Sunteți pe pagina 1din 47

Fam.

Enterobacteriaceae
Din

punct de vedere al patogenitii,


germenii din aceast familie se
mpart n patogeni (Salmonella,
Shigella, Yersinia), condiionat
patogeni (E.coli, Klebsiella,
Enterobacter, Proteus, Serratia,
Citrobacter)

Enterobacteriaceae
Sunt

bacili gram-negativi de dimensiuni


medii (0,3-1 x 1-6 ), cu capetele
rotunjite, cu dispoziie n general
necaracteristic. Pot fi mobili (cili
peritrichi) sau imobili. Nu sporuleaz.
Majoritatea enterobacteriilor sunt
necapsulate. Unele pot avea o capsul
proeminent (Klebsiella), iar altele
(Salmonella, E.coli) pot fi nvelite de un
material capsular.

Enterobacteriaceae

Caractere culturale

Aerobe, facultativ anaerobe,


enterobacteriile sunt nepretenioase
nutritiv. Se dezvolt cu uurin att pe
mediile uzuale (bulion, geloz, gelozsnge), ct i pe mediile selective
lactozate (Mac Conkey, ADCL, XLD,
Istrati-Meitert), pe care putem diferenia
enterobacteriile lactozo-pozitive de cele
lactozo-negative.

Caractere culturale
Tulbur

uniform mediile lichide (bulionul).


Pe medii solide se dezvolt sub form de
colonii S (treceri rep R). ntre cele dou
tipuri pot exista i forme intermediare
sau uneori colonii mucoase de tip M
(Klebsiella, unele tulpini de E.coli).
Proteusul prezint pe unele medii solide
(geloz, geloz-snge) fenomenul de
invazie.

Enterobacteriaceae
Caractere biochimice

Clasificarea enterobacteriilor se bazeaz pe


studiul caracterelor biochimice, ele
constituind criterii importante de
identificare a genului i a speciei.
Enterobacteriile prezint unele caractere
biochimice comune care le permit
ncadrarea n familia Enterobacteriaceae:
fermenteaz glucoza
reduc nitraii la nitrii
sunt oxidazo-negativi (testul oxidazei
permite diferenierea enterobacteriilor de
ali bacili gram-negativi).

Caractere biochimice

Unii germeni fermenteaz lactoza (lactozopozitivi, iar alii nu (lactozo-negativi),


fermentarea fiind un criteriu practic de
difereniere preliminar. Astfel, utilizarea mediilor
selective lactozate, cum este de exemplu mediul
Mac Conkey permite diferenierea germenilor
lactozo-pozitivi (E.coli, Klebsiella, Enterobacter,
Citrobacter, Serratia etc.) care formeaz colonii
roii pe acest mediu, de cei lactozo-negativi
(Salmonella, Shigella, Proteus, Yersinia) care
formeaz colonii transparente.

Enterobacteriaceae
Structura antigenic

Clasificarea antigenic a enterobacteriilor


se bazeaz pe trei grupe majore de
antigene:
a) Antigenul somatic O (polizaharidul
O) face parte din structura
lipopolizaharidului (LPZ) din peretele
celular. Sunt antigene cu specificitate de
grup - mpart genul n grupe. Cu anticorpii
omologi aglutineaz granular (grunji mici,
care nu dispar la agitare).

Structura antigenic
b)

Antigenele flagelare H, prezente


la bacteriile mobile sunt de natur
proteic, pot prezenta variaii. Variaia
antigenelor H este cunoscut sub
denumirea de variaie de faz. La
antigenele H se descriu astfel dou
faze: specific (f1) i nespecific (f2).
Sunt antigene cu specificitate de tip
care mpart grupele n tipuri. Cu
anticorpii omologi formeaz aglutinate
floconoase, care dispar la agitare.

Enterobacteriaceae
Structura antigenic

c) Antigenul capsular K este de natur


polizaharidic sau proteic i este prezent numai
la unele enterobacterii (Klebsiella).
La Salmonella typhi, Salmonella paratyphi C i
Salmonella dublin acest antigen de suprafa se
numete AgVi.
Studiul antigenic bazat pe determinarea
antigenelor somatice O, capsulare K i flagelare H
permite ncadrarea bacteriilor aparinnd unui
gen n specii sau serotipuri. Tipizarea serologic
se efectueaz n mod obinuit n reacia de
aglutinare pe lam. n prima etap se execut
reacia de aglutinare cu seruri polivalente, apoi cu
seruri monovalente.

Enterobacteriaceae

Semnificaie clinic
Enterobacteriile sunt germeni responsabili de
producerea a numeroase infecii intestinale i
extraintestinale. Foarte rar pot aprea infecii
generalizate pe un fond de rezisten sczut a
organismului.
Enterobacteriile reprezint 80 din totalitatea
bacililor gram-negativi izolai i peste 50 din
totalul germenilor izolai. De asemenea, sunt
implicate n etiologia a 30-35 din septicemii, n
peste 70 din infeciile urinare i n majoritatea
toxiinfeciilor alimentare. Sunt cauza frecvent a
infeciilor nosocomiale.

Enterobacteriaceae
Germenii

care produc infeciile


extraintestinale sunt E.coli, unele
specii de Klebsiella, Proteus,
Enterobacter i Serratia. Patogenii
enterici sunt Salmonella, Shigella,
E.coli, Yersinia, mai rar Citrobacter,
Proteus, Klebsiella, Enterobacter i
Serratia, implicaia acestora din urm
n infeciile intestinale fiind discutabil.

Salmonella
Face parte din familia
Enterobacteriaceae.
Este un enterobacteriaceu
patogen.

Salmonella

Din punct de vedere patogenetic sunt mprite n


dou mari categorii:
ageni ai febrelor tifoide: S.typhi, S.paratyphi A,
B, C, care au habitat exclusiv uman,
agenii toxiinfeciilor alimentare (salmoneloze):
S.typhimurium, S.enteritidis, S.choleraesuis , etc,
care habiteaz n intestinul animalelor.
Toate tipurile serologice sunt actualmente cuprinse
n schema Kaufmann-White. Speciile majore,
importante n patologia uman includ toate speciile
enumerate anterior.
S. enteritidis este subclasificat n peste 1700 de
serotipuri pe baza structurii antigenice.

Salmonella
Habitat
Sunt foarte rspndite n natur. Habitatul
natural al salmonelelor este intestinul
animalelor (n special al psrilor) i al omului.
Salmonella typhi are habitat exclusiv uman,
omul bolnav sau purttor sntos fiind
rezervorul de bacili tifici. Ele nu sunt
considerate niciodat ca fcnd parte din flora
normal a intestinului. Izolarea salmonelelor
din intestinul uman are ntotdeauna senificaie
patologic.

Diagnostic de laborator
Recoltarea

produselor patologice;
In febra tifoida se recolteaza;
Sange pentru hemocultura in prima
sapt. de boala
Urina pentru Urocultura in
saptamana intai
Materii fecale pentru Coprocultura in
saptamana II- III de boala.

Salmonella
In

toxiinfectii alimentare se
recolteaza:
Materii fecale
Lichid de varsatura
Probe alimentare

Izolare
Se

face pe medii selective


pentru coprocultura insamantatrea
se face pe mediul ADCL si in paralel
pe mediul lichid Muller-Kaufman sau
bulion cu selenit acid de sodiu.
Mediile se termostateaza 20 de ore la
37 0 C, dupa care din mediile lichide
se fac treceri pe un mediu selectiv
Istrate Meitert sau mediul Hektoen.

Identificare
Proprietati

morfotinctoriale
Sunt bacili gram negativi, mobili
Proprietati de cultura:
Colonii lactozo negative, de tip S,
uneori cu centru negru

Identificare
Proprietati

biochimice:
TSI: fermenteaza glucoza cu
producere de gaz, produce H2S, nu
fermenteaza lactoza si zaharoza.
MIU: este mobila, indol negativa,
ureazo negativa
Citrat: consuma citratul

Proprietati antigenice
Antigenele

O, K,H se pun in evidenta


prin reactii de aglutinare pe lama si
in tuburi cu seruri polivalente si
seruri de grup de tip.
Identificarea serologica se face
conform schemei de identificare
Kauffmann-White.

Antigenul O
Antigenul

O este o structura
moleculara complexa care contine
factori de specificitate ( 65 de Ag
diferite). Salmonelele pot avea un
singur factor de specificitate sau mai
multi. Ex: factorul 1,2,12 sau 1,9,12
Speciile de salmonela care au
aceeasi factori de specificitate
formeaza un grup Ag-ic.

Grupele Ag-ice, O, au fost determinate pe baza


factorilor de specificitate si au fost notate cu litere
mari: A, B, C, D, E, iar dupa epuizarea
alfabetului sau notat cu cifre.
In fiecare grup un factor de specificitate este
caracteristic, fiind prezent la toate serotipurile din
grupul respectiv.
Ex Samonelele din grupul D au in structura
antigenului O factorii 1,9,12 iar factorul 9 este
caracteristic de grup.
Din primele 5 grupe fac parte aproape toate
salmonelele patogene pentru om.

Antigenul K si H
Ag K este antigen de invelis si este
reprezentat de antigenul Vi de virulenta
prezent la b. tific si paratifi C.
Antigenele H au structura complexa si
prezinta variatie de faza f1 si f2
Antigenele f1 se noteaza cu litere mici
Antigenele f2 se noteaza cu cifre
Un serotip de Salmonella se caracterizeaza
prin formula Ag-ica: enumerarea completa
a Ag-nelor O, K, H

Identificarea serologica
Se

face prin agluitnare pe lama


incepandu-se cu aglutinarea cu ser
polivalent, urmeaza agl. cu ser de
grup si apoi aglutinare in tuburi
pentru confirmerea serotipului.

Diagnostic indirect
Reactia Widal
Evidentiaza titrul de anticorpi in serul
bolnavului de febra tifoida sau febra
paratifoida A si B.
Este o reactie de aglutinare in tuburi.
Aglutininele apar in serul bolnavului
incepand cu sfarsitul primei saptamani de
boala si ating nivel maxim in a 3-a, a4-a
saptamana de boala.

Salmonella

Salmonella

XLD agar. Xylose Lysine

Salmonella

Salmonella

Salmonella pe Hektoen

A. Escherichia coli
B. Klebsiella pneumoniae
Escherichia coli & Klebsiella pneumoniae are positive
for acid production from fermentation of the
carbohydrate(s) present.
C: Salmonella sp.
D: Proteus mirabilis
Both Salmonella sp. & Proteus mirabilis product
hydrogen sulfide.

Salmonella

TSI

Salmonella

Shigella
Proprieti generale
Germenii din genul Shigella sunt agenii
etiologici ai dizenteriei bacteriene
Imobile; nu prezint antigen flagelar "H"
Nu fermenteaz lactoza din mediul agar
MacConkey (o excepie este S. sonnei care
fermenteaz lactoza tardiv)
Nu produc gaz prin fermentarea
carbohidrailor
Nu produc H2S din tiosulfat

Clasificare

Speciile genului Shigella au fost clasificate n


concordan cu diferenele prezentate n structura
antigenului somatic "O".
a. Grupul A (S. dysenteriae cu 10 serotipuri):
tipul1(Sh.shiga), tipul2(Sh.schmitzi), tipurile 37(S.Large-Sachs), tipurile 8,9,10.
b. Grupul B (S. flexneri cu 6 serotipuri):
tipul1(1a,1b), 2(2a,2b), 3(3a,3b,3c),
4(4a,4b),5,6,7, x, y.
c. Grupul C (S. boydii cu 15 serotipuri)d. Grupul D (S. sonnei cu un unic serotip)

Habitat
Sunt

bacterii nalt patogene specifice


tubului digestiv al omului. Nu se
ntlnesc la alte specii animale. Sunt
ageni ai dizenteriei bacteriene.
Transmiterea se realizeaz pe cale
fecal-oral, sursa de infecie fiind
reprezentat de bolnavi i purttorii
sntoi de germeni.

Clinic
Dizenteria este caracterizat prin
crampe abdominale severe i
pasaje frecvente i dureroase a
unui volum mic de materii fecale
coninnd snge i mucus,
tenesme, un sindrom infecios sever,
nsoit de semne neurologice, n
cursul crora hemoculturile rmn de
regul negative. n formele grave se
constat o deshidratare sever.

Diagnostic de laborator
Recoltare
Se

recolteaza materii fecale din


scaun emis spontan din zonele cu
mucus, sange.
Recoltare cu sonda Nelaton
Recoltare cu tampon rectal la copii

Diagnostic de laborator
Examen microscopic direct
Informatii orientative;
Bacili G-, hematii si leucocite
Izolare
Insamantarea se face pe medii
selective:
Leifson ( ADCL)
Shigella-Salmonella
Istrate-Meitert

Col Gram

Identificare
Proprietati

morfotinctoriale:
Bacili Gram -, imobili, fara capsula
Proprietati de cultura:
Colonii mici, fine, translucide,
convexe, semitransparente, in
culoarea mediului.Lactozo negative
pe mediile cu indicator de ph.

ADCL

identificare
Proprietati

biochimice
TSI:Fermenteaza glucoza, nu
fermenteaza lactoza si zaharoza
MIU Imobile, ureazo negative, indol
negative
Citrat: nu cresc pe citrat

identificare
Structura

antigenica
se face identificare de grup si tip
Prin reactii de aglutinare cu seruri
specifice
Antibiograma

obligatorie

Shigella

Shigella

Test de patogenitate
Testul

keratoconjunctivitei la cobai
( testul Serreny)se inoculeaza cultura
de bacil dizenteric in sacul
conjunctival al cobaiului care in
cateva zile face keratoconjunctivita
care se vindeca in 2-3 saptamani
complet.

S-ar putea să vă placă și