12Cuprins:

Pag.
1. Determinarea tipul de producere................................................................2
2. Alegerea metodei posibile de primire.........................................................2
3. Elaborarea rutei tehnologice pentru operaiea aleas de profesor...........3
4. Alegerea modelului MUCN de strunjit.......................................................4
5. Alegerea sculelor, instrumentelor i materialului placuelor aschietoare.5
6. Determinarea regimurilor de achiere analitic.........................................7
7. Elaborarea schiei operaionale.................................................................10
8. Elaborarea traiectoriei de deplasare a sculei..........................................12
9. Coordonatele micrii sculei ...........................................................13
10.

Elaborarea programul.......................................................................15

11. Proiectarea rutei de elaborare in CAM WORKS....................................17

Bibliografia

Mod
Executat
Ve r i f i c a t
C o n r .t e h .
Aprobat

Proiect de an la CAM-CNC
N document.

Suvei ca V.
St roncea A.

Semnt

Memoriu
explicativ

Coala

Coli

UTM, FIMICM
IITT-091

Rotile dintate utilizate in industria constructoare de masini se pot clasifica astfel:

a)dupa pozitia axelor arborilor intre care transmite miscarea
- roti dintate cilindrice care transmit miscarea intre arbori paraleli
- roti dintate conice care transmit miscarea intre arbori cu axele concurente
- angrenaje melcate care transmit miscarea intre arbori cu axele ]ncrucisate.

b)dupa forma
- roti dintate cu o singura coroana de tip disc fara sau cu butuc
- blocuri de roti dintate cu 2-4 coroane
- coroane dintate
- arbori pinion
La rotile dintate de tip disc cu sau fara butuc alezajul poate fi neted, cu canal de
pana sau cu caneluri fig. 61.
Coroanele dintate sunt caracterizate prin raportu lungime diametru subunitar.

. (fig.62).
Arborii pinion pot fi prevazuti cu dantura exterioara la un capat sau cu dantura in
zona centrala.(fig. 63).
S t roncea I.
S uvei ca V .
M o d Coala

N dcument. Semnt

Data

Memoriu explicativ

Coala

In functie de directia dintilor aceste roti dintate se pot clasifica ti astfel:

-

roti dintate cu dinti drepti;

roti dintate cu dinti inclinati;

roti dintate cu dinti in V (fig. 64) fara degajare intre dinti

- cu degajare.

Roti dintate cu dinti curbi.

Rotile dintate care trebuie sa efectueze deplasare axiala in cutiele de viteza pentru
cuplare se executa cu dinti rontumjitinla un capat sau la ambele capete.Aceasta
operatiune in practica poarta denumirea de raionare fig.65.

FINISAREA DANTURILOR
Urmareste realizarea a doua scopuri:
-obtinerea preciziei profilului evolventric al dintilor care sa asigure
angrenarea fara zgomot a rotilor dintate;
-imbunatatirea calitatii suprafetei flancurilor dintilor pentru ca
functionarea angrenajului sa fie lina si in scopul cresterii durabilitatii;
Procedeele de finisare se pot imparti:
S t roncea I.
S uvei ca V .
M o d Coala

N dcument. Semnt

Data

Memoriu explicativ

Coala

Pentru rotile netratate termic a caror duritate permite folosirea de scule din
otel rapid () sau oteluri pentru scule (OSC)
Procedee de finisare pentru rotile tratate termic calite care necesita
utilizarea discurilor abrazive
Din prima categoria fac parte:
1.a) rularea;
1.b) severuirea;
Din categoria 2 fac parte:
2.a) rectificarea danturii;
2.b) rodarea danturii;
Rularea are ca scop imbunatatirea calitatii suprafetei flancurilor printr-o
ecruisare superficiala care se obtine la angrenarea rotii de prelucrat cu
doua sau trei roti scula si care au acelasi modul.
In timpul angrenarii se relaizeaza o apasare cu forta P a sculelor pe
piese cu un mecanism de actionare hidraulic, sau pneumatic si datorita
acestei apasari se produce ecruisarea flancurilor dintilor. Prin aceasta
prelucrare se produc si modificarile unor erori a danturii. In timpul rularii
se utilizeaza lichid de ungere dar fara pulberi abrazive.
Procedeul nu se aplica rotilor care ulterior se supun la tratamente termice
pe motiv ca ecruisarea dispare la aplicarea tratamentului termic.
Dezavantajul metodei consta ca prin ecruisare se introduc tensiuni
interne suplimentare in stratul superficial. De aceea, in locul rularii, unele
societati prevad aplicarea operatiei de severuire. Prin rulare rezulta trepta a
7-a de precizie daca inainte de rulare piesele erau in treptele 8 sau 9 de
precizie.

S t roncea I.
S uvei ca V .
M o d Coala

N dcument. Semnt

Data

Memoriu explicativ

Coala

everuirea roilor dinate este o operaie de finisare, realizat prin nde prtare de achii, n scopul mbuntirii suprafeei dintelui i pentru ridi carea calitii danturii.
Avantajul cel mai important al everuirii roilor dinate, rezult din
timpul de prelucrare foarte scurt, n comparaie cu rectificarea. De aceea,
everuirea s-a introdus n general, n fabricaia de serie mare, n special n
industria de autovehicule i de maini-unelte. Domeniul de lucru al
mainilor de everuit normale cuprinde roi dinate cu diametrul cercului de
divizare cuprins ntre 20 si 550 mm, dar s-au construit i maini speciale
pentru roi cu diametrul de divizare pn la 5 500 mm. everuirea se aplic
danturilor netratate termic, sau celor mbuntite la o duritate nu prea
mare, folosindu-se drept scul fie un ever-cremalier sau un ever-melc, fie
un ever-disc. n mod normal, rezistena materialului roii dinate care se
supune everuirii este de 600700 N/mm 2 ; rezistene peste 800 N/mm 2
reduc mult durabilitatea sculei.
Prin everuirea roilor dinate se mbuntesc att rugozitatea ct i
precizia flancurilor active ale roilor cilindrice; se nltur urmele de
prelucrare, ondulaiile i inegalitile provenite de la operaia de danturare
prealabil, iar adncimile rugozitilor, dup everuire, corespund
condiiilor impuse ro ilor rectificate. Precizia realizabil a dintelui depinde
de felul erorilor danturii.
Prin everuire se mbuntete considerabil eroarea de form a
dintelui, putnd micora abaterile pn la trei. clase de precizie STAS.
everuirea nu poate corecta ns eroarea cumulat a pasului, 'din care cauz
condiiile impuse danurrii prealabile snt mai exigente n acest caz. La
everuirea dinilor, rostogolirea se produce prin rotirea liber a roii de
prelucrat, antrenarea ei efectundu-se numai de scul. De aceea, specificul
acestei metode de prelu crare poate transforma eroarea btii radiale a
danurrii prealabile ntr-o eroare de pas. Diagramele de rostogolire pe dou
flancuri din fig. 2 i 3 arat mbuntirea erorii cumulate prin everuire,
dar aceasta nu tre buie s creeze impresia c nu ar putea s existe o nsumare
a erorilor de pas mai mult sau mai puin mare, n funcie de starea danturii
anterioare.
Un alt avantaj al everuirii dinilor const n posibilitatea everuirii
dinilor bombai n direcie longitudinal i ai celor conici cu mijloacele
existente la main, care snt uor de reglat i de pus la punct. De asemenea,
se pot. executai simultan i flancri la capul i la piciorul dintelui (fig. 5).

S t roncea I.
S uvei ca V .
M o d Coala

N dcument. Semnt

Data

Memoriu explicativ

Coala

Fig.1

Diograma roii dinate everuite Fig. 2.

Fig.3

Diograma roii dinate everuite Fig. 4.

Fig 5
Astfel, everuirea ofer posibilitatea de a corecta unele erori ale
paralelismului axelor angrenajului i a obine practic pata de contact dorit.
Aceast capacitate de adaptare are ca urmare o distribuie uniform de
sarcin pe dinte i, prin aceasta, ridicarea capacitii de ncrcare i a
durabilitii roilor dinate.
S t roncea I.
S uvei ca V .
M o d Coala

N dcument. Semnt

Data

Memoriu explicativ

Coala

Achiile lungi, rsucite, fr decolorare de revenire, indic o achiere

raional, iar achiile sudate .ntre ele, de culoare brun sau albastr,
confirm o achiere necorespunztoare, cu dezvoltare mare de cldur
(abraziv prea dur sau structur prea deas).
Razuirea unor aschii fine de pe flancul dintilor cu ajutorul muchiilor
aschietoare a unor canale cu profil dreptunghiular practicate pe flacurilor
dintilor sculei severuite care poate fi de forma unei roti dintate sau de
forma unei cremaliere ce angreneaza cu roata piesei. Se aplica daca
duritatea rotii danturate este HRC In caz contrar, apare uzura rapida a
severului. S-au experimentat si severe cu dinti din carburi metalice
sinterizate reusind sa se severuiasca si roti dintate tratate termic.
Prin everuire se obtine o calitate a suprafetei flancurilor foarte buna
cu
valori comparabile cu cele obtinute la rectificarea
danturii.Se corecteaza eroarea de profil a dintelui si se reduce bataia
radiala a dintelui cu conditia ca inainte de severuire bataia radiala sa nu
aiba valori mari. La severuire o bataie radiala mare se transforma intr-o
eroare de pas a danturii.
La acest procedeu de severuire axele severului si a piesei sunt
inclinate la unghi pentru a putea angrena. La o roata cu dinti inclinati
severul are dinti inclinati sau cu un alt unghi de inclinare fata de roata
dintata.

Fig, 6. Schema de everuire cu ever roat

S t roncea I.
S uvei ca V .
M o d Coala

N dcument. Semnt

Data

Memoriu explicativ

Coala

Pentru a se severui intreaga latime B a danturii este necesara si o

miscare de avans ce se poate efectua in trei variante:
1. pe directia longitudinala, ca in cazul schitei (fig. 87);
2. pe directie transversala;
3. pe directie diagonala.
La fiecare capat de cursa roata piesa mai capata si o miscare de avans
radial pentru a se executa miscarea pentru trecerea urmatoare. In general
presiunea intre scula si piesa necesara aschierii se obtine fie radial, prin
micsorarea distantei intre axele rotilor, fie tangential, prin franarea rotii
antrenate care poate fi piesa sau scula.
In practica, unghiul se recomanda 150 pentru roti dintate din otel.
In practica, unghiul se recomanda 100 pentru roti dintate din fonta

. viteza periferica a rotii piesa;

- viteza periferica a severului;
- viteza de aschiere
In triunghiul vitezelor aplicam teoria sinusului astfel:

;
La aceasta varianta cu avans longitudinal, lungimea de cursa a rotii piesei

unde:
- lungimea de patrundere;
S t roncea I.
S uvei ca V .
M o d Coala

N dcument. Semnt

Data

Memoriu explicativ

Coala

- lungimea de depasire;
;
Dezavantaje:
- uzura sculei se concentreaza pe zona centrala din latimea severului:
2. Severuirea cu avans transversal. In acest caz roata dintata realizeaza un avans
rectiliniu alternativ pe directie perpendicular pe axa sa. Avantajul metodei consta in:
- cea mai productiva;
- calitatea flancurilor dintilor putin mai scazuta;
- uzura severului este uniforma pe intreaga latime a lor datorita disectiei avansului. Astfel
se mareste durabilitatea sculei.
Dezavantajul este ca latimea sculei este mai mare;
3. Severuirea cu avans in directie diagonala. Avantajul acestei metode consta in:
- latimea Bs poate sa fie mai mica decat latimea piesei datorita avansului diagonal;
- prin operatii de severuire a danturii se asigura precizia in treptele de precizie 67. In
orice caz, cu 12 trepte de precizie mai ridicata decat precizia inainte de severuire.
Productivitatea severuirii in comparatie cu productivitatea rectificarii aceeasi roti dintate
este de 46 ori mai mare.
Finisarea danturii rotilor tratate termic. Rectificarea danturii trebuie sa fie
precedata de rectificarea. alezajului rotii, alezaj ce va constitui baza tehnica la operatia de
rectificat a danturii si totodata sa se faca rectificarea suprafetei frontale a butucului rotii
dintate.
Pentru rectificarea alezajului la fabricatia de serie mica prinderea rotilor dintate se
face pe diametrul exterior al danturii.
Centrarea se poate face manual utilizand un comparator cu cadran a carui palpator
este in contact cu suprafata alezajului. La aceasta varianta de centrare se recomanda ca
inainte de rectificat alezajul sa se rectifice si diametrul exterior a danturii pentru a se
obtine o buna cuoaxialitate cu gaura.

S t roncea I.
S uvei ca V .
M o d Coala

N dcument. Semnt

Data

Memoriu explicativ

Coala

La productia de serie mare, pentru operatia de rectificare a alezajelor se utilizeaza

dispozitive speciale de prindere in care roata dintata este orientata dupa suprafata
flancurilor dintilor prin intermediu unor role la rotile cu dantura dreapta si cu ajutorul
unor bile la rotile dintate cu dinti inclinati.
Rectificarea danturii se poate realiza prin:
a). Procedee de copiere
- cu disc abraziv cu profil dublu;
- cu disc abraziv cu profil simplu;
b). Procedee de rulare
Rectificarea danturii prin copiere cu disc abraziv cu profil dublu se realizeaza prin
materializarea ambelor flancuri a unui gol dintre doi dinti
Practica a artat ca mrimea erorilor danturii ct i rugozitatea
suprafeei nu snt singurii factori concludeni pentru zgomotul roilor. In
cadrul unor cercetri legate de influena metodei de fabricaie asupra
zgomotului dinilor s-au obinut i confruntat diagramele de rostogolire pe
dou flancuri de la perechile de roi (fig. 6), care s-au executat dup diferite
metode de

S t roncea I.
S uvei ca V .
M o d Coala

N dcument. Semnt

Data

Memoriu explicativ

Coala

Fig.7
danturare uzuale, obinndu-se dou categorii de diagrame. Diagramele de
sus snt pentru danturi frezate normal prin rostogolire a, rectificate
normal prin rostogolire b, i rectificate prin copiere c, fiind
caracterizate prin variaii periodice, iar diagramele de jos aparinnd
danturilor mortezate cu un cuit-roat d, everuite e i rectificate prin
rostogolire f (MAAG) prezint variaii aperiodice.
Impulsurile periodice fiind mult mai neplcute din punct de vedere al
vibraiilor dect cele aperiodice, roile dinate caracte rizate prin diagramele
d, e i f se comport mai favorabil la zgomot dect ce lelalte.Se mai poate
observa c din punct de vedere macro- i microgeometric everuirea se
gsete n situaia cea mai favorabil, ceea ce asigur de asemenea o
comportare mai bun la zgomot a roilor everuite.
PRELUCRAREA CU EVERUL CREMALIER

everul-eremalier
(fig.
4.157) a luat natere prin
prelucrarea unor canale pe
flancurile dinilor cremalierei
generatoare a danturii care
urineaz a se everui.
n cazul n care dantura care
trebuie everuit 2 este cu
S t roncea I.
S uvei ca V .
M o d Coala

N dcument. Semnt

Data

Memoriu explicativ
Fig. 8.

Coala

dini nclinai, severul 1 poate avea dini drepi sau nclinai, angrenajul
format la prelucrare fiind un angrenaj elicoidal. Acest lucru -arat c:
profilul din seciunea normal a danturii de prelucrat are aceiai pa rametri cu profilul normal al crema- ierei din care a luat natere scula;
n timpul angrenrii, meninnd axa roii fix i deplasnd liniar creanaliera, apare o alunecare ntre flancu rile n contact.
Viteza acestei micri de alunecare se poate considera ca o rezultant
a dou componente: una de-a lungul profilului dintelui i alta de-a lungul
liniei flancului.
Ca urmare a micrii de alunecare de-a lungul contactului flancurilor
n angrenare, scula ndeprteaz achii foarte fine. Viteza acestei
alunecri reprezint viteza de achiere. Ea se rea lizeaz n practic prin
deplasarea alternativ de translaie a sculei, ineni- nnd fix axa roii de
prelucrat.
Dat fiind geometria necorespunztoare a tiurilor dinilor
severului, achierea flancurilor decurge ca o rzuire. Pentru aceasta, ntre
cele dou elemente n angrenare trebuie s existe o apsare care s creeze o
anumit presiune pe flancuri. Aceast presiune se realizeaz la fel ca la
everuirea cu severul disc.
ndeprtarea ntregului adaos de prelucrare se face imprimnd sculei, dup
fiecare trecere, un avans radial (spre pies).
Prelucrarea cu everul-eremalier nu a cptat o rspndire prea
mare, fiind limitat de mrimea sculei, la danturi nu prea mari.

PRELUCRAREA CU SEVERUL-MELC
Prelucrarea cu everul-melc poate fi socotit o prelucrare cu cremaliera
generatoare cu flancurile rectilinii numai n baza aproximrii profilului din
seciunea normal pe elicea de divizare a melcului, cu profilul normal al
cre- malierei generatoare.
Dac unui melc evolventic, care formeaz cu dantura de prelucrat un an grenaj elicoidal, i se practic pe flancuri o serie de canale (perpendiculare
pe elicea de divizare) (fig. 9), atunci, datorit alunecrii care apare ntre
Profilul spirei n

Fig. 9
flancurile n contact, este posibil ndeprtarea de achii.
S t roncea I.
S uvei ca V .
M o d Coala

N dcument. Semnt

Data

Memoriu explicativ

Coala

Geometria tiurilor dinilor formai prin prelucrarea acestor canale a rat

c i in acest caz achierea decurge ca o rzuire.
Micrile de generare care apar n timpul procesului de everuire snt
similare celor de la prelucrarea cu freza-melc. Piesa se rotete liber pe ax,
fiind antrenat de scul. Intre cele dou elemente n angrenare se creeaz o
apsare necesar realizrii unei anumite presiuni pe flancuri.
In vederea prelucrrii ntregii limi a coroanei dinate, este necesar o
micare de avans de generare, iar pentru ndeprtarea ntregului adaos de
prelucrare este necesar avansul de ptrundere (radial).
Viteza de achiere, identic cu viteza de alunecare dintre flancuri, se
calculeaz cu relaia , considernd everul-melc cu un ever-disc cui un
unghi mare de nclinare a dinilor.
Prelucrarea cu everul-melc i prelucrarea cu everul-cremalier nu
s-au impus n practic, n prezent ele tratndu-se mai mult ca eventuale
posibiliti de everuire.

Ma ini de severuit.
Severuirea se aplica danturii rotilor dintate cu dinti drepti sau
inclinati, folosindu-se pentru prelucrare o scula denumita sever, care
are forma unei roti dintate sau cremaliere. Procesul de aschiere se
realizeaza in timpul angrenarii intre roata-piesa si scula. Dantura
sculei este prevazuta cu canale pe inaltimea dintelui, ale caror muchii
indeparteaza adaosul de prelucrare de pe flancurile danturii piesei.
Ansamblul piesa-sever formeaza un angrenaj elicoidal intre flancurile
caru-ia exista o alunecare in directie longitudinala. Pentru prelucrarea
danturii drepte seve rul-roata are dantura inclinata, iar pentru dantura
inclinata severul poate avea dantura dreapta sau inclinata. Axele sculei
S si piesei P se incruciseaza sub un unghi = p - s (fig. 16.31)
cuprins intre 5 si 45s, recomandandu-se a fi 10 15s. Viteza relativa de
alunecare care apare de-a lungul flancurilor este egala cu viteza de
aschiere, conform relatiei
v a s = v t p , sin p - v t s sin s
(16.37)
Din conditia ca proiectiile celor doua viteze periferice
pe normala la dinte sa fie egale v t p cos p = v t s cos s
S t roncea I.
S uvei ca V .
M o d Coala

N dcument. Semnt

Data

Memoriu explicativ

Coala

astfel, ca dupa inlocuirea sa in relatia (16.37), rezulta

v a s = v t s (cos
(16.39)

s ),

s.

tg

p - sin

in functie de care se determina turatia severului

(16.40)

S t roncea I.
S uvei ca V .
M o d Coala

N dcument. Semnt

Data

Memoriu explicativ

Coala

Pentru a se exprima cazul general al angrenajului format de roatapiesa si roata-sever, avand unghiurile p , respectiv s de inclinare a
danturii pe cercurile de divizare, unghiul se calculeaza cu relatia
= p s.
Semnul plus se considera cand sensul de inclinare al dintilor este
acelasi, respectiv minus pentru sensuri diferite.
Din aceasta cauza la numitorul relatiei (16.40) trebuie considerat
semnul dublu plus-minus.

S t roncea I.
S uvei ca V .
M o d Coala

N dcument. Semnt

Data

Memoriu explicativ

Coala

Pentru realizarea procesului de aschiere, pe langa cele doua miscari

de rotatie A si A, cu vitezele tangentiale v t p si v t s sunt necesare inca
doua miscari: de avans longitudinal si de avans radial. in functie de
directia miscarii de avans Bexecutata de catre piesa (fig. 16.32) sau
scula, exista trei metode de severuire:
metoda longitudinala (fig. 16.32, a), la care miscarea de avans B
se efectueaza pe directia in lungul axei piesei (cu avans axial) cu
viteza 1 :
metoda diagonala (cu avans oblic), la care miscarea B (fig. 16.32,
b) se efectueaza pe directia inclinata cu unghiul fata de axa piesei;
metoda
transversala
(cu
avans
tangential),
la
care
miscarea B (fig. 16.32, c) se realizeaza pe directia , perpendicular pe
axa rotii-piesa.
Directia miscarii de avans B si viteza acesteia l influenteaza
productivitatea prelucrarii, calitatea suprafetei prelucrate si
durabilitatea sculei. Din acest punct de vedere metodele in diagonala
si transversala sunt superioare metodei longitudinale.
Miscarea de avans radial este necesara pentru indepartarea
intregului adaos de prelucrare (0,10,3 mm pe flanc). Aceasta este o
miscare periodica se efectueaza de catre piesa sau scula.
De asemenea, pentru ca aschierea sa se produca, intre flancurile in
angrenare se creeaza o presiune prin miscarea radiala a severu1ui,
micsorand astfel distanta intre axe, sau prin franarea rotii antrenate
(piesa sau scula).
Masinile de severuit care folosesc sever-roata se caracterizeaza
printr-o constructie si o cinematica simpla. Dupa dispunerea axelor
sculei si piesei, acestea sunt orizontale, pentru roti dintate mici
si mijlocii, si verticale pentru roti mari.

S t roncea I.
S uvei ca V .
M o d Coala

N dcument. Semnt

Data

Memoriu explicativ

Coala

La masinile orizontale, severul este dispus deasupra, dedesubt sau in

spatele rotii-piesa, la toate acestea severul antreneaza piesa.

In figura este reprezentata schema cinematica structurala a masinilor

de severuit cu severul dispus deasupra piesei.
Lantul cinematic principal este antrenat de motorul M E 1 si reglat
prin rotile de schimb A P, si B P, , al caror raport se determina cu formula

n
(16.41)

Unde:
C reprezinta constanta lantului cinematic, iar n s are valoarea
determinata de relatia (16.40).
Miscarea de avans B, cu viteza de avans 1 o executa roata-piesa
impreuna cu sania longitudinala S L , antrenata de motorul M E 2 ,prin
rotile de schimb A S si B S si mecanismul MT de transformare a miscarii
de rotatie in miscare de translatie.
Viteza l se exprima prin l = s z z p n p unde s z este avansul pe
dinte, z p - numarul de dinti ai piesei, n p - turatia piesei.
Turatia n p rezulta din relatia n p z p , = n s z s , in care turatia n s a sculei este
data de relatia (16.41). Efectuandu-se inlocuirile, din relatiile de mai
sus rezulta

(16.42)
Pe de alta parte, considerand ca mecanismul MT este de tip surubpiulita, avand pasul p s c si turatia n s c , din lantul cinematic de avans
rezulta
1 = nscpsc,
S t roncea I.
S uvei ca V .
M o d Coala

N dcument. Semnt

Data

(16.43)

Memoriu explicativ

Coala

unde
Inlocuind valoarea lui n s c in relatia (16.43) si dupa egalarea acesteia
cu relatia (16.42) rezulta

(16.44)

unde

este constanta lantului cinematic de avans

longitudinal. in relatia (16.44), in locul avansului pe dinte s z , se poate

folosi avansul pe rotatie s=s z z p , , care, din punct de vedere
tehnologic, se prescrie functie de duritatea materialului piesei, unghiul
p , si clasa de precizie a prelucrarii.
Inversarea sensului miscarii B se realizeaza prin inversorul
mecanic I l sau a sensului de rotatie a motorului M E 2 , inversare
comandata prin opritoarele O 1 si O 2 , fixate pe sania S L .
Lantul cinematic de avans radial primeste miscarea din
punctul L 1 , fiind format din cama K, mecanismul cu clichet M c si
surubul conducator S c 1 . Numarul de dinti z s peste care trece clichetul
se determina in functie de marimea avansului radial S r .
La masinile de severuit destinate prelucrarii pieselor mari, miscarea
periodica de avans se efectueaza de catre sever, iar miscarea principala
de rotatie de catre piesa.
Majoritatea masinilor de severuit au posibilitatea prelucrarii
danturii modificate prin bombarea flancului (v. fig. 16.39, b). Aceasta
se realizeaza in timpul miscarii de avans longitudinal B, modificand
distanta dintre axa severului si axa piesei printr-o pendulare a axei
acesteia (fig. 16.33).
S t roncea I.
S uvei ca V .
M o d Coala

N dcument. Semnt

Data

Memoriu explicativ

Coala

Miscarea de pendulare C este imprimata mesei S 1 , de catre

sablonul S p fixat de batiul masinii. Acesta se inclina cu
unghiul determinat, in principal, in functie de marimea bombarii.
Realizarea bombarii flancului este posibila si prin folosirea unor
severe cu linia flancului modificata.
In practica prelucrarii de finisare a rotilor dintate se folosesc si
masini pentru severuirea danturii interioare, insa acestea au o
raspandire restransa. De asemenea masinile pentru prelucrarea cu
severe-cremaliera au o raspandire restransa din cauza unor dificultati
de ordin cinematic si constructiv.

PRELUCRAREA CU EVERUL-DISC
La everuire, roata generatoare transpus pe scul poate forma cu roatapies de prelucrat un angrenaj cilindric paralel (sistemul Finrock) sau
elicoidal. Dezavantajele sistemului cu axe paralele, legate n special de
condiiile de achiere nefavorabile ale sculei, a fcut, ca astzi s se
utilizeze, n majoritatea cazurilor, angrenajul elicoidal (everuire cu axe
ncruciate).
Dac la o roat dinat cilindric, care formeaz cu dantura de prelu crat
un angrenaj elicoidal, se execut pe flancuri o serie de canale echidistanate, paralele cu suprafeele frontale limit ale roii, se obine scula de dan turat numit ever-disc (fig. 9). Din modul n care a luat natere aceast
scul, se nelege c la prelucrarea unei danturi cu dini drepi severul are
ntotdeauna dinii nclinai, iar la prelucrarea unei danturi cu dini nclinai
poate avea dini drepi sau nclinai. Unghiul de nclinare de divizare a din ilor sculei se alege innd seama de unghiul de nclinare a dinilor de
prelucrat (|3d) i de unghiul optim de ncruciare a axelor la prelucrare S,
care asigur condiii optime de detaare a achiilor i precizie suficient a
profilului prelucrat.

Daca everul-disc provine dintr-o roat cilindric (conjugat celei

n prelucrare) cu dantur nedeplasat, n timpul prelucrrii se
realizeaz anumii parametri ai angrenrii.
Pe msura uzrii i ascuirii dinilor pe flancuri, dinii severului
i modific grosimea, dantura sa cptnd o deplasare care schimb
parametrii iniiali ai angrena jului (fcut cu dantura de prelucrat). n
urma ascuirii, grosimea dinilor pe cercul exterior se micoreaz, din
care cauz durata de lucru a sculei este limitat (prin valoarea minim
S t roncea I.
S uvei ca V .
M o d Coala

N dcument. Semnt

Data

Memoriu explicativ

Coala

admisa pentru grosimea dinilor pe cercul exterior). Pentru mrirea

acestei durate, everul-disc se proiecteaz i se execut n funcie de
profilul de referin al dinilor (fig. 10 conturul //), ca rezerv de
ascuire prevzndu-se adaosuI Aj.
n acest fel, n funcie de mrirea uzurii, everul-disc are o
dantur plus sau minus.
Pentru a calcula deplasarea specific a dan turii sculei n funcie
de uzur, se face diferena dintre grosimea dintelui pe cercul de divizare
a conturului de lucru i a conturului de refe rin.

Fig. 9
De la angrenarea cu cremaliera gene ratoare se cunoate c pentru
o dantur, avnd o deplasare specific 8 f , grosimea dintelui pe cercul
de divizare este
da '=

nmj

+ 2 s f m f tg x s o f ,

care, pentru E S f = 0, d grosimea dintelui con turului de referin

.

S t roncea I.
S uvei ca V .
M o d Coala

N dcument. Semnt

Data

Memoriu explicativ

Coala

Fig.10
Severuirea se aplica danturii rotilor dintate cu dinti drepti sau inclinati,
folosindu-se pentru prelucrare o scula denumita sever, care are forma unei
roti dintate sau cremaliere. Procesul de aschiere se realizeaza in timpul
angrenarii intre roata-piesa si scula. Dantura sculei este prevazuta cu
canale pe inaltimea dintelui, ale caror muchii indeparteaza adaosul de
prelucrare de pe flancurile danturii piesei. Ansamblul piesa-sever formeaza
un angrenaj elicoidal intre flancurile caru-ia exista o alunecare in directie
longitudinala. Pentru prelucrarea danturii drepte seve rul-roata are dantura
inclinata, iar pentru dantura inclinata severul poate avea dantura dreapta
sau inclinata. Axele sculei S si piesei P se incruciseaza sub un unghi =
p - s (fig. 16.31) cuprins intre 5 si 45s, recomandandu-se a fi 10 15s.
Viteza relativa de alunecare care apare de-a lungul flancurilor este egala cu
viteza de aschiere, conform relatiei
v a s = v t p , si
n p - v t s sin
s

(16.37)

Din
conditia
ca
proiectiile
celor
doua
viteze
periferice pe normala la dinte sa fie
egale v t p cos p = v t s cos s rezulta
relatia

S t roncea I.
S uvei ca V .
M o d Coala

N dcument. Semnt

Data

Memoriu explicativ

Coala

Fig.11
astfel, ca dupa inlocuirea sa in relatia (16.37), rezulta
v a s = v t s (cos s . tg p - sin s ),

(16.39)

in functie de care se determina turatia severului.

(16.40)

everuire

everuire n

everuire

Paralel

diagonala

transversal
Fig.12

Pentru a se exprima cazul general al angrenajului format de roata-piesa

si roata-sever, avand unghiurile p , respectiv s de inclinare a danturii pe
cercurile de divizare, unghiul se calculeaza cu relatia = p s . Semnul
plus se considera cand sensul de inclinare al dintilor este acelasi, respectiv
S t roncea I.
S uvei ca V .
M o d Coala

N dcument. Semnt

Data

Memoriu explicativ

Coala

minus pentru sensuri diferite. Din aceasta cauza la numitorul relatiei

(16.40) trebuie considerat semnul dublu plus-minus.
Pentru realizarea procesului de aschiere, pe langa cele doua miscari de
rotatie A si A, cu vitezele tangentiale v t p si v t s sunt necesare inca doua
miscari: de avans longitudinal si de avans radial.
n functie de directia miscarii de avans B executata de catre piesa (fig.
16.32) sau scula, exista trei metode de severuire:
metoda longitudinala (fig. 16.32, a), la care miscarea de avans B se
efectueaza pe directia in lungul axei piesei (cu avans axial) cu viteza 1 :
metoda diagonala (cu avans oblic), la care miscarea B se efectueaza
pe directia inclinata cu unghiul fata de axa piesei;
metoda transversala (cu avans tangential), la care miscarea B se
realizeaza pe directia , perpendicular pe axa rotii-piesa.
Directia miscarii de avans B si viteza acesteia l influenteaza
productivitatea prelucrarii, calitatea suprafetei prelucrate si durabilitatea
sculei. Din acest punct de vedere metodele in diagonala si transversala sunt
superioare metodei longitudinale.
Miscarea de avans radial este necesara pentru indepartarea
intregului adaos de prelucrare (0,10,3 mm pe flanc). Aceasta este o
miscare periodica se efectueaza de catre piesa sau scula.
De asemenea, pentru ca aschierea sa se produca, intre flancurile in
angrenare se creeaza o presiune prin miscarea radiala a severu1ui,
micsorand astfel distanta intre axe, sau prin franarea rotii antrenate (piesa
sau scula).
Masinile de severuit care folosesc sever-roata se caracterizeaza
printr-o constructie si o cinematica simpla.
Dupa dispunerea axelor sculei si piesei, acestea sunt orizontale,
pentru roti dintate mici simijlocii, siverticale pentru roti mari. La masinile
orizontale, severul este dispus deasupra, dedesubt sau in spatele rotii-piesa,
la toate acestea severul antreneaza piesa.
In figura 13 este reprezentata schema cinematica structurala a
masinilor de severuit cu severul dispus deasupra piesei.

S t roncea I.
S uvei ca V .
M o d Coala

N dcument. Semnt

Data

Memoriu explicativ

Coala

Fig.13
Lantul cinematic principal este antrenat de motorul M E 1 si reglat prin
rotile de schimb A P, si B P, , al caror raport se determina cu formula

n
(16.41)

unde
reprezinta constanta lantului cinematic, iar n s are valoarea determinata de
relatia (16.40).Miscarea de avans B, cu viteza de avans 1 o executa roatapiesa impreuna cu sania longitudinala S L , antrenata de motorul M E 2 ,prin
rotile de schimb A S si B S si mecanismul MT de transformare a miscarii de
rotatie in miscare de translatie.
Viteza l se exprima prin l = s z z p n p unde s z este avansul pe
dinte, z p - numarul de dinti ai piesei, n p - turatia piesei. Turatia n p rezulta
S t roncea I.
S uvei ca V .
M o d Coala

N dcument. Semnt

Data

Memoriu explicativ

Coala

din relatia n p z p , = n s z s , in care turatia n s a sculei este data de relatia

(16.41). Efectuandu-se inlocuirile, din relatiile de mai sus rezulta

(16.42)
Pe de alta parte, considerand ca mecanismul MT este de tip surubpiulita, avand pasul p s c si turatia n s c , din lantul cinematic de avans rezulta
1 = nscpsc,
(16.43)

Unde:
Inlocuind valoarea lui n s c in relatia (16.43) si dupa egalarea acesteia cu
relatia (16.42) rezulta

(16.44)

unde

este constanta lantului cinematic de avans longitudinal. in relatia

(16.44), in locul avansului pe dinte s z , se poate folosi avansul pe
rotatie s=s z z p , , care, din punct de vedere tehnologic, se prescrie functie
de duritatea materialului piesei, unghiul p , si clasa de precizie a
prelucrarii.
Cs

Inversarea sensului miscarii B se realizeaza prin inversorul

mecanic I l sau a sensului de rotatie a motorului M E 2 , inversare comandata
prin opritoarele O 1 si O 2 , fixate pe sania S L .

S t roncea I.
S uvei ca V .
M o d Coala

N dcument. Semnt

Data

Memoriu explicativ

Coala

Lantul cinematic de avans radial primeste miscarea din punctul L 1 , fiind

format din cama K, mecanismul cu clichet M c si surubul
conducator S c 1 . Numarul de dinti z s peste care trece clichetul se determina
in functie de marimea avansului radial S r .
La masinile de severuit destinate prelucrarii pieselor mari, miscarea
periodica de avans se efectueaza de catre sever, iar miscarea principala de
rotatie de catre piesa.
Majoritatea masinilor de severuit au posibilitatea prelucrarii danturii
modificate prin bombarea flancului (v. fig. 16.39, b). Aceasta se realizeaza
in timpul miscarii de avans longitudinal B, modificand distanta dintre axa
severului si axa piesei printr-o pendulare a axei acesteia (fig. 16.33).
Miscarea de pendulare C este imprimata mesei S 1 , de catre sablonul S p fixat
de batiul masinii. Acesta se inclina cu unghiul determinat, in principal, in
functie de marimea bombarii.
Realizarea bombarii flancului este posibila si prin folosirea unor severe
cu linia flancului modificata.
In practica prelucrarii de finisare a rotilor dintate se folosesc si masini
pentru severuirea danturii interioare, insa acestea au o raspandire restransa.
De asemenea masinile pentru prelucrarea cu severe-cremaliera au o
raspandire restransa din cauza unor dificultati de ordin cinematic si
constructiv.
Netezirea prin severuire se aplica in cazul productiei de serie mare si de masa a
arborilor netezi si in trepte (fig. 40), dupa strunjirea de finisare, inlocuind
operatia de rectificare.
Acest procedeu este mult mai productiv decat rectificarea, dar se poate aplica numai in
cazul arborilor netratati termic, avand duritatea HRC < 38 daN/mm
.Severuirea asigura o precizie de prelucrare de (0,002 0,05) mm si o rugozitate
a suprafetei Ra = (0,20,8) m. Regimul de aschiere folosit se aseamana cu cel
de la rectificare, adica scula aschietoare are o viteza periferica mai mare, iar
piesa se roteste cu o viteza mai mica.

S t roncea I.
S uvei ca V .
M o d Coala

N dcument. Semnt

Data

Memoriu explicativ

Coala

Fig.14
Adaosul de prelucrare prevazut pentru aceasta operatie este de circa 0,25 mm si se
indeparteaza dintr-o singura trecere.
Prelucrarea se realizeaza cu racire abundenta. Pentru severuire sunt
necesare masini-unelte si scule speciale, scula aschietoare avand insa
durabilitatea mai mare. Procesul de severuire ,finisarea prin severuire a
rotilor dintate este o prelucrare de aschiere foarte fina , folosindu-se drept
scula fie un sever-roata dintata , fi un sever-cremaliera Prin severuire se
imbunatateste atat rugozitatea ct si precizia flancurilor active ale rotilor
dintate cilindrice cu dinti drepti si inclnati. Severuirea se carcaterizeaza
printr-o mare productivitate , fiind aplicata pt prelucrarea fina a danturilor
netratate termic .
Rzuirea unor achii fine de pe flancul dinilor cu ajutorul muchiilor
achietoare ale unor canale cu profil dreptunghiular, practicate pe
flacurilor dinilor sculei everuite, care poate fi de forma unei roi dinate
sau de forma unei cremaliere ce angreneaz cu roata piesei. Se aplic dac
duritatea roii danturate este HRC 35 n caz contrar apare uzura rapid a
severului. S-au experimentat i severe cu dini din carburi metalice
sinterizate reuind s se everuiasc i roi dinate tratate termic. Prin
everuire se obine o calitate foarte bun a suprafeei flancurilor cu
Ra = 0,8 1,6 m , valori comparabile cu cele obinute la rectificarea
danturii.Se corecteaz eroarea de profil a dintelui i se reduce btaia
radial a dintelui cu condiia ca nainte de everuire btaia radial s nu
aib valori mari. La everuire o btaie radial mare se transform ntr-o
eroare de pas a danturii.
La acest procedeu de everuire axele everului i piesei sunt nclinate la
unghi pentru a putea angrena. La o roat cu dini nclinai, everul are
dini nclinai cu un alt unghi de nclinare fa de roata dinat.
s = p+ ;

Alegerea unei metode de everuire sau a alteia nu se face numai n

funcie de productivitatea prelucrrii (care este invers proporional
cu lungimea cursei de avans) ci, mai ales, n funcie de durabilitatea
sculei (care afecteaz costul prelucrrii), i de calitatea suprafeei
everuite. La metoda longitu dinal, zona activ de lucru a sculei este
localizat, ceea ce duce la o uzur pronunat i la deformri ale
profilului prelucrat. In cazul metodei diagonale :i transversale se
utilizeaz ntreaga lime a sculei, astfel c uzura este repar tizat,
crescnd n mod corespunztor durabilitatea severului. n privina
calitii suprafeei prelucrate, cercetrile fcute [4.31] au indicat
metodele de everuire cu avans nclinat i transversal mai productive,
S t roncea I.
S uvei ca V .
M o d Coala

N dcument. Semnt

Data

Memoriu explicativ

Coala

la everuirea danturilor pentru care se cere o rugozitate a flancurilor

cuprins n clasele 67. Dac rugozitatea cerut flancurilor este
cuprins n clasele 89, metoda dia gonal, i transversal se
utilizeaz numai prin reducerea regimului de achiere (n comparaie
cu everuirea longitudinal), astfel c se ajunge la o producti vitate
aproximativ egal pentru toate metodele de everuire.
n concluzie, innd seama de productivitatea prelucrrii, de
calitatea -suprafeei prelucrate i de durabilitatea sculei, metodele de
everuire diagonal -i transversal snt superioare, n toate cazurile,
everuirii longitudinale.
Relaiile (4.95) permit s se calculeze i unghiul direciei avansului
la prelucrarea unei anumite danturi, folosind un ever cu o anumit
lime.
Pentru aceasta, ultimele dou relaii dau
B sin = B$ (sin S cos tp + cos sin tp)
sau B tg tj/, = Bs (sin 8 -)- cos 8 tg ^),
de unde, tg 4 =

s i n

^.
(4.98)
cos 8

B-B s

n cursul angrenrii din timpul prelu crrii,

datorit tiurilor sculei i a micrii relative
dintre flancurile n angrenare, este posibil
ndeprtarea de achii.

i n acest caz, ca i la prelucrarea cu everul-cremalier sau cu

everul-melc, unghiurile de achiere ale tiurilor arat c este vorba
de o rzuire.
Dup cum se tie, la angrenajul elicoidal apare : o vitez de
alunecare, longitudinal Fig. 4.164. (de-a lungul dinilor) care. se poate
calcula
cu ajutorul fig. 4.164 (n care s-a reprezentat
angrenarea sculei cu roata de prelucrat, pentru cazul cnd sensurile
elicelor -de divizare a dinilor, snt diferite).
Viteza relativ vps, care apare de-a lungul dinilor, se poate calcula din
srelaia vectorial n care v este viteza periferic pe cercul de divizare
al roii-pies, iar v viteza: periferic pe cercul de divizare al sculei.
Proiectnd ecuaia (4.99) pe direcia de nclinare a dinilor I I
(suportul vectorului v ) se obine
v = Vp sin % v sin p d s .
(4.100)
Aplicnd teorema sinusului n triunghiul vitezelor se gsete
p

ps

ps

P _

vs

cos Pdg cos Pd

care, mpreun cu (4.100), d
V = t> s (cos p d s tg p d sin p d s ). (4.101)
Pentru a lua n considerare i cazul n care sensurile de nfurare ale
celor dou elice snt aceleai, relaia (4.101) se scrie:
S t roncea I.
S uvei ca V .
M o d Coala

N dcument. Semnt

Data

Memoriu explicativ

Coala

tg p d + sin 3 d s ),
(4.102)
care, particularizat pentru danturile
cu dini drepi (p d =;0),
sil1
Vps =
PdsS-ar prea c viteza de achiere ar fi rezultanta vitezei longitudinale
dat de (4.102) i a vitezei de avans. n realitate, analiznd urmele
rmase pe flancurile dinilor prelucrai (locul geometric al punctelor
de contact dintre flancurile n angrenare) se constat c viteza
longitudinal v v apare ca o component a unei viteze
v ps = v s(cos %s

ps

n Care vh este o vitez variabil, ca modul i sens, fiind dirijat pe

nlimea?, dinilor. Aa cum se observ din fig. 4.165, a i b, viteza vh
schimb de sens pe linia de divizare a dinilor. Pe aceast linie apare
numai componenta Vj,, care pstreaz o valoare practic constant pe
nlimea dinilor.
Componenta vh influeneaz att modul de detaare a achiilor ct i
profilul prelucrat. Tiurile lucreaz cel mai favorabil pe linia de
divizare a dinilor, cci acolo vectorul v este normal pe ti, iar
profilul dintelui se obine cu mici abateri la cap i la picior (zonele n
care detaarea achiilor este mai dificil).
Dat fiind natura componentei vh (vector variabil) i a dificultii
calculului modulului ei, ca vitez principal de achiere se consider
numai componena longitudinal vt. Cnnoscndu-se valoarea acestei
viteze, se poate calcula turaia sculei sau a piesei.
Pentru ca achierea s fie posibil, este necesar ca ntre flancurile
n angrenare s fie creat o presiune. Aceasta transform punctul
teoretic de contact de pe flancul de prelucrat intr-o zon cu o form
apropiat de a unei elipse (v. fig. 4.161).
Pe diferite maini-unelte, presiunea se realizeaz n unul din
urmtoarei! moduri:
1) radial,
prin micorarea distanei dintre axele roilor n
angrenare;
2) tangenial, prin frnarea roii antrenate (piesa sau scula).
Metoda radial se aplic la majoritatea mainilor-unelte de
everuit (Hurth,

S t roncea I.
S uvei ca V .
M o d Coala

N dcument. Semnt

Data

Memoriu explicativ

Coala

Sykes, Modul, mainile sovietice tip 571 etc.), contactul dintre dinii
sculei i cei de prelucrat fcndu-se pe ambele flancuri ale golului de
prelucrat.
Metoda tangenial se aplic la unele maini-unelte de everuit
(David Brown etc.), contactul dintre dinii sculei i ai roii fcndu-se
unilateral (numai pe flancuri succesive omologe).
Pentru angrenajul format de roile dinate cilindrice cu unghiurile de
nclinare de divizre (3^ i p d s , unghiul dintre axe se calculeaz cu
relaia
8 = PdP*,
; (4.103)
semnul plus lundu-se pentru acelai sens de nclinare a celor dou
elice.
Cercetrile teoretice i experimentale [4.39] au artat c dac la prelu crare angrenajul format de scul i roata de prelucrat este un angrenaj
deplasat, iar reglarea unghiului dintre axe s-a fcut n baza relaiei
(4.103), atunci dinii prelucrai se obin cu o nclinare de divizare
diferit de cea cal culat (cu valori care ating chiar 3040'). Cauza
modificrii unghiului de n clinare a dinilor everuii trebuie cutat n
particularitile acestui angrenaj deplasat, la care cercul de divizre
difer de cel realizat la angrenarea cu cremaliera generatoare teoretic
(STAS). In funcie de diametrul' de divizare la prelucrare D'd, rezult
unghiul de nclinare de divizare a dinilor everuii..
Cazul angrenajului deplasat, format de scul i de roata de
prelucrat, este cel mai frecvent ntlnit. Intr-adevr, chiar dac dantura
de prelucrat este nedeplasat, scula realizeaz un angrenaj zero numai
cnd lucreaz cu. conturul su de referin.
La angrenarea unor astfel de roi dinate everuite, ca urmare a
diferenei (3)j
=/= 0, contactul dintre flancuri fcndu-se pe
muchie, uzura i func
ionarea angrenajului snt puternic afectate defavorabil.
Pentru a analiza influena deplasrii danturii asupra unghiului de
nclinare a dinilor everuii se consider everuirea unei danturi
deplasate {^Pf=^= 0) cu dini nclinai, folosindu-se o scul care
lucreaz cu un contur caracterizat, prin deplasarea specific =j= 0.
Se noteaz:
Dd
diametrul cercului de divizare al roii-pies la angrenarea
cucremaliera generatoare teoretic, n funcie de care se calcu leaz
nclinarea de divizare a dinilor (3 d .
D'd
diametrul cercului de divizare al roii-pies la angrenarea
S t roncea I.
S uvei ca V .
M o d Coala

N dcument. Semnt

Data

Memoriu explicativ

Coala

cu everul-disc, cruia i corespunde nclinarea de divizare- a

dinilor
Dds, D'fo diametrul cercului de divizare al conturului de lucru al
sculei ;

la angrenarea cu cremaliera generatoare teoretic, respectiv- la angrenarea

cu dantura de prelucrat.
a o n (oc 0 / ) unghiul de angrenare normal (frontal) care apare la angrenarea 1
sculei s sau a roii-pies p cu cremaliera generatoare teoretic..
a
a
n( /) unghiul de angrenare normal (frontal) care apare la scul s- sau
la roata-pies p n timpul angrenrii pentru everuire.
Raportul de transmitere al angrenajului elicoidal, format la prelucrare,
este;
si folosind relaiile prin care'se calculeaz grosimile dinilor pe cercurile de rostogolire se
obine formula
z inv cr.pf + Zg inv xs/ = 2 pf tg apof + 2sf tg aso/ -f
+ Z inv V.pof + Zs inv Ctgof.
Pentru o dantur dat rezolvarea sistemului format din ecuaiile (4.106) ,. (4.107),
(4.109), (4.110) i (4.111) permite s se determine unghiul S', care asigur nclinarea de
divizare Bd a dinilor everuii. n cazul general,
Diferena 8' 8 = 33'37" produce abateri inadmisibile de la nclinarea dinilor (de
ordinul zecimilor de mm) chiar n ipoteza c reglarea mainii- unelte de everuit s-a fcut
perfect.
Problema determinrii unghiului 8' pentru fiecare contur de lucru al
sculei ^ s f este destul de greoaie. Mai raional este ca, n funcie de abaterea
admis a nclinrii de divizare a dinilor i de precizia reglrii unghiului 8,
s se limiteze valoarea maxim admisibil a deplasrii s f, deci a rezervei
de ascuire a sculei A' s .

Sensul de rotaie

La everuirea danturilor exterioare, con tactul

dintre flancurile conjugate realizndu-se ntre dou
suprafee curbate convex, tiurile sculei pot
ptrunde uor n flancul conjugat chiar la o
presiune relativ redus. La eve ruirea roilor cu
dantur interioar n schimb, contactul se
realizeaz ntre o suprafa con vex i o suprafa
concav, i, astfel, efectul de achiere apare la o

1
S t roncea I.
S uvei ca V .
M o d Coala

N dcument. Semnt

Data

Memoriu explicativ

Coala

presiune mai mare, obinut printr-o bombare longitudinal a din ilor

severului.
Achiile se detaeaz n direcii diferite pe flancurile golului de dinte;
n funcie de sensul de rotire, la unul din flancuri achia se detaeaz de la
piciorul spre capul dintelui, iar pe flancul opus invers (fig. 4.166).
4.4.6.5. MAINI-UNELTE DE EVERUIT I REGLAREA LOR
Mainile-unelte de everuit asigur micrile necesare detarii
achiilor -de ctre sever care formeaz cu roata dinat de prelucrat un
angrenaj elicoidal, mai rar paralel (la mainile Fellows de everuit danturi
interioare);
Toate tipurile de maini unelte de everuit se caracterizeaz prin aceea
-c la angrenajul scula-pies, numai un element este antrenat de ctre un
lan -cinematic, elementul conjugat fiind antrenat prin dantura realizat Ia
dan- turrile prealabile. La mainile-unelte mici, elementul motor este
scula, iar :1a cele maripiesa. Datorit acestei caracteristici, precizia
cinematic a -mainii rmne fr influen asupra preciziei danturii.
Micarea de avans de generare este efectuat de regul numai de una
.din cele dou roi n angrenare. Pentru ndeprtarea ntregului adaos de
prelucrare se execut un avans radial de ptrundere comandat fie de un
cuplu
cinematic, fie de o cam sau de un motor hi draulic
cu micare rectilinie.
n schema cinematic principial din fig. 4.167 este
artat o main de everuit cu ever-disc din care
rezult lanurile cinematice independente, Unde
scula obine micarea de rotaie prin mecanismul
cinematic 1, semifabricatul fiind antrenat de
aceasta. Prin mecanismele 2 i 3 se realizeaz micrile de lucru 4.167.
(avans de generare i avans radial).

everul-disc se regleaz la unghiul dintre axe 8, iar masa portpies execut

micrile de deplasare.
La mainile de everuit cu ever-cremalier, antrenarea se realizeaz prin
micarea de translaie a cremalierei, iar semifabricatul, reglat la unghiul dintre
axe, efectueaz micrile de deplasare.
Presiunea necesar pe flancuri se realizeaz prin unul din cele dou moduri
amintite, radial sau tangenial (unele maini-unelte fiind prevzute cu ambele
^posibiliti de lucru).
S t roncea I.
S uvei ca V .
M o d Coala

N dcument. Semnt

Data

Memoriu explicativ

Coala

n funcie de dispunerea axelor sculei i piesei, exist maini-unelte la care axele

snt dispuse n dou plane orizontale (mainile mici i mijlocii) i imaini-unelte la
care axele se afl n plane verticale.
Astfel, din punct de vedere al sculelor folosite, se disting dou construcii >de
maini de everuit: cele care utilizeaz everul-disc, care snt cele mai -rspndite,
i cele care utilizeaz everul-cremalier, care snt ns mai puin folosite din
cauza ntreinerii dificile a sculei, fiind necesar a se realiza tolerane de 0,004
0,008 mm pe o lungime de 600800 mm a everului.
La mainile orizontale de everuit cu ever-disc, rezultate optime se ob- in la
aezarea discului-ever deasupra piesei. Trebuie s se ia n considerare ,c n vreme
ce capul portever este relativ mic, masele mainii cu ppuile, fix i mobil,
constituie un ansamblu
care este apreciabil mai
mare i mai .greu, n
care trebuie prevzute
jocuri pentru inversarea
Piesa
mersului. Dac severul
este aezat deasupra
piesei, ansamblul
meselor este n mod
constant supus la
.apsare. n schimb, ns,
n cazul piesei aezate
deasupra everului,
trebuie ca jocul ntre
_
ghidajele mesei s fie
preluat prin presiune.
cursa mesei b
Un alt avantaj al aezrii
Fig. 4.168.
everului deasupra
i_
piesei este protejarea acestuia mpotriva
loviturilor care s-ar putea produce atunci cnd
se scap o pies n momentul fixrii, fiind
astfel exclus deteriorarea everului care
este o scul -scump. Aceast aezare permite
i evacuarea achiilor n timpul lucrului Jr
dificulti, evitnd aglomerarea lor n dantura everului, cum se ntmpl la aezarea
invers.
n fig. 4.168 se arat schematic modul de aciune al mainii n procesul de
everuire, n cazul cnd operaia se execut din trei curse duble longitudinale i
cinci avansuri radiale de ptrundere.
La everuirea roilor dinate mari, construcia mainii trebuie s asigure
alimentarea i ndeprtarea piesei cu ajutorul unei macarale. n afar de aceasta, se
recomand ca piesa s fie fixat n main cu arborele i pe et posibil
S t roncea I.
S uvei ca V .
M o d Coala

N dcument. Semnt

Data

Memoriu explicativ

Coala

Pentru a se everui ntreaga lime B a danturii este necesar i o micare

de avans ce se poate efectua n trei variante:
1. pe direcia longitudinal, ca n cazul schiei
2. pe direcie transversal;
3. pe direcie diagonal.
La fiecare capt de curs roata pies mai capt i o micare de avans
radial pentru a se executa micarea pentru trecerea urmtoare. n general
presiunea ntre scul i pies, necesar achierii, se obine fie radial, prin
micorarea distanei ntre axele roilor, fie tangenial, prin frnarea roii
antrenate care poate fi piesa sau scula. n practic, unghiul se recomand
150 pentru roi dinate din oel i 100 pentru roidinate din font.
p v . viteza periferic a roii pies;
s v - viteza periferic a severului;
v - viteza de achiere s p v = v v
La aceast variant cu avans longitudinal, lungimea de curs a roii piesei
c pd L= B + l +l .
unde:
pl - lungimea de ptrundere;
dl - lungimea de depire;
l p = ld = ( ) 0,5 1mm ;
Dezavantaje:
- uzura sculei se concentreaz pe zona central din limea everului:
2. everuirea cu avans transversal . n acest caz roata dinat realizeaz un
avans rectiliniu alternativ pe direcie perpendicular pe ax. In acest caz
roata dintata realizeaza un avans rectiliniu alternativ pe directie
perpendicular pe axa sa. Avantajul metodei consta in:
- cea mai productiva;
- calitatea flancurilor dintilor putin mai scazuta;
- uzura severului este uniforma pe intreaga latime a lor datorita disectiei
avansului. Astfel se mareste durabilitatea sculei.
Avantajul metodei const n:
- cea mai productiv;
- calitatea flancurilor dinilor puin mai sczut;
- uzura everului este uniform pe ntreaga lime a lor datorit diseciei
avansului.
Astfel se mrete durabilitatea sculei.
Dezavantajul este c limea sculei este mai mare;
S t roncea I.
S uvei ca V .
M o d Coala

N dcument. Semnt

Data

Memoriu explicativ

Coala

3. everuirea cu avans n direcie diagonal .

Avantajul acestei metode const n:
- limea Bs poate s fie mai mic dect limea piesei datorit avansului
diagonal;
- prin operaii de everuire a danturii se asigur precizia n treptele de
precizie 67.
n orice caz, cu 12 trepte de precizie mai ridicat dect precizia nainte
de everuire.
Productivitatea everuirii n comparaie cu productivitatea rectificrii
aceeai roti dinate este de 46 ori mai mare.

BIBLIOGRAFIE
1. .., ..
: . - ., :. .: 1989. -271.
2. .., .., ..
. - ., : : 1974. - 320 .
3. .., .., ..
. . /,., .
.: 1987-255.
4. ...
. . -., : 1984-224.
5. .., ..
: . -., .: . 1990,-585 .
6. .. . :
, - ., . : 1986. - 296 .
7. .., .., .. .
:() / .
... , : 1986. - 191 .
8.
,
. 1. . - .,
: 1990-208.
9.
,
. 2. . - .,: 1990-208.
S t roncea I.
S uvei ca V .
M o d Coala

N dcument. Semnt

Data

Memoriu explicativ

Coala

10. .., .., .. :

. - 2- . . . - ., : 1980. - 512
11. C.Pico, O.Pruteanu, C.Bohosievici, Gh.Coman, V.Brahn Dr.Paraschiv,
L.Sltineanu, Tr.Grmescu, Al.Marin, V.Ionesii, Al.Toca, Proiectarea tehnologiilor de
prelucrare mecanic prin achiere: Man. de proiectare n dou vol. Vol.2, - Chiinu,
Editura Universitas: 1992-407p.
12. A., P. -:
. 1, - , : 1985-656 c.
13. .., ..

, - ., . : 1988. - 222
.
14. .., .., ..
:
/./ . ..,-., .:1983.-220 .
15. .., .., .. .
:

,
. ..- .,
: 1988. - 192 .
16. .., ., .
:. .-, ..: 1981.-75 .
17. ..
: . 1.-,
..: 1979.-52 .
18. ..
: . 2. -,
..: 1980.-48 .
19. .., .., .
1 .

.16K203. -, ..: 1994.-49 .
20. .., .., .
2


. 21352.-, ..: 1994.-25 .
balabanov

S t roncea I.
S uvei ca V .
M o d Coala

N dcument. Semnt

Data

Memoriu explicativ

Coala