Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CURS NR 1.
Transferul de cldur
Transferul de caldura reprezinta schimbului de energie termica ntre dou corpuri, dou
pri ale aceluiai corp sau ntre dou fluide intre care exist o diferen de temperatur.
Cldura este schimbul de energie intre doua sisteme sisteme fizico-chimice sau intre doua parti
ale aceluiasi sistem ntr-o transformare n care nu se efectueaz lucru mecanic.
Temperatura este parametru ce caracterizeaz din punct de vedere calitativ schimbul de
cldur i este expresia intesitatii proceselor care determina energiei interna a sistemului
respectiv. Transferul de cldur are loc cu respectarea celor dou principii termodinamicii:
- principiul I al termodinamicii, care exprima legea conservrii energiei
- principiul al II lea care arat sensul n care are loc schimbul de cldur, adica de la corpul
mai cald la cel mai rece
Mrimi de baz
1) Cmp de temperatur: totalitatea valorilor de temperatur t, la un moment dat , in
intreg spatiul. Intr-un punct oarecare din spatiu M(x, y, z), temperatur ca parametru scalar,
depinde de pozitie si timp.
t=f(x, y, z, )
Campul de temperatura poate fi constant(staionar sau permanent) atunci cnd nu depinde de
timp i poate fi tranzitoriu( nestaionar sau variabil) cnd depinde de timp:
1. Cmp constant: t= f1(x, y,z)
2. Cmp tranzitoriu: t=f(x, y, z, )
2.1. Cmp tranzitoriu bidirecional: t=f2(x, y, )
2.2 Cmp unidirecional t=f3(x, )
2) Suprafaa izoterm: totalitatea punctelor dintr-un spatiu care au la un moment dat
aceeai temperatur t . Suprafetele izoterme sunt suprafete continue care nu se intersecteaza
intre ele deoarece punctul de intersectie ar avea simultan doua valori diferite ale temperaturii.
3) Gradientul de temperatur: creterea elementara de temperatur intr-un punct al unui
camp de temperatura, la un moment dat .
Dac se intersecteaz cu un plan campul de temperatura, respectiv suprafeele izoterme, se
obine o familie de curbe izoterme, care nu se intersecteaza.
0C/m
n
ln
ln
t+t
t
t
gradt lim
Dl n 0
n
n
t
t-t
Dou sisteme sunt analoage atunci cnd sunt descrise de ecuaii similare, care au conditii la
limita similare. Ecuaiile ce descriu functionarea unui sistem pot deveni ecuaia celuilalt
sistem prin simpla schimbare a simbolilor variabilelor. Se poate face analogia ntre legea lui
Ohm din electrotehnica, ce exprima legatura dintre curentul continuu I, diferenta de potential
U si rezistenta electrica R , are o forma analoga in transferul de caldura, prin relatia dintre
fluxul termic unitar q, diferenta de temperatura t si o marime denumita rezistenta termica R,
adica:
I
U
R
qs
t
Rt
Cele doua relatii caracterizeaz procesele care se desfoar n curent continuu i fluxul termic
ce caracterizeaz schimbul de cldur :
t- variaia de temperatura in 0C ,
Rt- rezistena termic a instalaiei [m 0C /W]
Analogia electric a schimbului de cldur permite vizualizarea proceselor care au loc n
transferul de cldur prin realizarea unor circuite electrice echivalente. Fiecrui circuit termic i
se poate asocia un circuit electric echivalent.
Inversul rezistentei termice se numeste conductanta termica.
dt
dx
0C/m
Semnul minus arata ca schimbul de cldur are loc de la corpul mai cald la cel mai
rece( conform principiului al doilea al termodinamicii)
Conductivitatea termica
reprezinta cantitatea de cldur schimbat printr-un m 2 de
suprafaa izoterma, pe directie normala, in unitatea de timp, sub un gradient de temperatur de
1 0C/m
Q
dt
S
dx
[W / m 0C ]
W/m0C
t=
273
3
2
W/m0C
0 - conductivitatea termica la temperatura T = 273 K si se exprima in W/m K
T - temperatura absoluta, n K
,
[W/m K]
0,006-0,22
0,02-0,2
0,04-0,55
0,03-3
8-140
14-300
7-500
W/m2
Q= 0 ST4
in care:
- 0 - coeficientul de radiaie al corpului absolut negru, 0=5,76*108 W/m2k4
- T temperatura absoluta a corpului,
[ K]
- S- aria suprafetei de schimb de cldur,
[m2 ]
Transferul de energie radianta intre un corp negru cu temperatura T 1 si suprafata S1 si un alt
corp absolut negru cu temperatura T2 < T1 , care il inconjoara pe primul si a carui suprafata
absoarbe intreaga radiatie termica emisa de primul corp, se calculeaza cu relatia:
Q = 0 S1 (T14 - T24 )
Corpurile reale, numite corpuri cenusii, emit sau absorb fluxuri de energie radianta inferioare
corpului negru. Coeficientul de radiatie pentru aceste corpuri se calculeaza cu realatia:
= 0
unde 1, este o marime adimensionala, denumita factor de emisie al corpului cenusiu.
Transferul de caldura intre doua corpuri reale cu geometrii oarecare se exprima prin relatia:
Q = 0 F12 Sc (T14 - T24 )
in care:
- F12 este o functie care tine seama de factorii de emisie si geometriile celor doua corpuri reale
- Sc este aria suprafetei de schimb de caldura luata in calcul,
[m2 ]
Transferul de cldur este un proces complex care loc simultan prin convecie,
conducie i radiaie. n calculele tehnice nu se ia n consideratie radiaia dac temperatura
corpului nu depete 200-3000C
6
CURS NR 2
.
tp1
dt
tp2
=ct
dx
Fluxul termic ce trece prin conducie unidirectionala n perete este dat de legea lui Fourier:
dt
W
dx
Q
dt
q s
q s dx dt
S
dx
Q S
x = 0, t=tp1
7
x = , t=tp2
tp 2
t p1
q s dx dt q S t p1 t p 2
qs=/(tp1-tp2)
W/m2
t p1 t p 2 S
q t Rt
Q qs S
m2.0C/W
0x
qs
--
x t p1 t p 2
qs=(tp1 - tp2);
t ( x) t p1
t p1 t p 2
0C
dt
dx
qs=-0
t p1 t p 2
t p1
qs dx 0
t t p2
0 t p1 t p 2 1 p1
t p1 t p 2
t p2
0t
dt
dx
t 2p1 t 2p 2
q s 0 t p1 t p 2 0
qs
dt
dx
m
t p1 t p 2
t p2
dt tdt
o
t p1
t p1 t ( x )
x
t p1 t p 2
t p1 t p 2
2
1
m 0 1
2
2
Valoarea medie a lui ntre dou temperaturi se poate calcula n dou moduri:
- se calculeaz temperatura medie i se citete valoarea lui la aceast temperatura
- se citete valoarea lui la prima temperatur, apoi la cea de-a doua temperatur i se
face media lor.
t1 =qsRs1= qs
2
t
tp1
tp = qsRsp = qs
tp2
S
t2 = qsRs2 = qs
tf2
Conditii: S ;
, - constante; tf1tf2,
Fluxul termic care se transmite prin convectie de la fluidul cald la perete este egal cu
fluidul termic care trece prin conductie prin perete i este egal cu fluxul termic care trece
prin convectie de la perete la fluidul rece, deoarece n perete nu se acumuleaz cldur.
tf1-tp1 = qs
tp1-tp2 = qs
1
tp2-tf2 = qs
t f1 t f 2
1
tf1-tf2 = qs ( 1 + + 2 )
1
1
1
1 2
qs=
W/m2
Ks=
W/m2.0C
W/m2 ,
qs=Ks t
1
2
sau
Q=KsSt
t
Rt
Rsp=
; q = t =
t
1
Rt conv =
t
t
qs=
tf1
tp1
tp2
Rs1
Rsp
1
= 1
Rt=Rs1+Rsp+Rs2
+ +
tf2
Rs2
1
2
t t,
= 0
qs
t
t qs .Rt
Rt
10
qs
t f1 t f 2
1 1
1 2
- q ( 1
s
CURS NR 3.
tp1
dr
L=1m
dt
d
tp2
r1
=ct
r2
d1
d2
Se considera un perete cilindric tubular cu r1, r2- raza interioar i raza exterioar, lungimea l
mult mai mare decat cele doua raze, alcatuit dintr-un material omogen cu = const.
Temperatura suprafetei interioare a peretelui este tp1 , iar a celei exterioare tp2, tp1 , tp2,
Suprafeele izoterme sunt suprafee cilindrice concentrice a cror mrime variaz cu raza.
Se presupune c l r pentru a se neglija efectele de capt ale peretelui care ar nsemna
neuniformiti ale cmpului de temperatur.
Q s
dt
dx
[W]
ql
Q
l
dt
dt
2rl
dr
dr
W/m
W
dt
ql= - (2r) dr
r=r1(d=d1); t=tp1
r=r2(d=d2); t=tp2
tp2
ql 2 dr
ql
ql
r2
d2
- dt 2 r t p1 t p 2 2 ln r 2 ln d
1
1
t p1
r1
r1/r2=(d1/2)/(d2/2)
ql
2 t p1 t p 2
t p1 t p 2
d
d
1
ln 2
ln 2
d1
2 d1
W/m
2 t p1 t p 2
l
d2
Q=qll=
ln
d1
Rlcond
d
1
ln 2
2 d1
m0C/W
t = t(r)
d
t p1 t r t p1 t p 2
q
q
q
d1
r
d
d
t p1 t r l ln l ln t r t p1 l ln t p1 t p1 t p 2
d2
d
d Distribuia
2 r1 2 d1
2 d1
ln
ln
ln 2
d1
d1
d1
ln
=r2-r1=
d 2 d1
2
12
[W/m2.0C]
Q
l
W/m
=d(tf - tp)
Conform principiului conservarii energiei, fluxul termic care trece de la fluidul cald
prin convecie la peretele cilindric este egal cu fluxul termic care trece prin conducie in
peretele cilindric i este egal cu fluxul termic care trece de la peretele cilindric ctre fluidul
rece( n perete nu se acumuleaz cldur).
2 t p1 t p 2
d
ql = d1 1 (tf1 - tp1) =
= d2 2 (tp2 - tf2)
ln 2
d1
ql
tf1 - tp1 = d
1 1
d2
d1
tp1 - tp2 =
2
ql
tp2 - tf2 = d
2 2
ql ln
13
tf1 - tf2 =
1
ql ( d
1 1
d2
d1 +
2
ln
d 2 2
t f1 t f 2
d
1
1
1
ln 2
d1 1 2 d1 d 2 2
1
Kl
1
1
d
1
ln 2
d11 2 d1 d 2 2
ql
)
W/m
[m 0C /W]
[W]
1
2
Rlt=Rl1 + Rlp + Rl2= d d 2 ln d d d
1 1
1
2 2R
lp
Rl1
Rlt= 1/ Kl
tf1
tp1
[W] ;
Rl2
tp2
Q
ql= l
tf2
=Kl(tf1-tf2) [W/m]
Temperatura tr a unei suprafete cilindrice cu raza r din interiorul unui tub cilindric (r 1
r r2 ) se calculeaza cu formula generala:
tr
t t,
= 0
ql
t
t ql .Rt
Rt
tr=t0 ql Rl,
0-x
unde Rl,,
0-x
ln
CURS NR 4.
14
tp1
t(r)
dt
tp2
d2
dr
d1
tf2
tf1
tp1tp2; r1 r2;
Ecuatia diferentiala a conductiei unidirectionale prin peretele sferic(legea lui Fourier)
este:
Q S
unde:
S= 4r 2
dt
dt
4r 2
dr
dr
[W]
t=tp1
t=tp2
r
Q dr
Q 2 dr
Q 1 1
dt
dt
t p1 t p 2
2
2
4 r
4 r1 r
4 r1 r2
t p1
Q
4 t p1 t p 2 4 t p1 t p 2 r1r2 2 t p1 t p 2 d1d 2
1 1
r2 r1
d 2 d1
r1 r2
Distributia
temperaturii in peretele sferic t=t(r ), unde (r1 r r2 ), se obtine prin integrarea ecuatiei
diferentiale de mai sus intre limitele r = r1, cand t=tp1 si r cand t=t(r ). Rezulta:
Q 1 1
= tp1
r1 r
t(r )= tp1 - 4
- (tp1 - tp2)
1 / r1 1 / r
1 / r1 1 / r2
15
1
d12 1
t p1 t p 2 Q
d 2 d1
2d1 d 2
t p2 t f 2 Q
1
d 22 2
2d 2 d1 t p1 t p 2
d 2 d1
d 22 2 t p 2 t f 2
1
d d
1
t f 1 t f 2 Q
2 1 2
2
d1 1 2d1d 2 d 2 2
tf1 tf 2
W
Q
1
1
d 2d1 2
2
d1 1 2d1d 2 d 2 2
Q=Ksf(tf1-tf2)
Marimea inversa coeficientului global de transmitere a caldurii este rezistenta termica totala
la transferul caldurii prin peretele sferic , masurata in
[ 0C /W] ;
1
1 1
1
d1 d 2
Rsf = 1/Ksf = d 2 + 2
1
+ d 2
2
2
RS 21
RS 1
1
2
3
t1 t 2 t 3
y2
y1
oel
RS 22
S 1m 2
2
2 3
qs
beton
Rs RS 1 RS 2 RS 3 RS 1
RS 21 RS 22
RS 3
RS 21 RS 22
RS1 beton
RS 2 otel beton
RS 3 beton
( y1 y 2 ) z 1m 2
zona1 q S
t1 ; RS1 1
1
1
zona 2(neomogena) q S q S1 q S 2
y1 z t 2 2 y 2 z t 2
2
2
q S 1 y1 2 y 2 z t 2
2
2
2
1
RS 21
1 y1 z 1 y1 z
2
RS 2
RS 3
RS 22
1
2
2 y2 z 2 y2 z
2
RS 21 RS 22
2
( y y 2 ) 2
1
RS 21 RS 22 (1 y1 2 y 2 ) z y1 2 y 2
deoarece : z ( y1 y 2 ) 1m 2 z
1
y1 y 2
1
t 3 ; R S 3 3
3
1
( y y 2 ) 2 3
RS R S 1 RS 2 RS 3 1 1
1 1 y1 2 y 2 1
zona3 : (omogena) q S
17
perete
tf
izolaie
termic
strat protector
perete
qS
ti
ti
tp
t iz
te
iz
sp
iz
Sp
strat protector
ql
tf
izolaie
termic
tp
t iz
t0
di
de
a)
Transferul de caldura printr-un perete plan a ,
p
d iz
iz
iz
te
t0
sp
Sp
d sp
b)
si un perete cilindric
Se considera un perete plan izolat termic cu doua straturi (strat de izolatie de baza si strat
protector), care desparte un fluid cald cu temperatura tf de mediul ambiant cu temperatura to.
tf= temperatura fluidului cald;
to= temperatura mediului ambiant (aer)
18
t f to
t f to
t
i p iz sp e
W
2
m
t f to
t
S
S W
RS
RSt
Q qS S
ql
ql
t f to
t
W
d
1
1
d
1
d
1
1
ln e
ln iz
ln p
d i i 2 p d i 2iz d e 2 p d iz d sp e
RSi ,Rli= rezistena termic la transmiterea cldurii prin convecie de la fluidul cald ctre
perete
RSp ,Rlp= rezistena termic la transmiterea cldurii prin conducie n perete
RSiz ,Rliz= rezistena termic la transmiterea cldurii prin strat izolator
RSsp ,Rlsp= rezistena termic la transmiterea cldurii prin conductie n strat protector
RSe ,Rle= rezistena termic la transmiterea cldurii prin convecie de la stratul protector
ctre mediul nconjurtor
Q ql l
t f to
t
l
l[W ]
Rl
Rl
Observatii:
- la instalatiile cu pereti metalici, rezistentele termice, RSsp ,Rlsp, se pot neglija
- daca fluidul din instalatie este abur, are valori ridicate si rezistentele termice,
RSi , Rli
se pot neglija
- daca stratul protector este executat dintr-un invelis metalic, rezistentele termice, RSs 0
, Rlsp 0
Temperatura intermediar a pereilor: (indicele s pentru peretele plan, iar l pentru
peretele cilindric)
t x t o t
q
t
Rt
t x t o q Ro x
t i t f q Ri t o q ( Re Rsp Riz R p )
t p t f q ( Ri R p ) t o q ( Re Rsp Riz )
t iz t f q ( Ri R p Riz ) t o q ( Re Rsp )
t e t f q ( Ri R p Riz Rsp ) t o q Re
Date iniiale:
- (di, de, l) dimensiunile conductei
- - tf, to - temperatura fluidului transportat tf, si to a aerului ambiant
- iz , sp , sp ( caracteristicile izolatiei termice si ale startului protector
- pierderile specifice de cldur ql sau totale Q
Fluxul termic prin peretele cilindric izolat termic se calculeaza cu formula:
ql
t f to
Rl
d
1
1
d
1
d
1
1
ln e
ln iz
ln sp
d i i 2 p di 2iz d e 2sp diz d sp e
t to
diz
2iz f
Rli Rlp Rlsp Rle
de
ql
Ecuatia de mai sus se rezolva prin incercari sau aproximatii succesive: marimile Rli, Rlp au
valori determinate ntruct se cunosc diametrele suprafeelor cilindrice izoterme.
Celelalte rezistene termice depind de grosimea izolaiei. Pentru calculul rezistentelor
termice Rlp, Rle , se admite o grosime a izolatiei iz , dup care se calculeaz fluxul termic
care se transmite n exterior. Dac valoarea calculata coincide cu valoarea propus atunci
calculul este ncheiat, dac nu, se alege o alt grosime de izolaie i se calculeaz din nou
fluxul termic.
Rlp, Rle se admit valori pentru iz
iz
de
2
d iz
1
de
Asemanator, pentru peretele plan izolat termic, grosimea izolatiei termice iz se determina
din ecuatia:
Pentru perete plan:
t f to
iz iz
t f to
iz iz
qS
1 p sp 1
e
p
sp
i
- ql i qs sunt valori recomandate care se iau din tabele, valori care au fost obtinute
printr-un calcul tehnico-economic, care a optimizat costul caldurii pierdute si investitia in
izolatia termica.
Calculul grosimii izolaiei termice pentru o temperatur
dat la suprafaa acesteia
Acest calcul se face in vederea asigurarii unei temperaturi prescrise a suprafetei
izolatiei termice, deci, din motive de respectare a normelor de protecie a muncii.
Considerand peretele cilindric izolat termic, se poate scrie egalitatea dintre fluxul termic
transmis din interiorul instalaiei ctre exterior, cu fluxul termic transmis de la suprafata
exterioara la mediul nconjurtor.
20
t f te
Rli Rlp Rliz Rlsp
te to
Rle
d iz
de
d iz d iz 2iz (t f t o )
ln
x ln x const
de
d e d e e (t e t o )
unde : x
d iz
de
Pentru calculul lui se folosesc relaii criteriale, care permit determinarea lui cu
precizie, la fel ca i n calculul analitic.
1. Criteriul Reynolds exprim raportul dintre forele de inerie i forele de
vscozitate.
Re
d w
2.
Criteriul Prandtl
caracterizeaz proprietile fizice ale fluidului i se definete ca
raportul dintre difuzivitatea molecular a impulsului i difuzivitatea molecular a cldurii.
Pr
c p
cp
m2
5. Criteriul Stanton este raportul dintre fluxul transmis prin convecie i fluxul
transmis de fluid.
22
Nu
Re Pr
St
w cp
St
Gr
d
p
a
;
d2
Coeficientul se calculeaza din ecuatiile empirice criteriale obtinute prin corelarea datelor
experimentale cu ajutorul analizei dimensionale.
Nu sau St = f(Re, Pr, Gr, Pe,)
W
Nu , 2 o
d
m C
W
m C
c p w St ,
2 o
23
Nu
0 ,3
Pr
Nu Pr 0, 43
Pr
p
103 Re
Pentru curgerea turbulent:
Nu 0,021 l Re Pr
0 ,8
Re
Pr
0 , 43
Pr
Pr
p
0 , 25
d w
c p
l f
dac
L
>50,
d
atunci,
l=1
CURS NR 6.
1
2
t min
t max
t1''
t
t max
t min
t1''
t 2''
condensare(1)-fierbere(2)
t min
''
2
t max
condensare-nclzire
24
t1''
t 2''
rcire-vaporizare
t max
t max
t min
t 2''
t min ''
''
1
t1
t 2''
rcire-nclzire n curent
paralel
rcire-nclzire n contracurent
t
Rcire
1
Rcire
t 2''
''
1
2
circulaie mixt
''
2
t1''
t 2''
circulaie mixt
b)
t
t1'
t max
t min
t1
t med
t2
t 2'
''
1
t 2''
t med
t 2''
t1'' t
max
1
2
a) echicurent
t1'
b) contracurent
2
c) curent ncruciat
25
d) curent mixt
1) dac
max
dac t 1,5 1%
min
max
2) dac 1 t 1,8 t med 0,4 t max 0,6 t min max 4%
min
t max
t t min
2 t med max
t
3) dac t min
ln max
t min
1 t t min
t med max
2 t max t min 0,8%
3
2
( cc=contracurent)
t 2'' t 2'
t1' t1''
1
;
R
1
t1'' t1'
t 2'' t 2'
SCHIMBTOARE DE CLDUR
Schimbtoarele de cldur sunt utilaje n care au loc operatii de transfer de caldura de
la un fluid la altul. Schimbatoarelede caldura, in majoritate, au o constructie realizata prin
delimitarea a doua spatii pentru circulatia separata a celor doua fluide intre care are loc
transferul de caldura. Peretele care realizeaza separarea celor doua spatii este chiar suprafata
de schimb de caldura.
Se clasific astfel:
I. Dup modul de funcionare:
- in regim stationar, in care valorile temperaturilor celor doua fluide intr-un punct considerat
raman constante tot timpul functionarii
- in regim nestationar, cand se realizeaza incalzirea sau racirea unui fluid in anumite conditii
de temperatura prin transfer de caldura de la un agent termic la altul.
II. Dup forma constructiv a suprafeei de schimb de cldur:
- schimbtoare cu manta
- schimbtoare cu serpentina(spiral)
- schimbtoare multitubulare
- schimbatoare de caldura in spirala
- schimbtoare cu plci
- schimbtoare cu aripioare
26
plat sau bombat. Se folosesc pentru nclziri sau rciri uoare. Se folosesc numai pentru
nclzirea sau racirea lichidelor care nu las depuneri.
Coeficientul de schimb de caldura este mai mare la serpentine dacat in cazul tevilor drepte.
La serpentinele cu lungime mare, in cazul condensarii vaporilor in interiorul serpentinei, in
partea inferioara a serpentinei se poate acumula condensat, ceea ce duce la inrautatirea
schimbului de caldura. De asemenea, la serpentinele lungi, pierderile de presiune sunt mari
si evacuarea gazelor necondensabile este mai dificila. In aceste cazuri, serpentinele se impart
in sectiuni dispuse fie una deasupra alteia, fie in forma de cercuri concentrice. Din cauza
rezistentei hidraulice mari a serpentinei, viteza purtatorului de caldura se ia in mod normal
mai mica decat la tevile drepte, fara a depasi 1m/s. Cand in interiorul serpentinei circula
vapori sub presiunea de 50N/cm2,se recomanda ca raportul intre lungimea serpentinei si
diametru sa nu depaseasca 225.
Numarul de spire din serpentina este dat de raportul intre lungimea totala L si lungimea l a
unei spire:
n=L/l
28
Se utilizeaza pentru transferul de caldura la fluxuri mici. Sunt construite din tevi cu diametru
sub 75 mm, introduse in alte tevi cu diamteru mai mare, de aceea se mai numeste si
schimbator de caldura tip teava in teava. Un schimbator de caldura poate fi realizat din
asamblarea mai multor elemente, de obicei asezate unulsub altul. Pentru usurinta curatirii
legarea se realizeaza cu elemente demontabile (coturi duble). Daca este necesara o suprafata
de schimb de caldura mai mare, se pot instala mai multe elemente in paralel, legate la
alimentare si evacuareprin conducte colectoare. La incalzirea unui lichid pe seama caldurii
cedate de aburul saturant care se condenseaza, lichidul este indicat sa circule de jos in sus
prin interiorul tevii, iar aburul ( si condensatul), de sus in jos in spatiul inelar dintre cele
doua conducte( circulatie in contracurent), condensatul evacuandu-se la partea inferioara
prin intermediul unui separator de condensat.
Diametrul celor doua tevi coaxiale se alege astfel incat sa se imprime ambelor fluide viteza
dorita pentru realizarea transferului de caldura in conditii optime.
4.Schimbtoare multitubulare
29
1- tevi
2- placa tubulara
3- manta
4- capace
5- racorduri alimentare- evacuare(prin
tevi)
6- racorduri alimentare- evacuare (printre
tevi)
Sunt cele mai raspandite si in acelasi timp cele mai reprezentative aparate de schimb de
caldura. Ele sunt intrebuintate in cazurile in care este necesara o suprafata de schimb de
caldura relativ mare si in scopuri multiple: preincalzitor, racitor, condensator de suprafata,
recuperator de caldura.
Sunt construite din tevi 1, fixate la capete in orificiile realizate in doua placi tubulare 2.
Spatiul exterior tevilor este inchis de o manta 3 de care sunt sudate cele doua placi tubulare
2 . Spatiul din interiorul tevilor este inchis la cele doua capete ale tevilor prin doua capace 4,
formand la fiecare capat cate o camera colectoare. Unul din fliudelecare partica latransferul
de caldura circulaprin interiorul tevilor si cele doua camere colectoare, ceea ce impune ca pe
fiecare capac sa existe un racord de admisie sau evacuarea flidului 5. Cel de-al doilea fluid
circulaprin spatiul dintre tevi, manta si placile tubulare. Pe manta,in apropierea fiecarei placi
tubulare sunt montate racordurile 6 pentru admisia si evacuarea fluidului care circula in acest
spatiu. Cand unul dintre fluide este in faza de vapori care se condenseaza,in mod normal
acesta circula in spatiul dintre tevi si este necesar ca pe manta sa fie montat si un racord de
aerisire pentru evacuarea periodica a gazelor necondensabile. Racordul de evacuare a
condensatului trebuie sa fie in legatura cu un separator de condens care sa permita evacuarea
lichidului si sa retina faza de vapori.
Fixarea tevilor in placa tubulara se poate realiza in mai multe moduri.
Moduri de fixare a evilor n placa tubular
30
Cele mai uzuale moduri de fixare sunt prin mandrinare si prin sudura.
Dispunerea evilor n placa schimbtorului de cldur multitubular se realizeaz pe
hexagoane sau cercuri.
In ambele variante in centrul placii tubulare sa fie o teava inconjurata de sase tevi fixate pe
primul hexagon sau cerc, apoi de (2x6) tevi pe al doilea hexagon sau cerc, de 6n tevi pe al
n-lea hexagon sau cerc. Numrul total n de evi din m hexagoane sau cercuri este suma
unei progresii aritmetice cu raia 6, la care se adauga 1, care reprezinta teava centrala:
n=3m(m+1)+1
m= numrul de cercuri sau de hexagoane
Diametrul interior D al mantalei schimbatorului de caldura se calculeaz astfel:
D=2mp+4de
m= numrul de hexagoane sau cercuri
p= pasul evilor (distana dintre centrele a dou evi). Se alege n funcie de
modul de fixare a evilor pe plac:
31
p=1,25de ,
n cazul sudurii
p=1,3 1,5de , la mandrinare
de=diametrul exterior al evilor ce formeaz fasciculul.
Numarul de tevi necesar pentru un schimbator de caldura se deduce din suprafata de
transfer de caldura A, diametrul mediu a tevii dm , si lungimea l a tevii:
n
A
dm l
32
Pentru marirea vitezei de circulatie a fluidului care se deplaseaza in spatiul dintre tevi, in
acest spatiu se fixeaza sicane care dirijeaza circulatia fluidului. Sicanele pot fi
transversale sau longitudinale. In
Fixarea rigida a tevilor in placile tubulare ale schimbatorului de caldura este de obicei
sigura numai daca diferenta de temperatura intre manta si fasciculul de tevi nu depaseste
20 0C. Daca diferenta de temperatura intre manta si tevi este mai mare, tevile se pot
incovoia, se pot deforma. Se pot construi schimbatoare de caldura cu manta prevazuta cu
o placa tubulare montata liber fata de manta, obligand fluidul care circula prin tevi sa
aiba doua sau un numar par de treceri , fie prevazand pe manta o lentila care poate prelua
dilatatia,fie avand tevile montate intr-o singura placa tubulara, tevile fiind indoite in U.
33
34
- transfer de caldura intens datorita grosimii mici a peliculei de lichid (max. 5mm) si a
turbulentei provocate de ondulatiile placii (se poate ajunge la coeficienti de transfer de
caldura intre 2000-5000 W/m2 0C;
- rezistenta hidraulica relativ mica la curgerea fluidelor;
- se curata usor, atat pe cale chimica cu ajutorul solutiilor de spalare cat si pe cale mecanica;
- spatiul mic dintre placi permite viteze mari de circulatie si coeficienti globali K de schimb
de caldura mari.
36
1- fascicol multitubular
2- serpentin
3- intrare abur
4- evacuare condens rcit
5- intrare ap rece
6- ieire ap cald
37
Cele dou suprafee de schimb de cldur sunt aezate n serie. Aburul circul prin
spaiul dintre evile fascicolului multitubular, iar condensul rezultat intr n interiorul
serpentinei i se rcete. Apa rece circul n exteriorul serpentinei i rcete condensul dup
care intr n interiorul evilor i se nclzete. Fasciculul multitubular este destinat
condensarii vaporilor, iar serpentina pentru racirea condensatului. Condensarea vaporilor are
loc in spatiul dintre tevi si manta,apoi racirea are loc in interiorul serpentinei.Apa rece care
preia caldura circula tot in serie, prima data in vasul in care se gaseste serpentina, dupa care
isi continua miscarea in interiorul tevilor fasciculului multiutbular montat deasupra vasului
cu serpentina.
Schimbatoare de caldura cu spirala in miscare de rotatie si manta
Se utilizeaza pentru preincalzirea lichidelor la o anumita temperatura aproape instantaneu si
mentinerea la aceasta temperatura un anumit timp determinat pentru asigurarea unor faze
cu caracter tehnologic (oprirea actiunii enzimatice pentru o anumita perioada , solubilizarea
anumitor componenti, etc.).
EVAPORAREA
Evaporarea este procesul de transformare a unui lichid n vapori. Fenomenul de
trecere a lichidului n faz de vapori la temperatura de fierbere se numete fierbere. Trecerea
39
lichidului n faz de vapori la o temperatur mai mic dect cea de fierbere se numete
vaporizare. Evaporarea se poate realiza i pe seama cldurii interne a lichidului prin
destinderea lui la o presiune la care temperatura lui este superioar temperaturii de fierbere.
Scopul evaporrii l reprezint concentrarea produselor n substan uscat, care are ca efect
creterea stabilitii produsului respectiv.
Energia calorica necesara transferului de caldura se poate asigura prin contactul direct dintre
solutia de concentrat si gazele de ardere sau aer cald sau prin transfer de caldura prin
intermediul unei suprafete de schimb de caldura, agentul termic fiind aburul saturant.
Factorii care influeneaz procesul de evaporare:
1) factori referitori la soluia care se concentreaz: debitul de soluie, natura soluiei,
concentratia solutiei, solubilitatea dizolvantului, temperatura de fierbere, cresterea
punctului de fierbere datorita fenomenului ebulioscopic, caldura de vaporizare,
stabilitatea termic a soluiei, densitatea, vascozitatea, conductivitatea termica,
tendina de a forma cruste, tendina de spumare, corozivittaea etc.
2) factori referitori la produs(soluia concentrat): debitul de soluie, concentraia, finala,
stabilitatea ei termic, vscozitatea, tendina de a forma depuneri;
3) factori referitori la instalaie: modul de functionare al instalaiei (continu sau
discontinu), tipul si numarul de aparate din instalatie, natura materialului utilizat n
instalaie, sistemul de izolaie, numrul de corpuri ale unei instalaii de evaporare,
legtura dintre corpurile de evaporare, caracteristicile si debitul apei de racire, durata
si costul operatiei etc.
Temperatura de fierbere a unei soluii depinde de cantitatea de substan
solid dizolvat n aceasta. Cu ct cantitatea de substan dizolvata intr-un lichid este mai
mare cu att presiunea de vapori a soluiei scade i temperatura ei de fierbere crete.
Creterea temperaturii de fierbere a solutiei fata de lichidul pur este direct
proporional cu concentraia soluiei:
te ke c
t e 0,500 m
t e 0,38 e 0, 05 0.045 x
este mai mare si in consecinta presiunea hidrostatica pe care o exercita aceasta coloana este
mai mare. Diferenta de temperatura dintre temperatura de fierbere la presiunea
totala(presiunea din evaporator + presiunea hidrostatica) si temperatura de fierbere la
presiunea din vas determina cresterea temperaturii de fierbere datorita presiunii hidrostatice
a coloanei de lichid(crestere de temperatura hidrostatica).
t h t p h t p.corp
Sisteme de evaporare:
a) cu simplu efect sau evaporare simpla. La evaporarea cu simplu efect cldura cedat de
aburul primar se folosete o singur dat. Vaporii secundari (rezultai din produs) se
ndeprteaz din instalaie prin purjare n atmosfer sau sunt trecui la condensare.
b)cu efect multiplu. Aburul primar se folosete numai n primul efect. Aburul secundar
rezultat din primul efect se va folosi ca agent termic n efectul doi, aburul secundar rezultat
din al doilea efect se folosete n urmtorul efect ca agent termic .a.m.d.
So=Sf+W
bilanul general
bilan parial
Bilantul de materiale se scrie sub forma a doua ecuatii: una de bilant total(masa intrata este
egala cu masa iesita) si a doua de bilant partial, referitoare la un component.
So= debitul iniial de soluie, kg/h
Sf= debitul final de soluie concentrat, kg/h
W= apa total evaporat, kg/h
sui= concentraia produsului iniial in substana uscata sau in componentul urmarit, %
suf= concentraia produsului final in substana uscata sau in componentul urmarit, %
S o sui suf S f
Sf
sui
So
s uf
So
sui
s
S o W W S o 1 ui
suf
suf
CURS NR 9.
Bilanul caloric:
Q1
So, co, to
Wo,
Q2
W, i
Q4
Wo, io
Q5
Sf, cf, t1
Q3
42
S o co to Wo io// S f c f t1 W i Wo io/
S f So W
S o co to Wo io// So c f t1 W c f t1 W i Wo io/
Wo (io// io/ ) S o (c f t1 co to ) W (i // c f t1 )
Wo S o
(c f t1 co t o )
io// io/
(i // c f t1 )
io// io/
Se consider: co t o c f t1 Wo W
io// io/
r
ro
r ro Wo W
o
Deoarece r 1 W 1 (pentru fiecare kg de ap care se evapor se folosete mai mult de
o
1kg de abur primar).
W So
c o t o c f t1
i // c f t1
Wo
io// io/
i // c f t1
W S o Wo
= coeficient de evaporare
= coeficient de autoevaporare
= raportul dintre caldura cedata de 1kg abur primar si cea primita de 1 kg apa
evaporata. Acesta este subunitar, apropiat de 1, ntotdeauna pozitiv.
= raportul dintre cldura adus n instalaie de 1kg de soluie iniial cand trece de
la conditiile de alimentare la conditiile de concentrat i cldura preluat de 1kg ap care se
evapor. Daca este pozitiv, consumul deabur primar scade. Daca este negativ, atunci
cnd soluia iniial are o temperatur mai mic dect temperatura din corpul respectiv de
evaporare, consumul de abur primar creste(solutia se incalzeste la temperatura de fierbere
intr-un schimbator exterior folosind abur primar ca agent termic).
43
Bilanul de materiale:
Debitul de ap evaporat total: W
n
W1+W2++Wn= Wi W
1
I efect
II efect
S1=So-W1
S2=S2-W2=So-W1-W2
44
n 1
Sn-1=So- W1
n-1 efecte
dac Sf=Sn
S n 1 S n Wn
Sn=Sn-1 - Wn
W2 i2//
So co to
Wo io//
W1 i1/
Wo io/
S1 c1 t1
S2 c2 t2
So co to+Woio//=S1c1t1+W1i1//+Woio/
S1=So-W1
I efect
io// io/
c t c t
W1 Wo //
S o o// o 1 1
i1 c1t1
i1 c1t1
io// io/
1 coeficient de evaporare
io// c1t1
c o t o c1t1
1 coeficient de autoevaporare
i1// c 1 t1
notm
W1 1Wo 1 S o
Dac
c1 c o
iar
W1 W
i1/ ca t1
i i
c (t t )
S o o// o 1
i c a t1
i1 c a t1
//
o
o //
1
/
o
io// io/
c (t t )
W1 Wo // / S o o // o / 1
i1 i1
i1 i1
io// io/
i1// i1/
1 co
II efecte
t o t1
i1// i1/
S1 c1 t1+W1i1//=S2c2t2+W2i2//+W1i1/
S1 i S2 se expliciteaz din ecuaia de bilan material
45
W2 W1
c
c (t t )
i1// i1/
( S o a W1 ) o // 1 / 2
//
/
co
i 2 i2
i 2 i2
c
W2 2W1 2 S o a W1
co
...............................................
c
Wn nWn 1 n S o a
co
r
n n 1
rn
n 1
W
i 1
c o (t n 1 t n )
rn
= piedere de cldur, %
n
(1 n 1 )rn 1
rn
46
ap
14
abur
13
3
2
10
condensat
11
condensat
12
1- rezervor de alimentare; 2- pomp; 3- debitmetru; 4- prenclzitor; 5, 6, 7evaporatoare; 8, 9, 10, 11- separatoare de condensat; 12- rezervor de produs finit; 13condensator barometric; 14- separator de picturi.
Instalatia are 3 efecte si este prevazuta cu un schimbator multitubular pentru
incalzirea solutiei la temperatura de fierbere din primul efect.
Aburul primar este folosit ca agent termic pentru preincalzirea solutiei si pentru al
doilea efect. Celelalte efecte folosesc agent termic aburul secundar din efectul precedent.
Solutia circula liber intre efecte datorita diferentei de presiune dintre acestea.
Din ultimul efect solutia este evacuata cu ajutorul unei pompe centrifuge.
Aburul din ultimul efect este trimis la condensatorul barometric unde condenseaza
prin circulatia in contracurent cu apa de racire.
Diferentele de presiune dintre corpuri sunt mentinute cu o pompa de vid care asigura
si depresiunea din condensatorul barometric.
ap
4
abur
2
8
7
4-condensatori
CURS NR 10.
TIPURI DE EVAPORATOARE
Evaporatoarele se clasific dup mai multe criterii. Dup poziia suprafeei de schimb
de cldur avem:
- evaporatoare cu suprafaa de schimb de cldur n interior;
- evaporatoare cu suprafaa de schimb de cldur n exterior.
Diametrul evii mari este de 200-800 mm, iar a celorlalte evi de 30-800mm. nlimea evii
este ntre 2,5-5 m.
Datori faptului c eava de circulaie are diametrul mult mai mare dect celelalte evi,
soluia care circul prin evile mici. n eava central soluia va circula de sus n jos i de jos
n sus n evile mici n care densitatea soluiei este mai mic iar bulele de vapori formate
determin o micare convectiv de jos n sus. Procesul se ntrerupe atunci cnd produsul
49
ajunge la concentraia dorit. Vaporii degajai din soluie se ridic n camera de vapori
situat deasupra fascicolului multitubular i cu diametru mai mare dect acesta. Amestecul
de vapori i picturi de soluie antrenate lovete separatorul de picturi, picturile se rentorc
n soluie iar vaporii ajung la condensator.
Se folosesc n industria zahrului i a glucozei.
K=600- 1500 W/(m2 oC)
Evaporatoarele cu suprafaa de schimb separat au o nlime mult mai mic
dect evaporatoarele clasice, i necesit un spaiu mai restrns pentru amplasare. Ele pot fi
de dou tipuri:
- dup poziia suprafeei:
- cu suprafaa de schimb de cldur vertival;
- cu suprafaa de schimb de cldur nclinat.
- dup modul de circulaie a soluiei:
- cu circulaie natural (fr pompe);
- cu circulaie forat.
2
abur
1
condensat
alimentare
1- suprafaa de schimb de
cldur
2- separator de picturi
3- conduct de legtur ntre
schimbtor i separator
4- conducta de evacuare lichid
din separator
5- separator de picturi
4
concentrat
Abur
secundar
Abur
1
3
4
Alimentare
Concentrat
50
Evaporatoarele n pelicul:
Concentrarea soluiilor n acest evaporator se realizeaz ntr-un timp foarte scurt de
cteva secunde printr-un strat de lichid de forma unei pelicule de civa milimetri.
Dup sensul de curgere a peliculei evaporatoarele pot fi:
- cu pelicul ascendent;
- cu pelicul descendent.
Dup modul de realizare a peliculei pot fi:
- cu pelicul realizat datorit curgerii naturale;
- cu pelicul realizat mecanic.
Evaporatoarele cu pelicul ascendent sunt mai puin folosite, deoarece exist
posibilitatea ca suprafaa de schimb de cldur s rmn neacoperit de lichid i s se
degradeze.
51
2
1
Placa 3 are orificiile mai mici dect diametrul evilor, dar cu centrul n centrul evilor.
Cea de-a doua plac are orificiile situate n aceeai poziie, cu centrul geometric n
triunghiului format din centrele a trei evi. Lichidul este introdus n partea superioar sub
presiune, ajunge pe prima plac unde se formeaz o pelicul ce curge pe cea de-a doua plac.
Orificiul celei de-a doua plci determin grosimea plcii. ntre cele dou plci lichidul sufer
detente consecutive care determin degajarea unei cantiti de vapori. La partea superioar
exist racord pentru evacuarea vaporilor i a gazelor necondensabile.
Evaporatoare cu pelicul descendent realizat mecanic(Luwa):
Abur secundar
4
Alimentare
1
Abur
Condensat
Concentrat
Evaporatorul este format dintr-un corp cilindric de nlime mare i diametru mic. n
exterior pe 2/3 din suprafaa sa este montat mantaua de nclzire secionat n dou pri.
Deasupra suprafeei de nclzire se gsete o parte cilindric cu diametrul mai mare dect
aceasta n care este camera unde se degaj vaporii i unde se va realiza separarea picturilor.
Central evaporatorul este prevzut cu un ax pe care se rotesc mai multe palete. Distana
52
Este format dintr-un rotor pe care sunt montate un numr de talere cu perei dubli.
Aburul alimentat n interiorul talerelor pe care le nclzete. Soluia este alimentat pe
suprafaa inferioar a talerelor i este distribuit sub form de pelicul datorit forei
centrifuge care se realizeaz la nvrtirea rotorului. Acceleraia realizat este 200g.
Amestecul soluie concentrat vapori este lovit sub influena forei centrifuge de peretele
interior al evaporatorului. n acest fel vaporii se separ de soluie. Vaporii secundari se
ndeprteaz pe racordul din dreapta, iar soluia concentrat prin partea superioar.
Concentrarea are loc n 20- 30 secunde.
K=5000 W/(m2 oC)
Curs nr 11.
CONDENSAREA
Trecerea unui fluid din stare de vapori n stare lichid se numete condensare.
53
n acest proces vaporii saturai cedeaz cldura lor de vaporizare unui agent de rcire
(ap sau aer rece). Captarea i condensarea vaporilor ce se degaj dintr-o instalaie de
evaporare se face n urmtoarele scopuri:
1) Recuperarea n stare lichid a substanelor ce prezint interes, care au trecut n stare de
vapori n operaia anterioar (de ex: captarea aromelor ce se degaj n timpul operaiei de
concentrare sau uscare).
2) Realizarea unei depresiuni n instalaia de evaporare pentru ca acestea s se efectueze
la o temperatur mai sczut. Depresiunea se produce datorit trecerii de la volumul mare al
vaporilor saturai la volumul redus al lichidului condensat (de ex: la 100 oC densitatea
vaporilor saturai de ap este 0,597 kg/m3 iar a apei 958 kg/m3, de unde rezult c la
temperatura de 100oC volumul specific al vaporilor saturai de ap este de 1,66 m 3/kg iar cel
al apei de 0,00104 m3/kg, adic de 1666 ori mai mare). Deoarece odat cu vaporii din
instalaie sunt antrenate i gazele necondensabile acestea sunt evacuate cu ajutorul pompelor
de vid sau al ejectoarelor.
3) Recuperarea cantitii de cldur pe care o cedeaz vaporii pentru prenclzirea unui
fluid ce urmeaz a intra n procesul tehnologic.
4) Evitarea degajrilor de vapori n spaiul ncperilor de lucru, ceea ce ar conduce la un
microclimat nesntos (cald i umed) la umezirea materialelor, la ruginirea utilajelor, la
condensri pe tavane i perei care ar duce la degradarea lor.
Metode de condensare:
Condensarea poate fi realizat cu schimb direct i indirect.
1) Condensarea cu schimb direct de cldur. Operaia de condensare se realizeaz
prin barbotarea vaporilor n ap rece utilizat ca agent de rcire. Aceast metod este
utilizat atunci cnd recuperarea vaporilor se face sub form de ap cald (amestec de
condens i ap de rcire).
2) Condensarea cu schimb indirect de cldur. Cldura de condensare a vaporilor este
cedat apei de rcire prin intermediul unei suprafee de schimb de cldur (ex: recuperarea
vaporilor solventului utilizat la extracia uleiului, recuperarea vaporilor de alcool etilic n
instalaia de distilare).
Tipuri de condensatoare:
Condensatoarele se clasific dup urmtoarele criterii:
I. Dup modul de realizare a schimbului termic:
- de amestec (cu schimb termic direct);
- de suprafa (cu schimb termic indirect).
54
55
a)
1- corp condensator
2- conduct barometric
3- talere inelare
5
4- icane
1
5- grtar
6- racord vapori
4
7- racord gaze necondensabile
3
6
8- racord ap rcire
9- rezervor acumulare
10- preaplin
2
Vapori+gaze
10
Condensat
Gaze necondensabile
9
Fluid de rcire
Preaplinul de evacuare a apei din rezervor i coloana barometric trebuie astfel alese,
nct seciunea de trecere apei s asigure scurgerea acesteia, meninnd coloana plin cu ap
pn aproape de captul superior. Depirea nivelului apei peste captul superior ar putea
conduce la fenomenul de inundare a condensatorului. n acest caz se poate nchide racordul
6, iar admisia aburului secundar este oprit, ceea ce conduce la creterea presiunii n corpul
de evaporare.
Condensatorul cu talere perforate (fig. b) are construcie asemntoare cu a
condensatorului cu icane, cu deosebirea c n interior se monteaz alternnd numai talerele
perforate 3 de forma unor sectoare de cerc. Pe poiunea liber, talerul are o bordur (prag), a
crui nlime asigur meninerea unui strat de ap necesar barbotrii i condensrii aburului.
Surplusul de ap de pe taler curge, o parte prin orificii, iar alt parte deverseaz peste
bordur, ajungnd pe talerele inferioare i de aici se scurge pe conicitatea condensatorului n
coloana barometric.
7
12
8
b)
c)
8
7
11
2
10
10
56
16
8
1
13
13
2
10
9
10
15
Condensatorul cu jet (fig. e). La acest tip de condensator prin coloana barometric
se evacueaz n amestec apa provenit din condensarea vaporilor i cea folosit la rcire
precul i gazele necondensabile. n interiorul condensatorului se monteaz un perete
cilindric 13 sudat la partea superioar de capac, liber la partea inferioar. Conductele de ap
ptrund n interiorul corpului cilindric. La conducta superioar se monteaz un dispozitiv de
pulverizare a apei 14, iar pe conducta inferioar se afl mai multe orificii pentru mprtierea
uniform a apei de rcire. Vaporii (mpreun cu gazele necondensabile provenite din
evaporator) sunt alimentai prin racordurile 6 n partea inelar a condensatorului, ocolesc n
curent descendent peretele cilindric, apoi se ridic prin ploaia de ap, unde vaporii de ap
sunt total condensai. Gazele necondensabile sunt antrenate de ploaia creat i evacuate
odat cu acestea prin conducta barometric.
Condensatorul de nivel inferior (fig, f) funcioneaz cu pomp pentru evacuarea
condensatului prin racurdul 8 i placa cu duze 16. Gazele necondensabile sunt evacuate prin
racordul 7, dup ce mai nti au fost separate de eventualele picturi de ap, prin icanarea
circulaiei, cu ajutorul peretelui despritor 13.
57
CONDENSATOARE DE SUPRAFA
Sunt identice din punct de vedere constructiv cu schimbtoarele de cldur cu schimb
de cldur indirect (prin intermediul unei suprafee de schimb de cldur, pe care vaporii
condenseaz fie sub form de pelicul, fie sub form de picturi). Pot fi de mai multe tipuri:
1. Condensatoare multitubulare verticale (fig. g) care se construiesc n cele mai
multe cazuri cu o singur trecere, apa circulnd prin evile 1 de jos n sus, iar vaporii prin
spaiul 2 dintre evi, de sus n jos, pentru a permite evacuarea imediat a condensatului.
Gazele necondensabile sunt evacuate continuu pe la partea superioar 3 a spaiului dintre
evi. Astfel de condensatoare se folosesc la condensarea vaporilor de spirt n instalaiile de
distilare.
fig. g
fig. h
58
Q
Q
NECESAR AP DE RCIRE
Qe Q p [J]
0
Q1 Q2 Q3 Q4
Q1 M v i //
Q2 M a c ti
M v i M a c ti (M v M a ) c t f M a
Q3 M v c t f
Q4 M a c t f
//
M v (i // c t f )
c t f c ti
59
b) Condensatorul de suprafa
tcondens=tvaporilor
M v i // M a c t i M v i / M a c t f , [J]
Ma
M v (i // i / )
c(t f t i )
Ma
Mv r
c(t f t i )
pa H f pc ho g , [N/m2] pa pc
ho ,[m]
Dac Hf 0
g
h1 0,5m
h2 0,5m
H ho h1 h2 ho 1, [m]
USCAREA
Uscarea este procesul de ndeprtare a solventului dintr-un produs.
Uscarea se poate face prin dou moduri:
- prin fierbere: este asemntoare evaporrii i ea se realizeaz la temperatura de
fierbere a solventului. Se folosete atunci cnd urmrete i recuperarea solventului.
- prin antrenare: folosete ca agent termic un gaz cald care aduce n proces cldura
necesar i n acelai timp scoate din instalaie vaporii de solvent (ap). Se folosete atunci
cnd vaporii nu se recupereaz.
Factorii care influeneaz procesul de uscare:
1. Factori referitori la produs: debitul de produs, umiditatea iniial a produsului,
stabilitatea lui termic.
2. Factori referitori la agentul de uscare: debitul de agent de uscare, umiditatea lui
final, presiunea, gradul de puritate, coninutul de vapori.
3. Factori referitori la instalaia de uscare: instalaii continue sau discontinue, instalaii
care se deosebesc dup modul dup care se realizeaz uscarea, dup tipul de proces, dup
modul n care se introduce i se ndeprteaz din instalaie.
Tipuri de ap din produs:
apa legat chimic (chemosorbit) este apa legat prin legturi covalente. La realizarea
acestei legturi se degaj cldur, iar ndeprtarea acestui tip de ap din produs se
realizeaz mai greu, temperatura minim necesar ndeprtrii apei este de 115oC.
60
apa adsorbit aceast ap este legat prin legturi Van der Walls i acest tip de ap se
ndeprteaz cu efect termic mai mare deoarece la realizarea legturilor se degaj
cldur.
apa legat osmotic la care efectul de legare este 0, este cea care se ndeprteaz cel
mai uor (din capilare).
apa legat mecanic este egal cu diferena dintre apa total din produs i celelalte
tipuri de ap legate n produs. n cazul unor materiale granulare structurile poroase din
granule permit legarea de ap. Acest tip de ap se ndepteaz uor.
Parametrii aerului:
Umiditatea:
- absolut: este greutatea vaporilor dintr-un m3 de gaz umed
- relativ (gradul de saturaie al aerului): reprezint greutatea vaporilor dintr-un m 3 de
gaz umed raportat la greutatea maxim posibil la temperatur i presiune total.
p vap
p sat
p sat
1
p sat
kg
m3
Masa molar:
M a 22,4 1,293 28,97 29
kg
kmol
mv kg _ vapori _ apa
,
ma kg _ aer _ uscat
m maer mv
V R T
p V R T
61
m
p v Vv v R T
Mv
p V ma R T
a a M a
pv Vv M v
R T x mv pv Vv M v R T pv M v
m p a Va M a m a R T p a Va M a p a M a
a R T
mv
M v 18,016
p a p pv ( presiunea _ totala presiunea _ de _ vapori)
M a 28,97
x
18,016 pv
28,97 p pv
p s kg _ vapori _ apa
,
p p s kg _ aer _ uscat
i= entalpia vaporilor de ap
x= coninutul de umiditate
c= cldura specific a gazului
t= temperatura gazului
Punctul de rou este temperatura la care gazul cu un coninut constant de
umiditate i la o stare dat devine saturat prin rcire.
Temperatura termometrului umed este temperatura la care gazul rcindu-se la
entalpie constant devine saturat.
Diagrama I - x de stare a aerului umed leag toi parametrii: coninutul de
umiditate x, entalpia specific I, temperatura.
BILANUL DE MATERIALE
Gi, Gf= debitul de mas al produsului iniial, respectiv final
We= debitul de mas de ap eliminat
ui, uf = umiditatea produsului iniial, respectiv final, %
62
Gi We Gf We Gi G f
100 ui 100 ui
100 u 100 u
u u
W G
W G
100
100 u
100 u
We G i G f L ( x f x i ) L
We
x f xi
Bilan caloric:
- cldura adus de materialul uscat:
cf= cldura specific a materialului supus uscrii
- cldura adus de umiditatea de eliminat: We c a t i
ca= cldura specific a apei
ti= temperatura iniial
- cldura adus de construcia usctorului: Gm c m t im
tim= temperatura iniial a materialelor
L
I
- cldura adus de aerul necesar uscrii:
o (entalpia aerului iniial din atmosfer)
- cldura dat aerului n caloriferul exterior: Qe
- cldura cu un calorifer n interiorul usctorului: Qi
- cldura ieit cu materialul uscat: G f c f t f
- cldura ieit cu elementele care aduc i deplaseaz produsul n usctor: Gm c m t fm
- cldura evacuat cu aerul din usctor: L I 2
- pierderile de cldur: Qp
63