consumatorii de exemplu pliante,
mesaje prin e-mail, scrisori prin posta sau mesageria mobila. Alt element
este publicitatea, ceea ce inseamna plaltirea operatorilor unui serviciu de
comunicare precum televizorul, radio-ul sau presa scrisa prin intermediul
carora sa se transmita mesajul dorit. Al treilea element principal dintr-o
campanie de marketing este constituit din relatiile publice. Acestea se ocupa
ca pietele de desfacere din mass-media sa mentioneze in editorialul lor
produsele sau serviciile respective.
CAPITOLUL II
Exemplu:
O societate prestatoare de servicii va derula campanii de promovare a
organizaiei n ansamblu deoarece clienii se orienteaz n funcie de imaginea
de ansamblu a firmei, de gradul de ncredere pe care aceasta le-o inspir
Exemplu:
Vnzrile la un anumit preparat culinar au sczut foarte mult. Restaurantul
care l comercializeaz deruleaz variate aciuni de promovare care s
stimuleze comandarea acestuia de ctre clieni
Exemplu:
O organizaie dorete s poziioneze foarte precis firma i oferta pe pia.
Imaginea de marc care se construiete trebuie s fie bine individualizat i
puternic pentru a permite recunoaterea imediat a acestei poziii, a
caracteristicilor societii respective i a ofertei sale
organizaiei, ct i a ofertei sale sau a mrcii. Este cea mai ntlnit strategie, i
cea mai uor de adoptat. De asemenea, prin combinarea mai multor
elemente care contribuie la imaginea de marc a firmei, inspir ncredere
clienilor i publicului larg i faciliteaz atingerea n mod optim a obiectivelor
campaniilor de promovare.
Exemplu:
O societate comercial nou nfiinat apeleaz la aceast metod pentru a
atinge simultan mai multe obiective.
Dup ofert:
promovarea produsului global se promoveaz oferta organizaiei n
ansamblu;
promovarea produsului individual se promoveaz fiecare component a
ofertei n parte.
Exemplu:
Dup rol:
Exemplu:
Exemplu:
Un lan de magazine utilizeaz toate tehnicile de promovare, combinndu-le n
funcie de publicul-int, obiectivele urmrite, conjunctur etc.
Exemplu:
O societate de consultan care se adreseaz bncilor deruleaz numai
campanii de relaii publice.
Dup modul de desfurare n timp:
promovare permanent activitatea de promovare i comunicarea cu
publicul se desfoar n mod continuu;
promovare intermitent campaniile de promovare sunt limitate n timp,
desfurndu-se n funcie de conjunctur.
Dup sediul activitii promoionale:
realizat cu fore proprii organizaia proiecteaz i deruleaz campaniile de
promovare;
realizat de instituii specializate se apeleaz la agenii de publicitate.
Dup modul de comunicare cu publicul int:
media promovarea se face prin mass-media;
personal promovarea se face prin mijloace interpersonale.
Dup publicul vizat:
intern are n vedere angajaii organizaiei;
extern se adreseaz publicului din afara organizaiei.
Aceast clasificare este mai mult didactic i are menirea de a nelege mai
bine posibilitile multiple de abordare, cu avantajele i dezavantajele lor. n
activitatea real o organizaie adopt o strategie combinat, eficient ntr-un
anumit context. Alegerea celei mai potrivite strategii pentru o organizaie,
ntr-o anumit situaie, este foarte important deoarece aceasta trebuie s
asigure atingerea n mod optim, cu eforturi minime a obiectivelor fixate.
Criteriile de alegere a strategiei i a mixului de tehnici de promovare sunt
variate:
obiectivele urmrite pe termen lung i scurt;
mesajul care trebuie transmis;
publicul-int, caracteristicile i obiceiurile de consum ale acestuia;
credibilitatea organizaiei i imaginea pe care deja o are;
flexibilitatea campaniei adoptate;
durata de aciune;
bugetul necesar i resursele (financiare, materiale i umane) disponibile;
controlul rezultatelor campaniei de promovare.
Bugetul promoional
Alocarea sumelor necesare realizrii unor campanii de promovare se face att
n funcie de obiectivele fixate, ct i lundu-se n considerare resursele
Cheltuielile de promovare ale unei organizaii sunt variate. Unele dintre ele
sunt directe, altele indirecte. Unele se realizeaz pe tot parcursul anului (cum
ar fi salariile eventualilor angajai care se ocup de promovare/relaii
publice), altele se efectueaz cu ocazia unor campanii de promovare precis
delimitate n timp. Unele organizaii nu i proiecteaz i deruleaz singure
campaniile de promovare, apelnd ntotdeauna la agenii specialitate. Alte
organizaii colaboreaz cu ageniile de publicitate numai pentru anumite
campanii, de amploare mai mare. Sunt de asemenea i firme, cum sunt de
cele mai multe ori ntreprinderile mici, care nu folosesc niciodat serviciile
ageniilor de publicitate. Toate aceste situaii au impact asupra bugetului de
promovare. n general se consider c o campanie de promovare realizat pe
cont propriu este mai ieftin dect dac s-ar apela la o agenie de publicitate.
De multe ori aceast afirmaie este fals deoarece: agenia poate obine
spaii de publicitate mai ieftine, deine mai multe informaii despre pia i
mai multe contacte putnd s fie mai eficient dect organizaia n beneficiul
creia se realizeaz campania, personalul ageniei are mai mult experien
n formularea mesajelor i poate realiza materiale de promovare de calitate
mai ridicat i cu un impact mai mare etc. Desigur c dac se apeleaz la o
agenie de publicitate trebuie s se plteasc acesteia pentru serviciile
aduse, pe lng costul propriu-zis al campaniei. De cele mai multe ori ns
aceste cheltuieli sucampanie de promovarent pe deplin justificate de celelalte
costuri care sunt mai reduse, de mai marea eficien i mai buna calitate a
campaniei, de efectele campaniei care sunt de cele mai multe ori superioare
dect cele pe care le-ar fi obinut organizaia prin eforturi proprii.
Capitolul III
I.
ADIDAS
1) FIRMA ADIDAS
Firma germana Adidas a fost creata in 1928, de catre Adi Dassler, de meserie
cizmar. In 1929, Dassler a fabricat primii pantofi pentru atletii care participau
la Olimpiada.
Dupa decesul lui Adi Dessler, firma a fost condusa de catre fiul sau, Horst,
sub conducerea caruia a continuat sa se dezvolte. La moartea lui Horst
Dessler, marca nu mai avea insa un veritabil "patron", iar firma se gasea in
competitie cu companii anglo-saxone foarte puternice, carora li s-a adaugat
concurenta japoneza (Misuno, Asics), respectiv europeana (Benetton,
Pentland, Lotto, Kappa, Le Coq Sportif). S-a pus astfel problema
restructurarilor. Ca urmare insa a unui actionarat nehotarat, acestea s-au
Tapie isi imaginase ca aura sa mediatica, care ii adusese deja foloase in anii
80, urma sa fie suficienta pentru a reimprospata o marca prafuita, chiar daca
cu o istorie lunga si nobila. Este adevarat, Tapie intelesese la acel moment
importanta tot mai mare a imaginii in reusita marilor companii din domeniul
sportului, dar nu evaluase costurile necesitate de o asemenea "revolutie"
culturala. In 1990, Tapie dispunea de o perioada de gratie de 2 ani pentru
rambursarea datoriilor, care insa s-a dovedit prea scurta. Crdit Lyonnais nu a
fost de acord sa ii reesaloneze datoriile, ca urmare a faptului ca si banca in
sine trecea printr-o perioada dificila din punct de vedere financiar.
2) DIFICULTATILE INTALNITE
La inceputul anului 1993, Bernard Tapie nu mai putea face fata scadentelor
datoriilor contractate. Practic, per total pentru toate firmele pe care le
detinea, Tapie avea la acel moment o datorie de 750 milioane FF.
La randul sau, Adidas, care avea deja din 1990 o lejera ramanere in urma fata
de concurenta, este depasita in mod clar de catre aceasta in 1992.
In 1992, Nike anunta o cifra totala de afaceri de 18,5 miliarde FF, Reebok de
17 miliarde FF, iar Adidas de abia atingea 12 miliarde, in conditiile in care 500
de milioane erau anuntate ca pierderi. Insa Nike si Reebok aveau profit.
II.
1)
CONCURENTA
REEBOK
Reebok a fost creata in 1895 in Marea Britanie, de catre Josph Williams Foster.
In 1979, aproape 100 de ani mai tarziu, Paul Fireman, un simplu agent
comercial care vindea materiale de camping la Boston, a obtinut distributia
exclusiva a produselor Reebok in SUA. Din acel moment, vanzarile au
explodat, trecand de la 30 000 de perechi la mai mult de 100 de milioane in
1994. Piata Reebok se compunea in 1980 din 25% vanzari in SUA, 20%
vanzari in Europa. In 1984, Paul Fireman a cumparat compania de la
proprietarul englez Joe Foster, dat fiind faptul ca filiala americana devenise
mai importanta ca talie decat firma-mama.
Intre 1986 si 1988, Reebok ajunge nr. 1 mondial in sport, dar, de atunci, este
depasit de catre Nike.
Fireman nu era deloc un tip sportiv si, de fapt, a picat in bransa putin si ca
urmare a hazardului. Dar tocmai acest parcurs l-a facut sa exploreze o pista
originala care avea sa faca reteta. El a inteles inaintea tuturor ca pantofii de
sport puteau deveni obiecte de moda, exact ca si jeansii si ca puteau sa fie
destinati nu numai sportivilor sau amatorilor de jogging. Cu colectii
schimbate la fiecare 6 luni, Freeman si-a propus seducerea femeilor cu
pantofi de sport fabricati intai in Coreea, apoi in Thailanda, in China si in India
(si care aveau avantajul ca, desi se vindeau cu 100 USD perechea, la iesirea
din uzina costau 10 USD perechea).
In 1993, femeile reprezentau aproape 1/3 din clientela Reebok, adica de 3 ori
mai mult decat la concurenta.
De altfel, cel mai mare succes Reebok este un pantof sport pentru femei:
modelul "Freestyle", lansat in 1983 si care este cel mai bine vandut din
istorie, cu mai mult de 100 de milioane de perechi. "Freestyle" era un fel de
pantof balerin din piele sintetica, in culori vii. Logo-ul REEBOK, flancat de un
mic drapel englezesc, era insa atat de discret, incat putea trece usor drept un
pantof de oras. De aceea, vanzarile au "explodat" si la un moment dat, firma
2)
NIKE
Nike a fost creata in 1972 de catre Phil Knight, sportiv pasionat si semifondist.
De la inceput, Nike a avut succes pe toate pietele unde vindea. De la crearea
sa, Nike nu a incetat sa prospere. Anul 1992 este unul important, deoarece
strategia Nike devine in mod particular ofensiva in Europa. Daca in SUA Nike
era lider cu 30% ca parte de piata (Reebok - 25%, Adidas - 3%), in Europa si
peste tot in lume, Nike incepea sa piarda teren in fata Reebok, cu vanzari tot
mai apropiate in termeni de volum si de cifra de afaceri. In 1992, cifra de
afaceri a Nike era de 3,4 miliarde FF.
Strategia Nike
Nike isi datoreaza mare parte din succes avantajelor tehnologice exploatate,
adica a sistemului de aer din pantofii lor, care amortizeaza socurile, redand
sportivului energia degajata.
Echipa de marketing a Nike isi imparte astfel sarcinile: partea creativ este
incredintata majoritar echipei din SUA, iar restul filialelor urmeaza politica de
comunicare, executa directivele relative la creare/productie si se ocupa in
mod particular de distributie si de verificarea proportiei vanzarilor.
Practic, cand vine sa preia Adidas, Louis Dreyfus vede ca totul trebuie
reconstruit.
Din punctul de vedere al comunicarii, pana la jumatatea anilor 80, Adidas s-a
dedicat integral sportivilor, fara a se preocupa de publicitate, consacrand
pana la 80% din bugetul de promovare sponsorizarilor pe terenurile de sport.
Altfel spus, politica sa de publicitate a constat din sponsorizari ale sportivilor
profesionisti.
[1] 1 EU = 6,5 FF
[2] Carora li se externalizeaza o parte din activitatile companiei, mai ales cu
caracter productiv (dar nu numai).
[3] Decathlon, Go Sport
BIBLIOGRAFIE
http://www.rasfoiesc.com/
http://www.iqads.ro/
http://www.wedis.ro/
http://ro.wikipedia.org/
http://biblioteca.regielive.ro/