Sunteți pe pagina 1din 3
STRUCTURA GENERALA A LEXICULUI ROMANESC FONDUL PRINCIPAL LEXICAL $I MASA VOCABULARULUI I. Citigi textul urmator si rezolvafi cerinfele de mai jos: »Dupi porunca Mariei Sale, fa ziua de vineri 30 noemvrie, s-a deschis, in spitiria cea mare din palatal domnese, divanul de judecats al tari impotriva boierilor vanzitori din anul "74. Se aflan juzi doudzeci gi doi de *izisi din cei mai batrani de la yinuturi,sase dregatori ai Domniei i inalt Prea Sfinfia Sa Mitropolital Anastasie, cap al divanului. Maria Sa Ion Nicoari-Voievod a privegheat deschiderea, sind cu spada i buzduganul in tronul stu, avand indarat doisprezece din ostrovenii s&i, cu sibille goale, Portile cettfuiei erau deschise si se diduse {invoire norodufui si! umple ograda, numai cat sd fle cuviincios si pacinic sis nu turbure divanul MEriei Sale cu cchiote, larmi si sudalmi asupra ticilosilor adusi la giudet.” (Mihail Sadoveanu, Nicoard Poteoava, cap. XXXVI Divan de judecatd) L.A. Identificati in text mai multe cuvinte diferite sub diverse aspecte (semantic, gramatical ete), care aparfin toate fondului principal lexical. Explicafi alegerea ficuti, pornind de la eri de stabilire a apartenentei unui cuvaint ia vocabularul fundamental. 1. B. Identificafi arhaismete prezente im text. Precizati (sub)tipul in care se incadreaz’ ele, raportindu-le la celelalte tipuri si subtipuri de arhaisme din limba roman despre care afi allat din bibliografie. 11, Identificati regionalismele si faptele populare prezente in text. Precizafi (sub)tipul in care se incadreazk ele, raportindu-le la celelalte tipuri si subtipuri de regionalisme din limba romana despre eare afi flat din bibliografic. $1 5-0-luat si s-o dus iel inainti. Iac-o agfuns iel Ia lacu cu lapti acru. Cum 0 aguns ta lacu cu lapti acru, n'imn’ca vorba, s-0 pus acolo pi panda. faca vedi dn iesit om balaur afar. Can o isdt balauru afara si céin s-0 repezdt odaté, si| dn i-0 fépat odat-om paloy in grumaz, i-o sarit copu di tricpatru posti di la trupu lui. $-atundi 0 luat trupu $i -o spinticat in dou s-o scos atiat douzd si atru di gdrgduni 52 i-0 lua $i i-0 pus iner-o batist si cin -0 sirrdns odata, pi Odotian L-o sdgetat moartea acasé-m pat, $-atuné 0 vinit fata la dansu, din ign ‘etu lui." (O. Barlea) LE. Adentiicati in textele de mai jos neologisme de striti specialitate diferite sub mai multe aspecte (etiologic, semantic, gramatical etc.), care se includ toate in masa vocabularului. Explicasi alegerea fiicuti, pornind de la criteriile de stabilire a apartenenfei unui cuvAnt la masa vocabularului. {ty yln traditia gramaticii roménesti si europene, cazul este 0 categorie gramati- b, cali specified flexiunit numelui $i adjectivului, 0 categorie de tip relational care exprima relatile sintactice pe care numele (substantial, pronumele 41 mumeralu) si adjectini le angajeazd tn linittele unei propozii $i, implicit, funetile lor sintactice. Exist deosebiri esenjale ttre confinutud casthut lo substanlty, pronume si numeral, clase al cdror caz exprima direct relaple Junctile lor sintactice din propocitie, si confinutul Ia adjectiv, unde conte impus formal, prin fenomenul de acord. Cazul se manifesta printr-un sistem de epozitif..J. Categoria cazului apartine declindrii* (D. S. L.) Cand instana, respingdnd cererea de prelungire, dispune si punerea tn liber fate a inculpatulu, situate freevent intélnité in practieé, este de observat ca instanja nu poate sii dispund ca punerea in libertate si se faci la o data ante, rioard expirdrii duratei arestarli previdzute in mandat, deoarece ea nu exami. need legalitatea mandatulu, acesta rémindnd valid si producandu-s legal efectele pind la expirarea duratei de maximum 30 de zile Pacts totus, 0 instant ar dispune ca punerea in libertate sa se efectueze im diat, lao data anterioard expirarii mandatului de arestare, ea sl-ar depdsi att. butiilef...]. Intr-o asemenea ipotezd, dispozitia de punere in libertate ar cidea sub incidenta efectului suspensiv de executare a recursulul declerat de procuron producerea acestul eféct nefind impiedicatl de art. 23 al. (4) din Constitute [...]." (R. D. P). este un exantem de intensitaie particulard, avid aspectul unor dungilineare rogi-violacee, uneori cu aspect echimotie, situate 4a nivelul plicilor de fleri. Semnul nu dispare la vitroprestune. Se datoreste