PROIECT

2013
Metabolismul energetic la animale

Prin metabolism se nelege totalitatea transformrilor biochimice i

energetice care au loc n esuturile organismului viu. Metabolismul este un
proces complex, ce implic schimburi de materii i energii, i care include dou
procese (simultane) opuse:
catabolism / dezasimilaie - totalitatea proceselor chimice de degradare a
substanelor din organism; se produce n special ruperea legturilor dintre
atomii de carbon, din moleculele diferitelor substane; acest tip de reacii
este nsoit de eliberare de energie (reacie exoterm).
anabolism / asimilaie - procesele chimice de biosintez a substanelor ce
intr n alctuirea materiei vii. Reaciile anabolice se caracterizeaz prin
consum de energie i se numesc reacii endergonice (reacii endoterme).
Dup rolul jucat n biologia organismelor, metabolismul este clasificat n:
Metabolism primar sau fundamental, care este implicat direct, esenial
n meninerea vieii organismelor i plantelor.
Metabolism secundar sau lturalnic, care este implicat n producerea de
substane "neeseniale" vieii (de ex., pigmeni, alcaloizi, antibiotici ageni
etc.).
Energia necesar proceselor de biosintez provine n cea mai mare parte din
desfacerea legturilor macroergice ale diferiilor compui. n funcie de
capacitatea de producere a energiei, organismele se mpart n :
autotrofe (greac autos=nsui; trophe=hran) - organisme care i
sintetizeaz substanele organice necesare din substane anorganice, prin
procesul de fotosintez i chemosintez.
heterotrofe (greac heteros=diferit; trophe=hran) - organisme care i
asigur hrana folosind substane sintetizate de alte organisme (acestea pot
fi microfage, fitofage sau zoofage).
Catabolismul i anabolismul se desfoar printr-o succesiune a numeroase
reactiichimice: hidroliz, hidrogenare, deshidratare, decarboxilare, dezaminare,
transa minare, esterificare,condensare, polimerizare.
Metabolism energetic - proces metabolic prin care se elibereaz energie,
datorita scindrii substantelor proprii celulelor organismului in substane simple.
Biomolecule macroergice
n organismele animale exist un grup de biomolecule specializate denumite
compui macroergici care sunt implicai n schimbul de energie, bilanul
energetic n orice tip de celule vii. Compuii macroergici i ndeplinesc aceast
2

funcie prin susceptibilitatea lor la hidroliz cnd se elibereaz o cantitate mare

de energie (egal sau mai mare de 7 kcal/mol).Un rol important ca furnizor de
energie pentru multe procese biochimice i revine sistemului adenilat ce
cuprinde adenozintrifosfatul - ATP, adenozindifosfatul - ADP i
adenozinmonofosfatul- AMP i care funcioneaz n prezena ionilor de
magneziu (Mg 2+) i fosfatului anorganic Pi.
Energetica metabolismului
In cadrul proceselor metabolice transformarile substantelor sunt insotite de
schimbul si transformarea energiei; toate reactiile biochimice sunt insotite de
consum sau eliberare de energie. Astfel, reactiile de descompunere a
substantelor complexe in substante mai simple sunt insotite de obicei de o
scadere a energiei libere a substantelor care se transforma, in schimb sintezele
biochimice au loc cuconsum de energie. Un efect energetic deosebit de
important il au reactiile deoxidoreducere, care reprezinta principala sursa de
energie in organismul animal.
In anumite etape ale acestei activari in care se elibereaza energie, se formeaza
si ATP din ADP si Pa, proces numit si fosforilare oxidativa.
Oxidarea biologica are loc in mitocondriile tuturor celulelor animale aerobe
sub actiunea sistemelor multi enzimatice care de la acest nivel catalizeaza
transformarile biochimice respective, rolul acesteia fiind in primul rnd cel
energetic.

Ciclul Krebs
Procesul biochimic prin care acetatul activat (CH3CO SCoA) provenit prin
metabolizarea glucidelor, lipidelor, proteinelor, este catabolizat in scop energetic
3

printr-o succesiune de reactii initiata de condensarea sa cu acidul oxalil acetic, se

reia ciclic odata cu regenerarea oxalil-acetatului.

Descrierea ciclului
Ciclul acidului citric este un component cheie al metabolismului, prin care
toate organismele aerobe produc energie. Prin catabolismul zaharurilor, a
grsimilor i a proteinelor se produce acetat sub form de acetil-CoA. AcetilCoA mpreun cu doi echivaleni de ap (H2O) sunt consumai n ciclul acidului
carboxylic cu producerea a doi echivaleni de dioxid de carbon (CO2) i a unui
echivalent de HS-CoA. Pe lng acetia, un ciclu complet reduce trei echivaleni
de NAD+ la NADH, un echivalent de ubichinon (Q) la (QH2), i convertete un
echivalent de GDP i fosfatanorganic (Pi) n GTP. NADH i QH2 obinui n
ciclul acidului citric este utilizat ulterior n procesele de fosforilare
oxidativ pentru a produce ATP.
Una dintre sursele primare de acetil-CoA sunt carbohidraii, care sunt
degradai n procesul de glicoliz pentru a produce piruvat. Acesta este
decarboxilat cu ajutoru enzimei piruvat dehidrogenazai genereaz acetil-CoA
dup urmtoarea schem de reacie:

CH3C(=O)C(=O)O (piruvat) + HSCoA + [[NAD+]]

CH3C(=O)SCoA (acetil-CoA) + NADH + H+ + CO2
Produsul de reacie, acetil-CoA, este punctul de plecare n ciclul acidului
citric.

Ciclul acidului citric ncepe cu transferul gruprii acetil de la acetilCoA la compusul acceptor cu patru atomi de carbon (oxaloacetat) cu
formarea compusului cu ase atomi de carbon (citrat).

Citratul sufer ulterior o serie de transformri chimice, pierznd dou

grupri carboxil sub form de CO2. Acest CO2 este originar din oxaloacetat,
i nu din acetil-CoA. Atomii de carbon din acetil-CoA devin parte a
scheletului de oxaloacetat dup primul ciclu complet. Pierderea atomilor de
carbon donai de acetil-CoA necesit mai multe cicluri complete. Cu toate
acestea, datorit rolului ciclului TCA n anabolism, aceti atomi de carbon
pot s nu fie pierdui sub form de CO2, deoarece muli dintre intermediarii
ciclului TCA sunt precursori pentru biosinteza altor molecule. [8]

Majoritatea energiei eliberat n etapele oxidative ale ciclului este

tranferat sub forma compusului redus NADH. Pentru fiecare grupare acetil
care intr n ciclu se produc trei molecule de NADH.

Electronii sunt de asemenea transferai i la ubichinona Q, genernd

forma redus QH2.

La sfritul ciclului este generat oxaloacetatul i ciclul continu.

Etape
Doi atomi de carbon sunt oxidai la [[CO2]], energia acetei recii fiind
transferat altor procese metabolice prin intermediul GTP (sau ATP), i sub
form de electroni n NADH i [[QH2]]. NADH generat n ciclul TCA poate
ulterior dona electronii nprocesele de fosforilare oxidativ pentru a sintiza ATP;
[[FADH2]] se ataeaz covalent la succinat dehidrogenaz, o enzimp care
funcionaz att n ciclul TCA ct i n lanul transportor de
electroni din mitocondrie n fosforilarea oxidativ. De aceea, FADH2, faciliteaz
transferul de electroni la coenzima Q, care este acceptorul final al reaciei
catalizate de complexul succinat:ubichinona oxidoreductaza, acionnd ca
intermediary n lanul transportor de electroni..[9]
Ciclul acidului citric acid este aprovizionat continuu cu carbon sub form de
acetil-CoA, care intr n etapa 1.[10]

Doi atomi de carbon sunt oxidai la dioxid de carbon, energia oxidrii este
cuplat cu sinteza GTP sau ATP caror disociere va transfera ulterior energie altor
procese metabolice care o necesit.
Substrate

Produi

Oxalilcetat +
1 Acetil CoA +
H2O

Citrat +
CoA-SH

2 Citrat

cis-Aconitat +
H2O

Enzima

Citrat sintaza

Tip reacie

Condensare
aldolic

cis-Aconitat +
Isocitrat
H2O

Isocitrat +
NAD+

5 Oxalilsuccinat

Oxalilsuccinat
+
NADH + H +

stadiu limitant de vitez

(ireversibil),
extinde oxalilacetat 4C la o
molecul 6C

Deshidratare
Aconitaza

Comentariu

isomerizare reversibil
Hidratare

Oxidare

genereaz NADH (echivalent a

2.5 ATP)

Decarboxilare

stadiu ireversibil,
genereaz o molecul 5C

Isocitrat
dehidrogenaza

-cetoglutarat +
CO2

stadiu ireversibil,
-Cetoglutarat
Succinil-CoA +
genereaz NADH (echivalent a
+
-cetoglutarat
+
6
NADH + H +
decarboxilare 2.5 ATP),
NAD+ +
dehidrogenaza
CO2
oxidativ
regenereaz lanul 4C (CoA
CoA-SH
exclus)

Succinil-CoA
7 +
GDP + Pi

Succinat +
CoA-SH +
GTP

Succinil-CoA
sintetaza

sau ADPATP in loc de

fosforilare la
GDPGTP,
nivel substrat
genereaz 1 ATP sau echivalent

8 Succinat +
Fumarat +
Succinat
Oxidare
ubichinon (Q) ubichinol (QH2) dehidrogenaza

folosete FAD ca grupare

prostetic (FADFADH2 in
prima etap a reaciei) in
enzim,
genereaz echivalentul a 1.5

ATP

Fumarat +
H2O

1 L-Malat +
0 NAD+

H2O adiie
(hidratare)

L-Malat

Fumaraza

Oxalilacetat +
NADH + H+

Malat
Oxidare
dehidrogenaza

genereaz NADH (echivalent a

2.5 ATP)

Nutreturile energetice sunt, in special, semintele de cereale si unele

subproduse ale lor, rezultate din industria alimentara; la fel, sunt nutreturi
concentrate energetice si diferitele tipuri de melase, precum si uleiurile vegetale
si grasimile animale.
Concentratele energetice au, in general, un continut moderat sau scazut de
proteine, dar si unele concentrate proteice pot fi surse importante de energie;
radacinile si tuberculii furajeri au, raportat la substanta uscata, concentratie mare
in energie, dar continand proportii ridicate de apa sunt incluse in categoria
nutreturilor suculente.
Energia din concentratele energetice se datoreaza in principal hidratilor de
carbon cu mare digestibilitate (zaharuri, amidon) sau grasimilor. Alte
componente din aceste nutreturi (proteine, minerale, vitamine) sunt subordonate
ca importanta energiei.

Continutul mediu in celuloza bruta, zaharuri si amidon, la unele

graunte (% din SU)
Felul grauntelor
Grau
Grau dur
Porumb
Secara
Sorg
Triticale
Orz (< 5 % CB)
Orz (> 5 % CB)
Ovaz

Celuloza bruta
2.7
2.9
2.7
2.6
2.5
3.3
6.3
9.9
13.5
7

Zaharuri
2.0

Amidon
67.0

2.0
3.0
1.0
5.0
3.0

72.0
62.0
70.0
62.0
59.0

2.0

44.0

Sursa: Jarrige, 1988

Valoarea energetica relativa a unor graunte de cereale

Energie metabolizabila (EM)
Pasari (gaini)
Taurine
Graunte

Porcine

pui

adulte

Porumb
100
100
100
Grau
97
89
92
Grau tare
100
93
95
Orz (< 5 % CB)
91
75
86
Orz (> 5 % CB)
89
72
83
Secara
94
84
85
Ovaz
81
78
77
Sorg (sarac in tanini)
98
81
86
Triticale
95
84
91
Sursa: date prelucrate dupa: - INRA, 1988 pentru taurine;

vaci lapte ingrasat

100
94
99
92
90
93
86
95
96

- INRA, 1989 pentru porcine si pasari.

100
95
99
91
90
92
82
95
97

Bibliografie:

1. Lowenstein JM (1969). Methods in Enzymology, Volume 13: Citric Acid

Cycle. Boston: Academic Press.
2. Barnes SJ, Weitzman PD (1 iunie 1986). Organization of citric acid cycle
enzymes into a multienzyme cluster. FEBS Lett. 201 (2): 26770.
3. Krebs HA, Weitzman PDJ (1987). Krebs' citric acid cycle: half a century
and still turning. London: Biochemical Society.
4. http://www.scribd.com/doc/55437875/18/CAPITOL-9METABOLISMUL-GLUCIDELOR
5. http://ro.scribd.com/doc/55437875/Procese-Metabolice-in-OrganismeleAnimale