Sunteți pe pagina 1din 9

Rolul educatiei morale in formarea eticii si

deontologiei profesionale si sociale

Masterand Casian Gabriel


An II Traumatologie sportiva

Prin educaie moral nelegem modul de influen a adulilor


asupra copiilor, prin care acetia i formeaz noiunile, sentimentele,
convingerile, obinuinele de conduit moral. Dei metodele de
educaie trebuie deosebite de mijloacele de educaie, cu care se afl
ntr-un raport de interdependen, uneori se pierde hotarul dintre
metod i mijloc.
Elementul etic al activitii educaionale trebuie considerat un tot
unitar nglobnd contiina, comportamentul i convingerile morale ale
personalitii. Prin urmare, multitudinea coninuturilor educaiei
morale, n general, i a formrii convingerilor morale, n particular,
poate fi pus n eviden prin raportarea acestora la principiile moralei
universale i naionale. Educaia moral se caracterizeaz prin
multilateralitatea coninutului, printr-o bogie spiritual deosebit.
Metoda educaiei morale, n procesul de lucru, se divizeaz n
elementele ei componente, care se numesc procedee de educaie, n
raport cu metodele, acestea au un caracter special i de subordonare.
Metodele i procedeele de educaie moral snt strns legate ntre ele
i se pot succeda n diferite situaii ale educaiei tradiionale.

Educatia morala este acea dimensiune a


educatiei prin care se urmareste
formarea si dezvoltarea constiintei si
conduitei morale a personalitatii umane.
Paradigma contemporana a educatiei
morale imbina cunoasterea (morala ) cu
actiunea (morala) in procesul formarii
profilului moral al personalitatii
Ideea de complexitate a educatiei morale
rezulta din:
structura fenomenului moral, alcatuit
din componente obictive si subiective,
precum:
- trebuintele si relatiile morale
individuale sau de grup,
- moravurile si deprinderile morale,
- aspiratiile,
- vointa,
- caracterul moral.

Etica este una din principalele ramuri ale filosofiei i


poate fi numit tiina realitii morale; ncearc elucidarea
problemelor morale printr-un demers cognitiv. Etica poate fi
neleas de asemenea ca o filosofie asupra moralei, a binelui
i a rului, a datoriei.Deontologia este un compartiment al eticii
care se ocup cu studiul normelor si obligaiilor specifice unei
activiti profesionale. Etica profesionala este o totalitate de
legi, norme, prescriptii, porunci, aprecieri constituite despre
comportamentul corect al reprezentantului anumitei profesii,
despre calitatile lui morale care reies din functia sociala a
profesiei, determinata la randul ei de specificul datoriilor
profesionale.
Etica profesionala constituie teoria privind morala
profesionala care reprezinta concretizarea principiilor si
normelor profesionale.
Normele eticii pedagogice, medicale, juridice reflecta
intr-o forma specifica si concretizeaza principiile generale ale
moralei referitor la activitatea reprezentantilor acestor profesii.
Rezolvarea problemelor morale ale activitatilor profesionale
este posibila doar pe baza cerintelor generale ale moralei.

In etica kinetoterapiei exista totdeauna


o implicare intre nevoile pacientului si
posibilitatile pe care le are kinetoterapeutul de a
restaura functiile pierdute existand din acest
punct de vedere o datorie morala a
kinetoterapeutului de a spune pacientului exact
stadiul pe care il va atinge acesta in momentul
terminarii curei terapeutice.
Etica profesionala este menita sa stimuleze
constientizarea, concentrarea de catre
reprezentantii diferitor profesii a locului, rolului,
destinatiei lor sociale, a obligatiilor, datoriilor
lor profesionale, invatand totodata sa aprecieze
critic faptele si actiunile lor pe care le vor
compara cu cerintele morale ale profesiunii
respective. Etica profesionala este predestinata
sa formeze calitati morale necesare pentru
kinetoterapeut, sa indemne la
autoperfectionarea morala continua si la
cresterea culturii sentimentelor in profesia
respectiva.

Particularitatile eticii profesionale


- importanta sociala a
moralei pentru exercitarea
datoriei profesionale care
este categorie de baza a
moralei profesionale
- rolul specific al unor
cerinte morale care au o
semnificatie deosebita
pentru profesia in cauza
- executarea cerintelor
morale concrete si existenta
anumitor reguli, obiceiuri,
deprinderi, aptitudini in
constiinta reprezentantilor
acestor profesii

La baza obligatiilor concrete ale reprezentantilor unei profesii se


situeaza in principiu aceleasi cerinte morale, care nu exclud si
cerintele specifice ale moralei profesionale (ex.: pentru un medic
cerinta morala principala o constituie atitudinea delicata, atentia, grija
fata de bolnavi; pentru un pedagog datoria morala devine dragostea
fata de copii si constientizarea responsabilitatii fata de societate
privind educatia generatiilor noi; pentru un savant-cautarea
constiincioasa a adevarului stiintific; pentru kinetoterapeutrecuperarea disfunctiilor pacientului respectiv).
Etica medicala este o parte a eticii generale ce se ocupa cu
studierea rolului principiilor moralei in activitatea medicala. Obiectul ei
este morala medicala sau sfera relatiilor morale din activitatea
medicala.
Etica profesionala este un sistem de reguli si norme morale care
reglementeaza atat comportamentul medicului, cat si a celorlalte
specialitati medicale si care, intr-o forma specifica, reflecta functiile
sociale ale medicului, relatiile care exista intre lucratorii medicali (si
kinetoterapeut) si pacient, precum si intre kinetoterapeuti si
personalul medical (medici), kinetoterapeuti si pacienti sau societate.
Etica profesionala, ca parte componenta, include si datoria
morala a kinetoterapeutului-deontologia kinetoterapiei; normele
deontologiei kinetoterapiei sunt facute pentru a reglementa toate
relatiile amintite mai sus intre cele 3 categorii mentionate.

Formarea convingerilor morale presupune luarea in


considerare si a unei trairi afective, pentru a realiza suportul
energetic necesar cunostintelor morale pentru a se exprima in
conduita. Pentru declansarea actului moral este nevoie de un
efort de vointa. Din fuziunea componentelor cognitiva, afectiva
si volitiva rezulta convingerile morale.
Convingerea cognitiva/rationala presupune intelegerea
deplina a unor concepte, principii si norme morale de
conducere in viata.
Convingerea afectiva se formeaza prin perceperea trairilor
emotionale, de regula,a sentimentelor altruiste ale altora fata de
noi, si a noastra fata de altii.
Convingerea volitiva se refera la faptul ca principiile, normele
morale insusite corect, insotite de sentimentele care le
dinamizeaza, trebuie sa duca la savarsirea actului, la actele de
vointa

Bibliografie
Antonescu,

G.G: Educaia moral i


religioas n coala romneasc 1937
Ed. Cultura Romneasc, Buc.
Silistraru, N., Valoarea moral a
pedagogiei populare moldoveneti,
Chiinu, 1992

S-ar putea să vă placă și