UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURETI

FACULTATEA INGINERIA SISTEMELOR BIOTEHNICE

Monitorizarea factorilor de mediu intr-o societate

pentru producerea bioetanolului

Coordonator tiinific
Conf. dr. ing. Gabriela Simion
Masterand
Bangau Mirel-Daniel
Dumitrache Robert
Lung Andrei
Stochita Bianca
Bucureti
2015
CUPRINS
1

Cap.1. Elemente iniiale pentru proiect

1.1 Instalaia de producere a bioetanolului de la Bio Fuel Zimnicea

1.2 Procesul tehnologic de obtinere a etanolului din porumb
1.3 Obtinerea bioetanolului din material lignocelulozic
2

Cap.2. Importanta si domenii de utilizare

2.1 Reducerea smogului
2.2 Obtinerea bioetanolului din cereale

Capitolul 1 - Elemente iniiale pentru proiect

1.1. Instalaia de producere a bioetanolului de la Bio Fuel
Zimnicea
Cele mai utilizate materii prime pentru obinerea bioetanolului sunt cerealele, n special
porumbul. Cea mai important surs de obinere a bioetanolului, din punct de vedere cantitativ, o
reprezint ns materiile prime lignocelulozice.
Bioetanolul este utilizat ca i alternativ la folosirea combustibililor clasici cum ar fi
benzina. Folosirea bioetanolului implica realizarea unor amestecuri de benzin i bioetanol n
diferite proporii, de exemplu: E10 reprezint un amestec de 10% bioetanol i 90% benzin.
Folosirea bioetanolului drept combustibil are avantaje nete deoarece este un combustibil
ecologic, iar cantitatea de dioxid de carbon rezultat n urma arderii e mult mai mic n
comparaie cu dioxidul de carbon rezultat din arderea combustibililor fosili.
Bioetanolul se poate utiliza n diverse alte domenii ale industriei chimice, spre exemplu: ca
solvent sau ca reactiv.
Date de identificare a titularului de activitate
Denumire titular de activitate: S.C. BIO FUEL ENERGY S.R.L.;
Adresa sediului social: ora Zimnicea, str. Portului, nr.38, judeul Teleorman;
Cod unic de nregistrare: 21553020;
Numr Registrul Comerului: J34/279/11.04.2007;
Tel./fax: 0374/202300; 0755/140080;
o E-mail: bif.romania@gmail.com;
o
o
o
o
o

Suprafaa total a amplasamentului: 103.014,00 m2, din care:

o suprafa construit: 21.081,00 m;
o suprafa liber: 47.433,00 m;
o suprafa ci transport, reele edilitare, alei, platforme auto, etc.: 34.500 m;
Instalaiile autorizate:
o Instalaie producere bioetanol: capacitate 80.000 to/an;
o Centrala termic cu cogenerare: capacitate total = 63,51 MW;
6 turbogeneratoare (fiecare turbogenerator cu gaze de 2 MW electric) este cuplat cu un
cazan recuperator de 6,3 to abur saturat/h (4,865 MW termic) 6,865 MW fiecare:
capacitate total = 41,19 MW;

a) Principalele materii prime, materiale auxiliare, produse finite, subproduse:

Nr.
crt
.

Denumire (materii prime,

material auxiliare, produse
finite, subproduse)

Fraze risc,
etichetare

U
M

Capacitate
maxima de
stocare(to)

28.000

Mod de ambalare,
depozitare

Materii prime
1.

Porumb

Vrac n 8 silozuri
metalice a cte
3500t/buc

Materiale auxiliare
2.

Acid sulfuric 94%, concentrat

R35, C

185

Rezervor 63 mc x 2
buc

3.

Hidroxid de sodiu 50%, soluie

R34, C

180

Rezervor 63 mc x 2
buc

4.

Hidroxid de amoniu 50%,

soluie

R34, R50

44

Rezervor 63 mc x 2
buc

C,N

5.

Uree

Saci n incinta seciei

Fermentare

6.

Fosfat acid de amoniu

Saci n incinta seciei

Fermentare

R8, R22,
R50-53,
O, Xn, N

0,1

Butoaie metalice cu
capacitate de 50 kg,
depozitate n magazia
central ntr-un loc
special amenajat

(D.A.P.)
7.

Permanganat de potasiu

8.

Clorur de sodiu

50

Saci n magazia seciei

tratare ap

9.

Clorur de calciu

Reactor V303 la secia

G300

10. Alfa-amilaz (enzim)

Conteinere la secia
Lichefiere,G300

11.

Conteinere la secia

Gluco-amilaz (enzim)

G300 Zaharificare
12. Proteaz (enzim)

Conteinere la secia
Fermentare

13. Freon R 134a

kg

1600

n Staia de Refrigerare
i Compresoare de aer

14. Freon R404a

kg

200

n Secia Recuperare
CO2 i instalaii de
climatizare cldiri

R11, N

4.856

Produse finite
15. Bioetanol

Rezervoare
2000 mx 3buc.

16. Bioetanol denaturat (la

R11, N

4.856

cerere)

Rezervoare
2000 m x 3buc.

Produse Secundare
17. Etanol tehnic 85%

R11, N

180

Rezervor
200 m x 1 buc

18. Ulei brut(din germeni de

porumb)

500

Rezervor 500 m

19. Ulei de fuzel (amestec de

etanol, ap i izomerii
alcoolului amilic de la
rectificare din industria
etanolului)

25

Rezervor 25 m x 1 buc

20. Concentrat de proteine

75

Rezervor 75 m x 1buc

21. CO2 lichefiat

240

Rezervoare orizontale
4buc x 60 m

22. DDDGS (furaje animale)

500

n saci de 30 40 kg

sau vrac, peletizat

(granule) sau praf, n
magazia seciei DDGS
G700/800
Tabel 1.1: Materii prime, materiale auxiliare, produse finite, subproduse

Un regim special de depozitare i manipulare se aplic substanelor chimice utilizate n

proces: acid sulfuric concentraie 94%, hidroxid de sodiu 50%, hidroxid de amoniu 20%.
Rezervoarele sunt amplasate individual n cuv de retenie.
Rezervorul de hidroxid de amoniu i cte un rezervor de acid sulfuric i hidroxid de sodiu
sunt amplasate n aer liber, n cuve de retenie separate.
Un rezervor de acid sulfuric i unul de hidroxid de sodiu se afl amplasate ntr-o ncpere
separat, n secia G300/400, n cuve de retenie separate.
Condiii de preluare, transport, manipulare, depozitare
Toate materiile prime i materialele auxiliare, produsele finite vor fi recepionate,
manipulate i depozitate conform normelor specifice fiecrui material, fielor tehnice de
securitate, n condiii de siguran pentru personal i pentru mediu.
Depozitele i magaziile se vor menine amenajate i ntreinute corespunztor i se va
asigura securitatea acestora. Deeurile de ambalaje se vor gestiona potrivit legislaiei specifice n
vigoare.
Traseele i echipamentele de descrcare, transport, manipulare, ale materiilor prime i
materialelor, vor funciona n condiii corespunztoare.
1.2 Procesul tehnologic de obtinere a etanolului din porumb
n cadrul studiilor i experimentarilor derulate s-au avut n vedere abordarea a dou
categorii principale de preparate enzimatice destinate producerii de bioetanol:
o preparatele enzimatice dezvoltate de compania danez NOVOZYMES, care n
Romnia sunt comercializate prin intermediul firmei G & G International, cu sediul n Avrig
(Sibiu);
o preparatele enzimatice dezvoltate de compania americana GENENCOR
International, care la ora actual a devenit parte a companiei Danisco i care au fost pentru
prima dat testate n Romnia, n vederea producerii de bioetanol la nivel de laborator i pilot.
Enzimele furnizate de GENENCOR sunt comercializate prin intermediul firmei Enzymes &
Derivates Romnia, cu sediul n Costia (Neam ).
Preparatele enzimatice NOVOZYMES utilizate n experimentari au fost:
o Liquozyme SC DS
o Spirizyme Fuel
Preparatele enzimatice GENENCOR utilizate n experimentri au fost:

o Stargen 001 (complex enzimatic compus dintr-o amilaz i amiloglucozidaz)

o Fermgem (proteaz).
Pentru fermentarea plmezilor de cereale n scopul obinerii de bioetanol am folosit, separat
de drojdiile selectionate, o drojdie uscat activ special destinat obinerii de concentraii
ridicate de etanol. Drojdia este produs de compania Fermentis (Frana) i are denumirea
comerciala de Ethanol Red.

1.3 Obtinerea bioetanolului din material lignocelulozic

Aceste materii prime sunt reprezentate de deseurile din agricultura cum ar fi:
-paie
-coceni
-vrejuri
-deseurile de material lemons tare sau moale din paduri sau de la prelucrarea initiala a
lemnului cum ar fi :
-aschii
-rumegus
In structura materiilor prime lignocelulozice intra celuloza , hemiceluloza , lignina
Tabel nr.1.2 .

Structura materiilor prime lignocelulozice.

Componentul

Deseuri

Hemiceluloza
Celuloza
Lignina

agricultura
30-35%
35-45%
20-25%

din

Deseuri din lemn tare

Deseuri

din

lemn

moale
28-33%
35-48%
20-24%

28-33%
38-42%
25-30%

Celuloza, un polimer format din unitati de anhidroglucoza legate beta-1-glucozidic,

lungimea macromoleculei variind in functie de sursa si de gradul de procesare suferit.
Hemicelulozele sunt polimeri glucidici liniari la care sunt atasati diferiti monomeri prin
intermediul diferitelor legaturi. Astfel in lemnul tare se gasesc urmatoarele hemiceluloze;
-O-acetil-4-O-metil-glucoronoxilan care reprezinta 10-30% din totalul de
biomasa si care este format dintr-un lant liniar homopolimeric.
-glucomananii din lemnul tare reprezinta 3-5 % din biomasa.
Lemnul moale contine trei tipuri de hemiceluloza si anume:

-galactoglucoman reprezinta 5-10 % din biomasa iar continutul de -D-galactoza

este echivalent cu cel de beta-d-glucoza.
-arabino-4-metil glucoronoxilan reprezinta 10-15% .
Lignina este un component de baza al biomasei lignocelulozice , ea avand un caracter
fenolic. Biomasa are un coninut relativ sczut de hidrogen.Randamentul de hidrogen nu
depinde doar de acest lucru legat de hidrogenul scazut , dar din divizarea chimica a apei
n reformarea cu aburul da o reactie, aceasta are un dezavantaj n comparaie cu gazul
natural ca fiind o surs de hidrogen, n special n scopul unui coninut mai mic de
energie din unitatea de mas.
Hidroliza enzimatica a materialului lignocelulozic
Hidroliza materialului lignocelulozic se poate face pe cale :
-acida , folosind acid sulfuric concentrat sau diluat
-enzimatica , folosind enzime celulolitice (celulaza si hemicelulaza)
Hidroliza acida cu acid sulfuric diluat, necesita temperaturi ridicate de hidroliza, in
schimb, hidroliza acida cu acid sulfuric concentrat se poate face la temperaturi mai scazute( 45
C ).

Figura 1.1 Procesul tehnologic de obtinere a etanolului din porumb, utiliznd preparate
enzimatice NOVOZYMES

Figura 1.2. Procesul tehnologic de obtinere a etanolului din porumb, utiliznd preparate
enzimatice GENENCOR

Fluxul tehnologic propus n cazul preparatele enzimatice NOVOZYMES

o

mcinarea porumbului la o moar cu ciocnele, cu site cu orificii de 1 mm;

o
o
o

hidromodul porumb : apa = 1 kg : 2 litri;

adaos de Liquozyme SC n doza de 0,2 g / kg porumb ;
adaos de ioni Ca+2 n doza de 2 ppm (sub form de clorur de calciu);
o plmdire - 10 minute, la temperatura de 500C ;
o creterea temperaturii plmezii pn la 850C;
o meninere la 850C timp de 90 minute ;
o rcirea plmezii pn la 700C, temperatura de adaos a amiloglucozidazei ;
o adaos de Spirizyme Fuel n doza de 0,5 ml / kg porumb;

o rcirea n continuare a plmezii pn la temperatura de 32 0C, temperatura de

nsmnare cu drojdie;
o nsmnarea cu drojdie Ethanol Red sub form de soluie cu 20% substan uscat,
adgat n plmad n doz de 0,5% m/v;
o fermentarea alcoolica a plamezii s-a desfurat n urmtoarele condiii:
- temperatur - 320C;
- pH - 4,5 - 4,8;
- adaos de uree n doza de 1000 ppm;
o s-a lucrat n varianta tehnologic cu reglarea valorii de pH la 4,5 prin adaos de H2SO4
concentraie 1/6, urmat de meninerea pe tot parcursul fermentrii a acestei valori prin adaos de
ap amoniacal concentraie 25%.
Fluxul tehnologic propus n cazul preparatele enzimatice GENENCOR
o mcinarea porumbului la o moar cu ciocnele, cu site cu orificii de 0,6 mm (min, 95%
mcintur de dimensiuni 0,59 mm);
o raport porumb : apa = 1 : 2 (1 kg mcintur de porumb : 2 litri ap);
o dozarea porumbului macinat n apa i agitare timp de o or la temperatura de iniiere a
procesului de 350C. Procesul s-a realizat sub form de agitare uoar i continu, care
s permit meninerea permanent n suspensie a particulelor de mcintur;
o dupa o or s-au adugat cele dou preparate enzimatice i ureea, astfel:
- adaos de preparat enzimatic STARGEN n doz de 1,7 g / kg porumb;
- adaos de preparat enzimatic FERMGEN n doz de 0,4 g / kg porumb;
- adaos de uree n doz de 1000 ppm;
o reglarea pH cu acid sulfuric concentra ie 1/6 pn la valoarea de 4,2 fr reglarea ulterioara a
valorii de pH;
o nsmnarea cu drojdie Ethanol Red sub form de solu ie cu 20% substan uscat,
adgat n plmad n doz de 0,5% m/v.

b) Resurse: apa, energia gaze naturale

APA

Alimentarea cu ap conform Autorizaiei de Gospodrire a Apelor nr.74/03.05.2010,

eliberat de Direcia Apelor Arge - Vedea, valabil pn la data de 01.05.2014 i contractului
pentru alimentare cu ap nr.34/02.03.2009 ncheiat cu SC INTERGAZ SRL Zimnicea, care
asigur funcionarea staiei de captare din Dunre, a staiei de tratare i conductele de aduciune
existente pn la racordul de ap din incinta fabricii de bioetanol.
Sursa de ap: Fluviul Dunrea, prin instalaia de captare administrat de SC
INTERGAZ SRL Zimnicea.
Volume i debite de ap autorizate:
o
o
o
o

Q zi.maxim = 6773,00 m3/zi (78,40 l/s);

Q zi.mediu = 5551,60 m3/zi (64,25 l/s);
V med.anual = 2026,334 mii m3;
Timp de funcionare: 24 h/zi, 365 zile/an.

Captarea apei: Branament la conducta de distribuie a apei aparinnd SC INTERGAZ

SRL Zimnicea. Prin intermediul unei conducte din PEHD se face aductia apei (Dn=300mm,
Ltotal=332m).
Instalaii de recirculare a apei
Se utilizeaz 2 circuite de rcire:
un circuit de rcire a apei prin turnurile de rcire, utilizat la seciile lichefiere -zaharificare
fermentare, distilare - deshidratare, comprimare aer, rcire rezervoare bioetanol i alcool etilic
tehnic, centrala termic;
un circuit de rcire a apei prin ciller, utilizat la secia fermentare;
ENERGIA: TERMICA, ELECTRICA, FRIGORIFICA
Energia termic - pentru asigurarea cu abur tehnologic cu presiunea de 7 bar saturat, la
locul de consum, necesar procesului de producie, precum i pentru instalaiile de nclzireventilare i pentru prepararea apei calde menajere i tehnologice, s-a realizat centrala termic
proprie cu cogenerare de mic putere, cu funcionare pe gaze naturale.
Centrala termic este echipat cu dou cazane ignitubulare-monobloc Mingazzini, de
abur de 16t/h, la presiunea de 9 bar, precum i echipamentul anex aferent, electropompe de
alimentare cu ap, dispozitive de siguran, arztoare pe gaze naturale, couri de evacuare gaze
arse cu nlimea de 15 m i diametrul 800 mm, tablou de for i automatizare.
Energia electric fabrica Biofuel Zimnicea este alimentat prin dou cabluri de
20kV, din Staia 110/20 kV Port Zimnicea, prin intermediul a 2 transformatoare de 10MVA 20/6kV; Funcionarea normal a fabricii este asigurat de un transformator de 10MVA, n

funciune, iar al doilea transformator de rezerv. La apariia unui incident la transformatorul n

funciune, acesta este deconectat i va fi conectat de instalaia de automatizare celalalt
transformator de rezerv.
Puterea total instalat necesar funcionrii fabricii de bioetanol este de Pi = 15,911 MW,
puterea absorbit este de Pa = 10,171 MW, iar puterea consumat este de Pc = 5,9 MW.
Energia frigorific alimentarea cu ap rcit de +40C a consumatorilor din secia de
Fermentare G 300/400 se asigur cu dou uniti compacte de rcire (Chiller) cu condensator
frigorific rcit cu ap. Agentul frigorific primar este freon ecologic R 134a. Circuitul frigorific
mai cuprinde pompe centrifuge pentru circulaia apei reci la consumatori i a apei de rcire la
condensatori.
GAZE NATURALE
Gazele natural sunt preluate din magistrala naional prin intermediul unei staii de
distribuie gaze.
c) Descrierea instalaiei i fluxurilor tehnologice existente pe amplasament
Recepia i depozitatea materiei prime
Materia prima utilizat la fabricarea bioetanolului ( cereale - porumb boabe, materii
prime zaharoase sau celulozice) este adus n incinta unitii cu mijloace auto, cu vagoane CF
sau cu mijloace de transport fluvial pe Dunre.
Materiile prime transportate cu mijloace auto sunt cntrite la intrarea n incint cu
ajutorul unui cntar bascul electronic cu doze tensiometrice, iar pentru recep ia calitativ se
preleveaz probe conform STAS 1068 n vederea determinrii umiditii i corpurilor strine.
Rezultatele sunt transmise prin cablu de date la camera dispecer. Vagoanele CF se
descarc ntr-o cuv metalic separat, acoperit cu grtare metalice, dup recepia calitativ prin
prelevarea de probe.
Descrcarea mijloacelor auto se face prin basculare lateral i prin spate, ntr-un punct de
primire la sol, constituit dintr-o cuv metalic acoperit cu grtare metalice, avnd la baz un
transportor melc.
Cu ajutorul transportorului melc de la baza cuvei i elevator, cerealele sunt dirijate spre
silozul de cereal (acelai traseu urmeaz porumbul descrcat din vagoanele CF). Silozul de
porumb este format din celule cilindrice metalice cu baza la sol.
Amidonul i porumbul mcinat se amestec aici cu apa fierbinte (recuperat de la sec ia
DDGS), adugndu-se alfa amilaz si hidroxid de sodiu pentru a men ine valorea pH-ului stabil

la 5,5-6. Pentru meninerea coninutului de calciu din plamad, n scopul acionrii totale a alfa
amilazei, se adaug soluie de clorur de calciu.
Amestecul curge apoi n tancul de prelichefiere unde este nclzit la temperatura de
8500C timp de 30 minute pentru a nlesni degradarea amidonului sub ac iunea alfa amilazelor.
Clasificarea amidonului se face i pentru ca enzimele amilolitice s-l poat ataca la zaharificare.
Lichefiere si Zaharificare G300
Lichefierea - plmada prelichefiat n secia G100 este pompat ntr-un Jet-cooker, unde
temperatura ajunge la 105 - 1100C instantaneu, meninndu-se timp de 10 minute ntr-un
schimbtor de cldura pentru fierbere. Reducerea temperaturii la 85 0C se face n rezervorul cu
deten de unde plamada ajunge n rezervorul post lichefiere (lichefiere reflux) prevzut cu
amestector. n acest rezervor se adaug soluie de acid sulfuric pentru ajustarea pH la 4-4,5, alfa
amilazele acioneaz asupra amidonului pe care-l lichefiaz complet. Timpul de lichefiere este de
aproximativ 90 minute.
Zaharificarea - plmada este rcita la 600 0C prin rcitorul de lichefiere dup care se
pompeaz n tancurile de zaharificare. Plamada acidulat se amestec cu enzima de zaharificare
(amiloglucozidaz), durata zaharificrii fiind de 45 minute, temperatura de 3000C este meninut
cu ajutorul apei recirculat rcita prin intermediul a trei rcitoare. De la rcitoare plamada este
pompat la seciunea Fermentare.

Fermentare G400
Procesul de fermentare este continuu, utilizndu-se un numr de opt fermentatoare. O
parte din plamada de la zaharificare se pompeaz n vasele de multiplicare a drojdiei iar restul n
primele dou fermentatoare mpreun cu drojdia matur. Plamada deverseaz de la un fermetator
la altul prin conducta de prea plin iar plamada i men ine temperatura prin intermediul
schimbtorului de cldur serpentine. Durata fermentrii este de 50-60 ore (2-2,5 zile),
coninutul de bioetanol din plamada fermentat ajunge pn la 12,5%, moment cnd se
pompeaz la secia de distilare.
Pentru multiplicarea drojdiei sunt prevzute trei vase, utilizndu-se curent dou, unul
fiind de rezerv. Drojdia utilizat este n stare uscat i se adaug manual n vasele de
multiplicare.
Procesul de multiplicare a drojdiei se urmrete la fiecare dou ore, iar cnd s-a ajuns la
maturitate se pompeaz la primul aparat de fermentare. n vasele de multiplicare a drojdiei se

adaug sruri nutritive, iar temperatura se menine ntre 2000C -3000C, prin schimbtore de
cldur. n fermentatoare se menine de asemenea temperatura de 320 0C, tot prin intemediul
schimbtoarelor de cldur.
Plamada se pompeaz succesiv dintr-un vas de fermentare n altul, ajungnd la cel de-al
optulea, deja fermentat i poate fi pompat la distilare.
Bioxidul de carbon degajat din procesul de fermentare trece prin turnul de splare. Solu ia slab
alcoolic rezultat se recircul la fermentatoare sau curge n containerul de splare.
Distilare G500
Secia de distilare cuprinde trei coloane:
- coloana combinat ( distilator + turn de degazeificare);
- turn de rectificare;
- turn de splare.
Plmada este pompat n partea superioar a coloanei de gazeificare, dup prencalzire,
prelund cdura de la vaporii degajai din coloana de gazeificare i condensul rezultat din
condensarea vaporilor respectivi.
Din turnul de degazeificare bioxidul de carbon n amestec cu lichid, este separat de apa
de splare prin ridicarea temperaturii la fierbere. Vaporii de etanol antrena i intr n
condensatorul turnului de gazeificare unde se condenseaz, gazul necondensat i CO2 sunt
ndeprtate din rcitor printr-o pomp cu aspiraie.
Vaporii de alcool ajung n partea superioar a distilatorului pe la baza turnului de
degazeificare. Coloana de distilare funcioneaz sub vid. Etanolul brut rezultat din condensatorul
coloanei, apa de splare de la coloan i fraciunile uoare condensate sunt colectate n
rezervorul de stocare tampon a etanolului brut.
Coloana de distilare primete cldura de la vaporii de alcool din produsul finit, turnul de
splare i coloana de rectificare prin intermediul coloanei de splare-fierbere. Coloana de
rectificare funcioneaz sub presiune, vaporii cu coninut ridicat de etanol din partea superioar a
turnului de rectificare sunt trimii n fierbtorul de la baza coloanei de splare. Restul de vapori
de etanol este trimis la sita de deshidratare molecular.
O parte din apa fr alcool de la fundul coloanei de rectificare prenclzete mai nti
soluia slab alcoolic dup care intr n turnul de splare. Coloana de rectificare preia cldura
indirect de la schimbul de cldur din fierbtor.
Vaporii de deten din aburul condensat pot alimenta direct sau indirect coloana de
splare cu abur.
Condensul rezultat de la abur este pompat la centrala termic.

- uleiul de fuzel rezultat din coloana de rectificare, dupa rcire i separare se pompeaz
n rezervorul de msurare, iar soluia de la baz este pompat n rezervorul de depozitare
temporar a etanolului brut. Din rezervorul de msurare se pompeaz n rezervorul de stocare
final din incint.
- bioetanolul etnic rezultat din coloana de rectificare, dupa rcire i stocare ntr-un
rezervor intermediar de msurare este pompat n rezervorul final din incint.
Deshidratare G600
Faza de deshidratare se aplic bioetanolului finit rezultat de la rectificare n scopul
reducerii umiditii pn la 0,2%. n final rezult bioetanol cu concentraie de 99,98% alcool.
Deshidratarea se face cu dou site cu depunere molecular pe care se absorb moleculele
de ap.
Bioetanolul brut de la coloana de rectificare este pompat printr-un nclzitor la cele dou
site moleculare. Moleculele de etanol, cu dimensiuni mai mari decat cele de ap, ies din cele
dou site i sunt aspirate la refierbtorul de la baza coloanei de distilare.
Presiunea n sit scade la -0.086MPa. Din refierbtor rezult frac iunea etanol sub form
de vapori care se condenseaz i etanol lichid care se rcete i apoi se colecteaz mpreun cu
etanolul condensate ntr-un rezervor. Produsul este apoi rcit, este stocat n rezervoare i pompat
la rezervoarele finale n incinta.
De la sitele moleculare rezult soluie slab alcoolic, care dup separarea gazelor
necondensabile se pompeaz la coloana de rectificare.
Prelucrare plmada DDGS G700
Tehnologia de prelucrare a borhotului rezultat de la distilare cuprinde etapele:
Separarea - plmada rezutat de la distilare se colecteaz n rezervorul de stocare de
unde se pompeaz la centrifugele elicoidale orizontale pentru separare n dou fraciuni: partea
lichid limpede i borhot filtrat. Plamada filtrat merge la uscare unde n prealabil se mixeaz cu
lichidul limpede concentrat. Lichidul limpede separat se stocheaz ntr-un rezervor de unde se
pompeaz n procent de cca 30% la lichefiere - zaharificare( recuperare la mixare plamada) i la
70% la evaporare n vederea concentrrii.
Evaporarea- n aceast etap se concentreaz lichidul limpede pn la concentraia de
30% SU, utiliznd evaporarea cvadrupl. Lichidul concentrat este pompat apoi n rezervorul de
stocaj. Toate pompele sunt cu recirculare recuperndu-se cldura rezidual.

Mixarea - plamada filtrat mpreun cu lichidul concentrat i o parte din apa rezidual de
la deshidratare sunt amestecare n mixerul dubul elicoidal i apoi supuse procesului de uscare
( deshidratare) pn la concentraia de 90%SU.
n usctor se adaug i turtele rezultate de la presarea germenilor n secia de ulei
(concentraie 90% SU), transportate aici prin incint cu mijloace auto. Plamada uscat
alimenteaz maina de granulat.
Produsul granulat este ambalat n saci sau se depoziteaz vrac pentru a fi livrat n aceast
stare. Sacii din polipropilena cu greutatea de cca 45kg se aeaz pe paleta euro care se stivuiete
pe stelaje n depozit.
d) Criterii de performan a tehnologiei aplicate
Tehnologia de procesare a bioetanolului utilizat este comparabil cu cele mai bune
tehnici disponibile (BAT) din acest domeniu.
Criteriile de performan au la baz urmatoarele considerente:
o produsul finit obinut este un combustibil convenabil cu avantajul unei alternative la
combustibil fosil, mult mai puin poluant pentru mediu;
o tehnologia cuprinde ca faze principale fermentarea continu cu randament ridicat n
bioethanol(cca12%) i deshidratarea prin osmoza invers( site moleculare) din care
rezult bioetanol cu concentraie maxim de 99,98%;
o grad nalt de recuperare a cldurii n proces ceea ce reduce consumul de abur viu, deci
consumul implicit de gaze;
o recircularea apei de process (prin turnuri i instalaii frig) ceea ce reduce consumul de
ap;
o refolosirea n proces a unei pri din apa rezultat de la separe centrifugal i a
condensului de la evaporarea plamezii;
o valorificarea integral a subproduselor cum sunt:
o plamada de la distilare, mpreun cu turtele de la presarea germenilor, dup uscare, se
utilizeaz ca furaj pentru animale;
o extracie de ulei brut din germeni de porumb care, dupa rafinare la alt unitate, se
utilizeaz n scopuri alimentare;
o prelucrare bioxid de carbon rezultat de la fementare i livrarea n stare lichefiat pentru
utilizare industrial;
o colectare etanol ethnic, ulei de fuzel i livrare pentru utilizare industrial;

Fluxurile tehnologice n incint s-au stabilit n funcie de terenul disponibil, construc iile
existente pe teren i de cile de acces de la fosta fabric de alcool astfel: materia prima porumbul boabe, se aprovizioneaz cu mijloace de transport Auto.

Dup cntarire pe bascula auto se face descarcarea la buncarul existent de unde boabele
sunt dirijate mecanizat spre usctor sau direct n silozuri, n funcie de umiditatea stabilit prin
analize de laborator. De la silozuri boabele intr pe linia de prelucrare din secia de mcinare.
o materiale auxiliare - enzimele, nutrienii, drojdia i reactivii sunt aprovizionate cu
mijloace auto dup care se stocheaz n spaiile special amenajate din corpul anex.
o produse finite - bioetanolul rezultat din secia de distilare-deshidratare se pompeaz la
gospodaria de bioetanol de unde se livreaz cu autocisternele.
Etanolul se pompeaz la gospodaria de bioetanol de unde se livreaz n autocisterne, iar
uleiul de fuzel se colecteaz ntr-un rezervor de lng distilare de unde se livreaz.
Plamada epuizat se stocheaz ntr-un rezervor n incinta de unde se pompeaz n afara
fabricii la secia de uscare furaj, dup care se valorific la hrana animalelor.

Produsul finit
Beneficiile legate de mediu sunt un factor sustinator al biocombustibililor. Ei sunt resurse
regenerabile care ajuta la reducerea in admosfera a emisiilor de dioxid de carbon si a altor gaze.
Bioetanolul poate fi utilizat in motoare cu ardere interna fara alte modificari.
In acelasi timp, diferentele intrinseci intre proprietatile fizice si chimice dintre etanol si
hidrocarburi prezente in benzina determina constrangeri asupra cantitatii de etanol care poate fi combinata
cu succes cu benzina.
Comparativ cu petrolul, care este un amestec complex de hidrocarburi cu diferite mase
moleculare si structuri chimice, etanolul este un compus simplu, unitar cu formula C2H5OH.
Prezenta atomului de oxigen in etanol face ca molecula acestiua sa fie polara , comparativ cu
hidrocarburile care sunt nepolare, fapt ce determina diferente semnificative in comparatie cu benzina.
Aceste diferente pot fi sumarizate astfel:
Etanolul prezinta bune proprietati pentru a putea fi utilizat drept combustibil in motoare cu
aprindere cu scanteie deoarece are o cifra octanica ridicata, iar prezenta oxigenului determina
caracteristici de ardere diferite de ale benzinei: temperatura flacarei mai mica, caldura de ardere mai
scazuta, necesita un volul de aer de ardere mai mic si caracteristici diferite ale emisiilor de gaze .

Datorita acestor aspecte cresterea continua a procentului de bioetanol in benzina altereaza

proprietatile blendelor si are un impact negativ asupra operabilitatii vehiculului.
Acesta, de regula la concentratii mici, determinand cresterea presiunii de vapori a benzinei cu
implicatii in operarea vehiculului si volatilitatea specifica a amestecului rezultat. Bioetanolul se obtine din
materii prime regenerabile iar bioxidul de carbon rezultat in urma combustiei este utilizat in procesul de
fotosinteza pentru regenerarea biomasei.Trebuie subliniat faptul ca folosirea bioetanolului are loc dupa un
circuit inchis, bioxidul de carbon emis prin ardere fiind utilizat pentru regenerarea materiilor prime , in
timp ce utilizarea combustibililor fosili are loc dupa un ciclu deschis, care conduce in final la epuizarea
rezervelor de titei.
In acest moment bioetanolul este cel mai utilizat biocombustibil din care se foloseste drept
carburant anual in intreaga lume, aproximativ 25 miliarde litri Cantitatile de etanol care se folosesc in
benzina variaza intre 5-20 %sau chiar pana la 80 % in functie de tara care-i foloseste.
Orientarea si utilizarea crescuta a biocarburantilor va necesita schimbari referitoare atat la
biomasa folosita ca materie prima cat si la tehnologii de conversie utilizate pentru fabricarea
biocombustibililor.
Este foarte important utilizarea in continuare a porumbului a zaharului si a culturilor de seminte
oleageinoase. In afara acestor materii prime trebuie sa se aiba in vedere si crearea altor surse de materii
prime cum ar fi: biomasa lemnioasa , ierburile , si altei culture destinate obtinerii de energie.In termen
scurt trebuie sa se inceapa orientarea spre utilizarea materiilor lignocelulozice.
Utilizarea etanolului drept carburant este in continua crestere in intreaga lume dintr-o serie de
motive: scade dependenta de import a combustibililor fosili reduce poluarea aerului si schimbarea climei
globale cauzate de efectul de sera si creaza noi locuri de munca.
Spre deosebire de benzina etanolul este un combustibil oxigenat cu un continut de 35 % oxuigen
ceea ce reduce emanatiile de noxe in aer cat si emisiile de NOx rezultate din combustie.
Etanolul poate fi fabricat sintetic di pertrol sau prin conversia microbiana a biomasei prin
procesul de fermentatie. [ 2 ] bibl.bioalcoolul cambustibilul viitorului constantin banu.

2. Importanta si domenii de utilizare

Folosirea bioetanolului in amestec cu benzina in motoarele cu ardere interna are o
serie de consecinte.
2.1 Reducerea smogului.
Se realizeaza prin:
-scaderea emisiei de dioxid de carbon cu 8-30 % in cazul folosirii a 10% etanol in
benzina etanolul adaugat in benzina prin continutul sau in oxigen face mai eficienta
combustia,
-reducerea emisiilor toxice (sulf, olefine, componenti aromatici cum ar fi
:benzen,toluen etc) cu 5-15 % fara a se influenta performanta carburantului,
-reducerea stratului de ozon de la un nivel inferior fata de cel de mare inaltime.
Stratul inferior de ozon se formeaza atunci cand oxizii de azot si compusii
organici volatili se combina in prezenta luminii.Oxizii de azot se formeaza la
temperature ridicate de ardere a combustibilului in motoarele cu ardere inrerna,dar
rezulta si inemisiile uzinelor care folosesc combustibili fosili.
Formarea statului inferior de ozon este mai mare vara cand masele de aer stacnate
permirt concentrarea ozonului in anumite arii mai joase. Ozonul este poluant irritant
foarte puternic pentru nas gat producand dificultati in respiratie. Ozonul din stratul
inferior mareste susceptibilitatea asmaticilor la alergii obisnuite.
Reducerea gradului de poluare se realizeaza prin incinerarea controlata a
deseurilor agricole,in conditiile in care acestea sunt folosite pentru productia de
biocarburanti,deci nu mai sunt supuse arderii in camp in care caz se produc diferite
substante toxice, in plus solurile pe care ard deseurile agricole devin mai putin
productive.
Bioetanolul este in present folosit pe plan mondial sub forma de amestec E10
(etanol10%si benzina 9.

Etanolul prezinta bune proprietati pentru a putea fi utilizat drept combustibil in

motoare cu aprindere cu scanteie deoarece are o cifra octanica ridicata, iar prezenta
oxigenului determina caracteristici de ardere diferite de ale benzinei: temperatura
flacarei mai mica, caldura de ardere mai scazuta , necesita un volul de aer de ardere mai
mic si caracteristici diferite ale emisiilor de gaze .
Datorita acestor aspecte cresterea continua a procentului de bioetanol in benzina
altereaza proprietatile blendelor si are un impact negativ asupra operabilitatii
vehiculului.
Etanolul este mai putin volatil in comparatie cu benzina si formeaza azeotrofi cu
acesta de regula la concentratii mici determinand cresterea presiunii de vapori a
benzinei cu implicatii in operarea vehiculului si volatilitatea specifica a amestecului
rezultat.
Datorita diferentei de polaritate dintre etanol si benzina blendele obtinute sunt
instabile. Prezenta apei sau temperaturile scazute pot determina separarea blendei in
doua faze: -una bogata in etanol,
-una bogata in hidrocarburi, amestecul separat determind o functionare
necorespunzatoare a motorului , motiv pentru care se impune utilizarea unui etanol
anhidru de minim 99,5% concentratie.
Etanolul se obtine din materii prime regenerabile iar bioxidul de carbon rezultat
in urma combustiei este utilizat in procesul de fotosinteza pentru regenerarea biomasei.
Comparativ , benzina se obtine din rezerve minerale neregenerabile.
Etanolul este foarte putin toxic putand fi baut. Din aceste motive se procedeaza
la denaturare atunci cand este utilizat drept combustibil.El prezinta peoprietati chimice
diferite de ale benzinei fapt ce conduce la degradarea unor materiale nemetalice utilizate
in sistemul de alimentatie cu carburanti. El poate ataca si partile feroase cu care vine in
contact detewrminand coroziunea acestora si formand depuneri de saruri.

Tabel nr 1 Comparatie intre proprietatile etanolului si metanolul

U.M

Benzina

Bioeta

Meta

nol

nol

26,8

19,7

0,93

1,17

Caldura de
combustie

MJ/k

43,5

g
Caldura de
vaporizare

MJ/k

0,3

g
Cantitatea
steochiomet
rica de aer
Ener
gia
specifica la

MJ/k
g

14,7

8,95

6,45

2,96

2,99

3,06

12

7,0

4,0

3,6

3,8

4,97

35-205

78

65

stoechiomet
rie
Rela
tia de aer la
putere
maxima
Ener
gia
specifica la

MJ/k
g

putere
maxima
Pun
ct de
fierbere
R on

100-102

12120

Mon

115-130

88-90

95-

95-103

106
Continut de

oxigen
Densitate

masa
G/L

Presiunea
de vapori

2,7
735-775
40-60

34,8

50

790

790

20

36

kPa

Bioetanolul prezinta o serie de avantaje comparativ cu combustibilii clasici,

fapt ce-i recomanda ca pe unul din cei mai promitatori inlocuitori ai combustibililor
fosili.
Aceste avantaje [pot fi sumarizate astfel:

bioetanolul se obtine din materii prime regenerabile si nu din produse finite cum este
etanolul sintetic,

emisia de gaze este mult mai mica comparativ cu emisiile de gaze rezultate la utilizarea
benzinei din petrol (emisia de fum , hidrocarburi, monoxid de carbon di dioxid de carbon
sunt reduse). Din aceste motve are un impact pozitiv asupra mediului si calitatii aerului
datorita arderii curate . Reducerea insemnata a emisiei de dioxid de carbon este foarte
importanta deoarece aceasta este principaluln gaz care determina efectul de sera ce
contribuie ;la schimbarea globala a climei.

Bioetanolul are o cifra octanica ridicata fapt ce previne detonatiile si elimina necesitatea
utilizarii tetraetil plumbului sau MTBE pentru marirea cifrei octanice.

Comparativ cu combustibilii fosili bioetanolul este biodegradabil si nu este toxic.

Utilizarea bioetanolului in benzina intr-un procent de 5-10 % nu necesita modificari ale

motoarelor autovehiculelor. Adaptarea corespunzatoare a motorului este necesara numai
pentru combustibilul E 85 (85% bioetanol si 15 % benzina)si E 100.

Este amestecat si distribuit la la statiile de benzina cu mijloace clasice utilizate pentru

produse petroliere.

El se obtine din resurse interne si astfel reduce dependenta de import de titei , participand
astfel la independenta energetica a tarii.

Utilizarea bioetanolului incurajeaza economia rurala.

Bioetanolul promoveaza biotehnologiile.

El se poate utiliza si la obtinerea MTBE.

Bioetanolul nu poate fi utilizat in aviatie , barci cu motor si nave maritime. In
consistenta in conditii aviatice si maritime blenderele etanol-benzina trebuie evitate.
Alcoolul cu 96% concentratie nu este miscibil cu benzina. Trebuie avuta grija ca
excesul de apa din rezervorul de combustibil poate face ca etanolul sa se separe de
benzina. Aceasta impune folosirea bioetanolului de concebtratie 99,5%
Combustibilii pe baza de etanol nu sunt compatibili cu anumite componente
feroase, determinand coroziunea acestora si formarea de depozite de saruri
Utilizarea bioetanolului in blendere poate afecta negativ pompa electrica de
benzina.
La utilizarea bioetanolului pentru prima data este necesar curatirea rezervirului de
combustibil de impuritati, etanolul putand desprinde chiar portiuni de cauciuc de pe
suprafata acestuia. Din aceste motive trebuie schimbat filtrul de benzina.

2.2 Obtinerea bioetanolului din cereale

Cele mai importante materii prime amidonoase folosite la obtinerea
bioetanolului sunt:
-

cartoful

tuberculii

topinamburul

graul

porumbul.

Materii prime cerealiere

Acestea sunt folosite pe scara larga pentru productia de alcool etilic alimentar si
biocarburant avand , in vedere suprafetele mari cultivate si productia mare de cereale
/fa in conditiile unei agriculturi performante si folosirii unor soiuri productive, continut
ridicat de amidon. Principalele cereale ce pot fi utilizate le voi prezenta in ceea ce
urmeaza.
1.Orzul

Aceste cereale sunt folosite in principal in industria berii pentru fabricarea

maltului sau ca nemaltificat. Utilizarea pentru productia de alcool ridica doua probleme:
continutul de invelis sic el de glucani care maresc vascozitatea plamezii si care creste o
data cu gelatizarea amidonului. Prin folosirea preperatelor de gluconaze problema
vascozitatii de orz este rezolvata.

Table nr. 2
Aspect

Caracteristicile boabelor

Culoare
Miros

sanatoase de orz
De la galben la galben-brun
Fara miros inchis de mucegai

Gust

sau mirosuri straine

Characteristic boabelor

Masa hectolitrica ,
kg/hl,minimum
Corpiri straine % max.din care
a) corpuri negre % max.din care:
-neghina %max.

sanatoase
58
5
3
0,5

-alte corpuri vatamatoare%max.

b) corpuri albe % max.

0,2
Rest pana la 5

2. Graul
Graul reprezinta fructele de tip cariopsa planta.
Graul poate fi moale ,denumit si grau de paine si tarecare este folosit la obtinerea
fainii destinata fabricarii pasteloer fainoase cu conditia ca nivelul de proteina sa fie de
min.15%.
Graul destinat productiei de alcool etilic trebuie sa contina min 13% proteina
bruta pentru a nu avea probleme la fermentatie. Daca continutul de proteina este mai
mic de 13 % si este prelucrat prin fierbere fara presiune plamada are tendinta de

spumare in timpul fermentarii si pentru a se evita acest fenomen se utilizeasa siliconul

ca antispumant.

Proprietatile senzoriale si fizice

Table nr. 3

Aspect

Caracteristicile graului

Culoare

De la galben deschis la galben

sanatos
Miros
Gust
Umiditate % min.
Corpuri straine % max.din
care:
-corpuri inerte minerale %

roscat
Fara mirosuri straine
Normal
16 17
10
0,5

max.
-boabe de grau si samanta

altor plante % max.

-seminte de neghina %max.

Boabe de grau sau semintele

altor plante de cultura sau sparturile

acestora cu defecte impreuna %
max.
Sparturie de grau si al altor

plante
Masa hectolitrica
Continutul de gluten umed %

Nu se normeaza
18

max.
Continutul de daunatori ai

Nu se admit

produselor depozitate.

3. Secara

Este o cereala panificabila si furajera . Boabele de secara se folosesc pentru

obtinerea de fulgi si faina pentru panificatie, cu specificatia ca desi proteinele secarei
sunt asemanatoare celor din faina de grau ele nu poseda capacitatea de formare a
glutenuli. Amidonul de secara se gelifica la mai putin de 60 Celsius.
Endospermul secarei este fainos si semisticlos.boabele de secara au un continut
de -amilaza mai mic ca boabele de grau dar activitatea a -amilazica este mai mare si
creste odata cu maturizarea boabelor de secara. Lipazele din boabele de secara au
activitae cand umiditatea acestora este mai mare de 14,5 % iar temperature de
depozitare este mai >de 15Celsius. Datorita continutului de pentozoni plamezile de
secara sunt vascoase ceea ce ridica probleme la lichefiere-dextrinizare si
fermentare.pentru a reduce vascozitatea plamezii de secara se utilizeaza pentozanaze
care se adauga odata cu enzimele de lichefiere. Daca se lucreaza fara adios de
pentozanaze este necesara o pauza catabolica la 50 Celsius /30 min.si pH=5,0 dupa care
plamada se incalzeste la 60 C pentru lichefiere si se mentine aceasta temperature 30
min. Temperaturile mai mari de 70 C duc la pierderi de alcol aproximativ 3 l/100 kg de
material.
4. Sorgul

Exista boabe de sorg colorate galben si brun fara a exista diferente in compozitia
chimica.Boabele de sorg sunt rotunde cu diametrul de 5-7 mm. Sorgul are un continut
de amidon similar cu porumbul adica circa 62-65 % , amidon care insa are character
ceros ce este destul de greu degradat hidrolitic. Boabele de sorg pot fi prelucrate prin
procedeu sub presiune , respective prin procedeul obtinerii plamezii prin dispersie cu
reciclarea borhotului. Boabele de sorg au o campozitie chimica asemanatoare cu a
porumpului
5.Porumbul

Reprezinta o materie prima inportanta pentru productia de alcool etilic , dar cu

utilizari si pentru obtinerea de malai ,crupe,amidon,bere,ulei,conserve,etc.
Utilizarea porumbului in productia de alcool este dependenta de continutul de
amidon. In Romania porumbul ocupa primul loc ca importanta intre plantele cerealiere
cultivate deoarece :
-are o mare capacitate de productie
-se pastreaza bine in conditii economiciase
Porumbul boabe destinat industrializarii se livreaza in 2 categorii:
-Cat A folosit la fabricarea amidonului ,dextrinei , glucozei, butanolului
-Cat S folosit in special la fabricarea spirtului (alcoolului etilic).
Porumbul pentru industrializare trebuie sa provina din soiuri sau hibrizi cu
continut bogat in amidon.
Tabelul nr. 4
Conditii tehnice
Aspect
Miros

Porumb A
Caracteristic porumbului
Characteristic fara miros

Porumb S
Nu se formeaza
Nu se

incins

formeasa
Nu se formeaza
Nu se formeaza

Gust
Masa

Dulceag
235

absoluta a 100 boabe

Corpuri

12

straine %max.
a)-cotpuri negre%
-corpuri inerte%max.

10

-seminte de alte plante % max.

0,5

0,5

-boabe putrexite % max.

0,5

-boabe mucegaite

Rest pana la 10

b)corpuri albe %max

Umiditate %max.

Rest pana la 6

6.Compozitia chimica a cerealelor

Rest pana la 12
17

17

Cerealele folosite pentru productia de alcool etilic au in general o compozitie

chimica globala relativ diferita daca raportarile se fac la substanta uscata. Diferentele
sunt si de ordin calitativ , mai ales in ceea ce priveste proteinele. In tabelul nr 5 se arata
compozitia chimica a unor cereale.

Tabel nr 5
Componenta

orz

gra

secara

porumb

sor

u
Apa

1
Grasi

4
0,4

me

g
1

1,11-2,31

414
2

5,1
8

Amido
n
Fibra:hemicelul

5 2,4-53,7

3,5
4

8,8

6,1

2
6,0

5 4,3-56,9

0,1

4,0

,7,1

oza

5,3-7,7
celulo

4,0

1,4-2,5

5,9

,2

za

2
6,6

Cenus

a
protei

1,7

ne

1,5

1
2,7

,1

1,6

3
,5

1
1,2

9
2,9

,0
2

1 1,6-12,7

2
3,2

1
0,3

1
1,1

Macromoleculele de amidon sunt alcatuite din unitati de glucoza unite intre ele
prin legaturi -glicozidice. Amidonul nu este o substanta unitara, ci un amestec de doua
polizaharide, numite amiloza si amilopectina.
Amiloza este o polizaharida lineara corespunzatoare formiulei de mai jos:

Amilopectina este o polizaherida, ramificata corespunzatoare formulei de mai

jos:

Solubilitatea celor doua componente a amodonului difera foarte mult,amiloza

fiind solubila in apa, iar amilopectina nu.
Raportul in care se gasesc cela doua componente in plante este foarte diferit.
Amidonul din majoritatea cerealelor contine 20%amiloza si restul amolopectina.
O anumita varietate de porumb contine practic numai amilopectina (98%), iar amidonul
dintr-o anumita varietate de mazare are un continut de 65-80% amiloza.
La fabricarea etanolului din materii prime amidonoase, din cauza ca drojdiile nu
au amilaza si nu pot fermenta direct amidonul este necesara o hidroliza prealabila
acestuia la zaharuri fermentescibile cu acizi minerali sau cu enzime de tip amilaze din

cereale germinate sau cu alte microorganisme .spun despre hidroliza cerealelor cum
are loc???
Pentru solubilizarea amidonului se folosesc fierbatoare sub presiune, prin care se
adauga o cantitate de apa de 2-2,5 ori mai mare fata de masa porumbului, cu ridicarea
temperaturii de la 55oC la 60-61oC si a presiunii de la 4-4,5 atm. Prin acest tratament
amidonul se transforma in proportie de 80% in maltoza. Dupa racirea masei de reactie
se adauga drojdia si se trece la fermentatie.vorbesc despre fermentare????
Cele mai importante materii prime pentru obtinerea bioetanolului sunt : graul si
porumbul.

BIBLIOGRAFIE

1. Anghel Ion, Adrian Vamanu, Constantin Stanciu, Biologia i tehnologia drojdiilor, Editura
Tehnica, Bucureti, 1993
2. Banu C., Manualul inginerului de chimie alimentar, vol. II, Editura Tehnica, Bucure ti, 2002
3. http://biofuels.dbioro.eu/bioetanol.php
4.https://www.scribd.com/doc/48163155/Biotehnologii-de-Obtinere-a-Bioetanolului
5.http://www.biofuelenergy.ro/ro/?opt=destiut
6.http://www.ziare.com/mediu/energie-regenerabila/lovitura-de-mediubiocombustibilul-din-porumb-nu-e-chiar-asa-de-bio-1294960