Sunteți pe pagina 1din 4

O cateva date

disponibile in mod
curent in WorldWide-Web.
Observa,i sigla
CERN (in partea de
jos, in mijloc),
laborat~rul de fizica
a particulelor din
Elve'ia, langa
Geneva, unde i~i are
originea WEB-ul.

O Tim Berners-Lee,
om de ~tiin1a
britanic, specializat
in calculatoare,
principal producator
al World-Wide-Web
in 1989. Berners-Lee
a lucrat la CERN, dar
in prezent lucreaza
la MIT.

lnternetul

este o refea

internafionala

de computere

care este interconectatii

cu alte

refele de computere.
L

a Inceputul anilor 90, lntemetul s-a extins


foarte rapid, pe m:lsura ce tot mai multi
oameni de afaceri, ~i nu numai ei, au
Inceput sa descopere avantajele transrniterii
po~tei.. ~tirilor, informa1;iilor, precum ~i a unor
date din domeniul informaticii ~i computerelor,
oriunde In lume, aproape instantaneu.
Tehnologia pe care se bazeaza lntemetul a
luat n~tere In anuI1969, sub forma unui proiect
de cercetare numit ARP Anet, initiat de
Departam~ntul American al Apararii. Scopul
acestui proiect era acela de a Incerca sa
construiasca o retea de computere capabilll sa
reziste unui atac nuclear; daca o bomba ar fi
cazut pe o parte a retelei, restul acesteia ar fi
trebuit sa ramarul functionala. Aceasta "fllosofie"
a ramas ~i astazi valabila pentru proieCtarea
lntemetului. Datele sunt transrnise In "pachete",
folosind tehnici de comunicatie standard nurnite
"Protocoale lntemet" (TCP/IP). Atata timp cat
"pachetele" sunt corect adresate, ele pot fi

transmise de la oricare computer de pe Internet


c:ltre oricare alt computer de pe Internet, pe
orice rota. Daca o parte a retelei "cade", fluxul
de date pur $i simplu OCo1e$tedefectiunea
aparota. Aceasta face ca sistemul sa fie foarte
robust $i este $i motivul pentru care se crede ca j
este imposibila impunerea pe Internet a unei ::;;
cenzuri dorita de unii p01iticieni.
]"1!

Sprijin

pentru

cercetare

Una dintre cele rnai importante paI1i ale


Internetului a foSt construita la rnijlocul anului
1980, cu sprijinul Fundatiei Nationale de $tiinta
a Statelor Uriite (FNS), pentru a perrnite tuturor
cercetatoril0r universitari din tam sa beneficieze
de resursele costisitoare ale celor cinci centre de
calcul regionale, pe care FNS le Construia
simultan. La vremea aceea, f01osirea Internetului
era limitata exclusiv la institutiile academice $i
guvemamentale. Totu$i, la inceputul anului
1990, conectarile au devenit accesibile nu nurnai
companiilor rnici, ci $i la nivel de individ, iar
aceasta realitate, cumulata cu inten:tia guvernului
Statelor Unite de a construi la nivel national '0
infrastructum inforrnationala, a declan,5at 0
exploZie
a numarului
persoanelor
$i
calculatoare10r conectate. in 1995, statisticile
confInnaU conectarea in retea a peste 35 de
milioane de oameni, din 135 de tari.

~
~
~
~
~
Intemetul este cea mai mare retea de
calculatoare din lume, dar nu este singura. Mai
sunt multe alte feluri de sisteme "online", care se
pot accesa prin linii telefonice, folosind un
modem (modulator/demodulator);
acesta
transfonrul datele pe care computerul le poate
citi, in zgomote ce pot fi transmise ~i decodate
la celalalt capa:t. Sistemele "online" ofera, in
general, acel~i seIVicii ca ~i Intemetul. Acestea
includ po~ta electronic:l, biblioteci de fi~iere ~i
de alte informatii, conferinte electronice ~i acces
la haze de date cuprinzand informatii despre
anumite companii sau articole ale unor publicatii
periodice.
113

INTERNETUL

O Doua pagini de
pe World-Wide Web.
In stanga imaginii
este pagina
principal a a NASA;
in partea dreapta
este aceea a
Centrului Spa~ial
Kennedy. Web-ul a
fost proiectat ini~ial
ca o re~ea globala
de computere
necesara schimbului
liber de informa~ii.
Totu~i, se pare ca in
curand va aparea o
schimbare in modul
de accesare a
acestor informa~ii.
Datele din imagine
au fost citite cu
programul Mosaic.

O 0 imagine a
server-ului
principal
pentru World-Wide
Web de la CERN,
laboratorul
elvetian
unde acesta a fost
creat in 1989
impreuna cu primele

i:'
~
:3
o
a
0.:
Q.
"
~
!1
.x
';,
"
~
~

programe
specifice.
Web-ul cuprinde o
retea de peste
10000 de

1
o

computere

Multe sisteme de acest gen, cunoscute ca


"bulletin board systems" (BBSs), sunt grntuite;
allele, cum ar fi vechiul system "online" de
informatii comerciale CompuServe, trebuie
pl~tite de altre utilizator, plata f~candu-se 1n
functie de timpul efectiv petrecut "online" $i 1n
functie de serviciul folosit. Deoarece Internetul a
fost construit din banii publici $i primii lui
utilizatori au fost universitltile $i cercetltorii,
informatiile de pe Internet erau grntuite. Situatia
Ins~ 1ncepe s~ se schimbe, pe tm1surn ce
fmantarea provine tot rnai mult din sectorul
privat $i sunt dezvoltate sisteme de securitate tot
rnai performante.
Pe lang~ e-rnail, Usenet $i Web, cele rnai
uzuale servicii Internet sunt Telnet $i F1'P.
Fiecare din aceste servicii are o functie diferitl $i
necesitl cate un software diferit, nurnit software
"client", instalat pe server, dar care poate fi rulat
pe calculatorul utilizatorului. Cu cat sistemele
cornerciale sunt rnai rnari cu atat este rnai u$or
pentru utilizatori, pentru c~ acestora le este
furnizat un set complet de software sau de
facilit~ti.
Telnet,
de exemplu,
permite
utilizatorului
conectarea
la calculatoare
1ndep~rtate, ca $i cum s-ar afla 1n fata unui
terminal direct conectat la acel computer. FTP,
adial File Transfer Protocol (protocol de transfer
al f1$ierelor), pennite utilizatorului trirniterea sau
recuperarea fi$ierelor spre sau de la computere
1ndep~rtate.
~
Aplica1ii
Internet
In general, ceea ce este pe larg ntimit "Internet",
reprezint:l, de fapt, doar o parte a Internetultii,
ca de exemplti World-Wide Web, Usenet sati
po~ta electronic~. Toate acestea stint, In esen~,
114

"gazda".

aplica1;ii sau selVicii rulate pe Intemet, a$a cum


un procesor de text este o aplica1;ie. Cele rnai
multedintre aceste servicii sunt disponibile ~i In
alte sisteme de calculatoare, altele decat
Intemetul, a$a cum un procesor de text pentru
PC poate ap:lrea In versiune pentru Apple Mac.
Exist:l multe sisteme de e-rnail. Majoritatea pot fi
conectate la Intemet, dar unele pot fi deliberat
1;inute lnchise, din motive de securitate sau de
intimitate, a~a cum unele companii folosesc
propriile retele private de telefoane.
Usenet
Usenet este o modalitate de a face schimb de
~tiri cli alte persoane din lntreaga lume. Spre
deosebire de e-rnail, care este secret, Usenet este
un seryiciu public. Cea rnai buro asern:lnare ar
fi aceea cu un panou de mic:l publicitate, ca
acelea lnta1nite In supermagazine, pe care
oamenii las:l mici anunturi cand vor s:l-~i
g:lseasc:l un coleg de camern sau cand vor s:1
doneze un pui de pisial. Diferenta este aceea c:l
anunturile de pe panou pot fi din orice dorneniu
~i c:l cei interesa1;i 'i5i pun rnspunsurile acolo
unde le poate vedea toat:llumea. Aproape toate
tipurile de retele online au ceva din acest mod
de comunicare, cunoscut sub numele de
conferint:l electronial.
Usenet este 1mp:lrtit In peste 10000 de
ternatici, cunoscute ca "newsgroups". Acestea au
denumiri specifice, astfel lncat ele s:l poat:l fi
u~or sortate de altre un computer. De exemplu:
In numele "alt.fan.letterrnan" prirna parte -"alt"se num~te
"ierarhi~". Exist:l opt domenii
principale care includ: alt, bio, biz, comp, rec ~i
sci, dar exist:l ~i altele, adilugate In functie de
regiuni sau servicii speciale. Acestea din urm:l

pot include newsgroup-uri


specifice Marii
Britanii (UK), sub forma "uk.politics"
sau
newsgroup-uri, definite iiI functie de selVicii,
cum ar fi Demon Internet,
sub forma
"demon.announce".
Celelalte paIii ale numelui unui newsgroup
nu sunt detenninate de reguli striae. Numele
"alt.fan.letterman", de exemplu, este pentru
discutiile despre showul de noapte al comicului
american de televiziune David I..etterman. Exist!
multe newsgroup-uri "alt.fan", a~a cl I..etterman
se mcadreaza mtre @@~i alt.fan.jay-leno.

OODeschis
in
1994, Cyberia este
prima ..cyber
-cafenea", unde
clien1ii pot servi o
cafea ~i o prajitura in
timp ce navigheaza
pe Internet in
cautarea unor
materiale
interesante dintr-o
gama aproape
nelimitata de
subiecte. Acest gen
de localuri apar din
ce in ce mai des in
lumea dezvoltata.

~
~
~
~
"
~

Multa lume crede a1 Usenet ~i Intemet


1nsemrul ace1a.5ilucru, dar de fapt nu este a$a.
Intemetul este numai unul dintre modurile in
care Usenet este trimis -"propagat" -in jurul
lumii. Alte metode includ transferul direct de pe
un computer pe altul prin reteaua telefonica.

/1 Newsgroup-uri
Oricine este conectat la Internet poate citi
newsgroup-uri Usenet sau mesajepo~tale.Dar
estefoarte nepl~cut dac~ mesajelesunt plasate
In newsgroup-uri gre~ite, sau dac~ mesajele
repet~ informatii deja cunoscute de cei care
citesc frecvent acel newsgroup. Cel mai bun
mod de a observa regulile unui newsgroup,
cunoscut ca "Netiquette", este de a citi fj~ierul
cu informatii ale newsgroup-ului, numit "FAQ"
(Frequently Asked Questions, adic~ Intreb~ri
freC'\lente)
.
EXisiliti:ei moduri de a obtine acestefj~iere.
Unul dintre ele este de a citi un newsgroup
cateva s~ptlmani: f~ierele FAQ sunt plasate
regulat, astfel Incat dup~ o perioad~ de
aproximativ dou~ s~ptlmani ele apar singure,
ca ni-5temesajeregulate. Un al doilea mod de
a obtine fj~ierele FAQ este valabil pentru cei
cu tipul de conectare care le permite folosirea
FTP, pentru c~ cele mai multe fj~iere FAQ sunt
g~zduite In site-ul ftp rtfm.mit.edu. A treia
posibilitate este obtinerea fj~ierelor FAQ

O in Washington DC, Pentagonul este


"centrul nervos" a! Departamentu!ui de
Aparare a! Statelor Unite. Aici s-a desfa~urat
o mare parte a muncii de pionierat care a
dus mai apoi la dezvoltarea Internet-ului.

disponibile pe site-urile de pe World-Wide


Web. Exist~ ~i o a patra cale, mai putin
obi~nuit~: intrn in newsgroup ~i spune ceva
lipsit de sens.
Cea mai dezvoltat~ parte a Internetului in
1994 ~i 1995 a fost World-Wide Web. Web-ul
a fost inventat de c~tre Tim Berners-Lee,care
lucra pe vremea aceea la laboratoarele CERN
din Elvetia ~i care acum lucreaz~ la
MassachusettsInstitute of Technology (MIT).
Web-ul se bazeaz~ pe o idee, care plutea in
aer de ceva vreme, numita "Hypertext". Orice
PC pe care este instalat Windows are o
versiune .simpl~ de Hypertext: cuvintele
colorate asupra c~rora se poate actiona cu
mouse-ul, pentru a deschide un nou meniu.
World-Wide Web functioneaz~ in acela~i fel:
fad click cu mouse-ul pe un cuvint activ ~i vei
fi dus direct la pagina sau documentuL care
contine mai multa informatie referitoare la
subiectul re$pectiv, numai c~ documentul
poate s~ nu fie pe acela~icalculator. Un singur
click cu mouse-ul te poate duce pe un
computer din Australia, care contine exact
informatia de care ai nevoie.
/'

INTERNETUL

Browser
software
La Inceput, Web-ul era .numai text. in lac s:l
folose~ti un mouse, ap:lsai pe o s:lgeat:l. Acest
sistem mai poate fi Intalnit la unele selVicii
online care folosesc interfete sau conexiuni cu
Intemettil bazate pe text ("gateways").
La lnceputul
anilor '90, o echip:l a
Universit:ltii din Illinois, de la ChampagneUrbana, condus:l de un sttident, pe nume Marc
Andreesen, a inventat un nou tip de software,
O Internet-ul a
schimbat multe
aspecte ale vie'ii
zilnice. Aici avem o
campanie de lobby
pentru oprirea
execu'iei
condamnatului la
moarte Girvies L.
Davis, campanie
dusa prin e-mail de
catre un om politic
influent. Inainte,
astfel de proteste
trebuiau facute prin
scrisori ~i demersuri
invechite.
Pre~edintele Clinton
este cel mai
important lider
politic care poate ti
contactat prin
e-mail.

116

care face Web-ul mai u~or de utilizat. Acest


software,nurnit Mosaic,era pentru World-Wide
Web ceea ce este Windows-ul pentru un PC
care folose~te sisternul de operare DOS:
transfonna textul in imagini ~i folose~tegrafica
pentru a face sisternul mai u~or de utilizat. La
Inceputul anilor '90, Mosaic avea sa devina un
produs commercial~i au fost create ~i cateva
produse concurente cufi ar fi: Cello, WinWeb
~i Netscape. Netscape a fost sernnat de

O Centrul re1elei interna1ionale AT&T, aflat


in Bedminster, New Jersey, SUA. Panoul de
monitoare d3 o idee despre domeniul de
date disponibile acum pe Super-autostrada
Informa1ional3.

majoritateamembrilor echipei originale Mosaic,


printre care Andreesen1nsu~i.
Avand la dispozitie browsere grafice, Webul a schimbat considerabil1n bine felul1n care
erau folosite retelele de computere. Nu este
necesarao pregatire tehnica pentru utilizarea
Web-ului. Acesta poate suporta orice fel de
date, de la text ~[ grafica parulla clipuri video
~i audio, chiar ~i emisiuni de radio ~i
televiziune. Calitatea acestor:1d;fl unn~ este
mai slaba decat cea obtinuta mai ieftin ~i mai
u~or prin mediile conventionale de difuzare,
i dar marele ca~tig datorat Internet-ului este
! acela ca ascultatori din Europa sau Asia, de
~ exemplu, pot asculta pe Internet programele
. unui post de radio studentescdin Carolina de
~ Nord, care nu ar avea niciodata posibilitatea
.;: sa emita la asemeneadistante, prin mijloace
conventionale.
Totodata, Web-ul da
posibilitatea chiar ~i unei firme mici sa-~ifaca
reclama In 1ntreaga lume prin intermediul
retelei.
Codarea
mesajelor
Codarea mesajelor este o tehnologie care face
ca Intemet-ul s;{ fie cu adev;{rat folositor ~1
~ pentru transmiterea unor date confidentiale
~ sau secrete. Exista tehnici de codare foarte
~ performante, dar frica justificata c;{acestea ar
8. putea fi folosite de c;{tre unii cu intentii
~ necurate, a lmpiedicat r:lspandirea lor pe
.t scar;{ larg;{.

$tiinta ~i tehnologie 31 ~ CALCULATOARE

$tiinta ~i tehnologie 34- MULTIMEDIA