~Universul~

Universul a luat natere dintr-o explozie uria acum 15 miliarde de ani si

reprezint totalitatea de energie i materie, inclusiv Pmntul, galaxiile i coninutul
intergalactic.

Steaua este un corp cosmic format din gaze inerte reinute de

atracia gravitaional proprie, care emite radiaii elecromagnetice, mai
ales lumin care este produsul direct al reaciilor termonucleare interne.

Aproximativ 8000 de stele sunt vizibile cu ochiul liber de pe

Pmnt. Astronomii au calculat c n Calea Lactee sunt sute de miliarde de
stele. Calea Lactee, la rndul ei, este una din sutele de milioane de galaxii
care pot fi vzute cu ajutorul telescoapelor .

Sistemul solar se refer la Soare i la toate corpurile ce se

rotesc n jurul su. Sistemul solar se termin acolo unde gravitaia Soarelui
este egal cu cea a stelelor vecine.

n jurul Soarelui se rotesc opt planete. Ordinea lor de la Soare este bine s fie
cunoscut de ctre oricine: Mercur, Venus, Terra, Marte, Jupiter, Saturn, Uranus i
Neptun.

Planetele se mpart n dou mari categorii: planete telurice i planete

gazoase.Planetele telurice se numesc aa de la termenul latinesc al planetei Pamant:
Terra.Aceastea sunt compuse din roci silicate. Toate planetele telurice au cam aceeasi
structur: nucleu central metalic (fier) nconjurat de o manta. La suprafaa acestor planete
sa gsesc muni, canioane, vulcani i cratere.

Sistemul solar are patru planete telurice: Mercur, Venus, Terra i

Marte.
Planetele gazoase sunt planetele care nu sunt compuse din
materiale solide. Aceste planete pot avea un nucleu metalic, dar restul
materiei este gaz, hidrogen i heliu.

n sistemul solar se gasesc patru planete gazoase: Jupiter, Saturn,

Uranus i Neptun.

n afar de cele opt planete, alte patru corpuri cereti sunt numite
planete pitice: 1 Ceres, Pluto, Eris (fost 2003 UB313), Makemake i
Haumea. Acestea sunt obiecte formate din gaze, amestecate cu praf, totul
ngheat, ce nu au mai mult de 2500 km n diametru.

Soarele este o stea, un corp cosmic imens, masiv, ce genereaz energie prin reac iile
nucleare ce se produc n nucleu. Importana sa pentru via a de pe Terra nu poate fi
subestimat: fr Soare noi nu am exista.

Soarele este o stea ce strlucete datorit energiei ce se produce n interiorul su. Toate
corpurile din sistemul solar primesc lumin i energie de la Soare.Radia ia emis de Soare ajunge la
Pmnt n 8,3 minute, timp n care cu viteza luminii (300.000 km/s) se parcug cei 150 milioane de
km dintre cele dou corpuri. Astfel observm Soarele cu o ntrziere de 8,3 minute.

Stelele
Povestea stelelor ncepe ntrun nor imens de gaz
(hidrogen) i praf. n acel loc, exist particule de gaz i praf,
aflate ntr-o continu agitaie. n aceti nori, formai odat cu
galaxia noastr, se gsesc ingredientele din care se formeaz
stelele.
Dupa temperatur, stelele pot fi fierbini (cu
temperaturi ntre 20.000 i 60.000 de grade), medii ca
temperatur (cu temperaturi ntre 5000 i 10.000 de grade) i
reci (cu temperaturi ntre 2000 i 3500 de grade).
n funcie de temperatura stelei, aceasta are o
anumit culoare: stelele fierbini sunt albastre, stelele medii
ca temperatur sunt albe sau galbene, iar cele reci sunt ro ii.
S-a observat c stelele au i mrimi diferite: cele
mai mari stele sunt cele supergigante. Stelele supergiante
sunt cele mai mari i mai masive stele.Din cauza masei mari,
supergigantele traiesc puin, ntre 10 i 50 milioane de ani.

Hipergigantele: sunt cele mai mari i mai masive stele,

putnd ajunge i la 100 de mase solare. S-a descoperit c unele
stele hipergigante au avut iniial o mas mai mare de 250 de ori
dect cea a Soarelui.
In ceea pe privete temperatura, stelele hipergigante
pot avea ntre 3500 i 35.000 grade (Kelvin). Via a lor este
foarte scurt, trind ntre 1 i 3 milioane de ani.Toate stelele
hipergigante devin supernove la sfar itul vietii.
Cea mai mare si mai lumnoasa stea din galaxie este LBV 1802-20.

M11

Roiul stelar deschis M11 se afl la 6200 ani

lumin deprtare. Stelele din roi s-au format recent,
acum 220 milioane de ani.
Conine peste 2000 de stele, iar cerul vzut
De pe o planet aflat n roi ar avea mii de stele
strlucitoare.
Imagine luat prin telescop 30 mm i camer
CCD,n noaptea de 13 iulie 2008.

Roiurile stelare
Sunt aglomerari de stele, nascute cam in
acelasi timp, si din acelasi nor de H = nebuloasa .
Roiurile sunt impartite in roiuri deschise si roiuri
globulare.Roiurile deschise sunt alcatuite dintr-un
numar destul de mic de stele, de la cateva zeci la
cateva sute.
Stelele alcatuind roiurile deschise sunt
relativ tinere, unele roiuri deschise avand cateva zeci
de milioane de ani.

Constelatiile
Conceptul de constelatie reprezinta o indicatie a locului de pe cer unde se poate afla un
obiect cosmic. Vazute de pe Pamant toate stelele stralucitoare dintr-o constelatie par ca sunt
legate fizic.
Nu putem observa, doar privind, adancimea in spatiu a fiecarei stele: unele sunt mai
aproape, altele mai departe. Din aceasta cauza toate stelele par la aceeasi distanta, diferenta
dintre ele fiind de marime.

Asteroizii
Asteroizii, numii i mici planete, sunt roci rmase de la formarea sistemului solar, de acum
4,6 miliarde de ani.
Majoritatea acestor fragmente, se gsesc ntre Marte i Jupiter, zona numita centura
principal, ntre 2,3 i 3,3 uniti Astronomice (345 milioane - 495 milioane km) deprtare de Soare.
n centura principal s-au descoperit 415.930 asteroizi (18 iulie 2008), dar numai 14.999 au
primit nume proprii.

Asteroidul 951 Gaspra. Imagine luata de sonda Galileo in 1991 .

Cometele

In trecut aparitia unei "stele cu coada"

producea panica in randul oamenilor, anuntand
dezastre sau chiar sfarsitul lumii. Aceste "stele cu
coada apareau din cand in cand pe cer, se miscau cu
repeziciune printre stele, dupa care nu se mai vedeau.

Stim acum ca cometele sunt ramasite de la

formarea sistemului solar, un fel de "deeuri
cosmice". Sunt corpuri formate din praf amestecat
cu gaz inghetat.

Ele orbiteaza in jurul Soarelui la

distante foarte mari, gasindu-se in doua regiuni:
dupa planeta Neptun, in regiunea numita Centura lui
Kuiper si intr-o regiune numita "Norul lui Oort",
situata la marginea sistemului solar .

Meteorii - stelele cztoare

Meteorii (denumirea tiinific a stelelor cztoare) se produc tot timpul. Mai mult ca sigur c
ai vzut un asemnenea fenomen ntr-una din serile lungi de var.

n sistemul solar exist mult mai multe obiecte cosmice n afar de Soare i planete. Avem
resturi rmase de la formarea planetelor, ce vin mrimi de la 1 atom pn la sute de kilometri. Cele mai mari
buci se numesc asteroizi i comete iar cele medii ca mrime (de la bolovani imeni pn la praf foarte fin) se
numetesc meteoroizi.

Toat aceast materie se afla n spaiul dintr planete. Din acest motiv, zilnic pe Terra, cad
milioane de meteorioizi. Acetia intr n atmosfer cu o vitez ntre 15 i 65 km/s. Ca o comparaie: cea mai
rapid arm lanseaz un glon cu o vitez de 1,5 km/s.

Cnd meteoroizii intr n atmosfer cu aceast vitez enorm, aerul din jurul lor precum i
ei se aprind din cauza frecrii cu aerul. Aerul din jurul lor se nclzete la o temperatur de cteva mii de grade.
Astfel noi vedem o dr luminoas pe cer, numit meteor.
Meteoroizii se nclzesc att de tare nct se sfrm n atmosfer. Uneori ei chiar explodeaz,
producnd o lumin puternic, numit bolid. Destul de rar, meteoroidul nu arde complet n atmosfer i o parte din
el cade pe Pmnt. Acesta este un meteorit.

Galaxiile

Galaxiile sunt toate stelele, nebuloasele si roiurile

stelare observate cand cerul este senin, fac parte din galaxia noastra.
Pe langa acestea, s-au observat si alte obiecte cosmice: alte galaxii.

Studierea acestor galaxii, a modului in care ele sunt dispuse in

univers dar si a modului in
care interactioneaza una cu alta, este foarte importanta pentru ca ne arata cum a luat
nastere universul si cum evolueaza el.

Cu timpul s-au observat multe

feluri de galaxii, astfel incat
Astronomii au inceput sa le clasifice.
S-au observat galaxii spirale,
asemanatoare cu galaxia noastra,
galaxii compacte, de forma
eliptica,dar si galaxii ce nu au o forma
anume.

Exista doua mari tipuri de galaxii:

spirale si eliptice. In afara de acestea mai
exista un tip de
galaxii: neregulate.

OPERAIUNI SPAIALE DEOSEBITE N 2009

28 decembrie 2009 - sonda EPOXI (Deep-Impact) survoleaz Terra
10 noiembrie 2009 - sonda Rosetta survoleaz Terra pentru a treia oar
2 noiembrie 2009 - sonda Cassini survoleaz satelitul Enceladus (la 96 km
deprtare)
9 octombrie 2009 - sonda Lunar Crater Observation and Sensing Satellite
(LCROSS) se va prbu i intenionat pe Lun
30 septembrie 2009 - sonda MESSENGER survoleaz pentru a treia oar
planeta Mercur (la 200 km deprtare)
13 iulie 2009 - telescopul spaial Herschel ajunge pe orbita de unde ncepe
s fac observaii
3 iulie 2009 - telescopul spaial Planck ajunge pe orbita de unde ncepe s
fac observaii
29 iunie 2009 - sonda EPOXI (Deep-Impact) survoleaz Terra
17 iunie 2009 - lansare Lunar Reconnaissance Orbiter (LRO)
17 iunie 2009 - lansare Lunar Crater Observation and Sensing Satellite
(LCROSS)
14 mai 2009 - lansarea telescopului spaial Herschel
14 mai 2009 - lansarea telescopului spaial Planck
7 martie 2009 -lansarea telescopului spaial Kepler
17 februarie 2009 - sonda DAWN trece pe lng planeta Marte (la 500 km
deprtare)
14 ianuarie 2009 - sonda Stardust survoleaza Terra (la 1.000.000 km
deprtare)
6 octombrie 2008 - sonda Messenger survoleaza a doua oar planeta Mercur
(la 200 km deprtare)
5 septembrie 2008 - sonda Rosetta trece pe lng asteroidul Steins (la 1700
km de acesta)
OPERAIUNI SPAIALE DEOSEBITE N 2010

3 februarie - lansare telescop spaial Solar Dynamics Observatory

7 februarie - lansare naveta spaial Endeavour
18 martie - lansare naveta spaial Discovery
29 iulie - lansare naveta spaial Endeavour
16 septembrie - lansare naveta spa ial Discovery
4 noiembrie - sonda Epoxi trece pe lng cometa 103P/ Hartley2

Sondele spatiale
O mare parte din sistemul solar a fost
explorat, utilizndu-se sonde spaiale.Sondele
spaiale sunt ochii i urechile noastre, ele ajung
unde omul nu poate.
n prezent avem cteva sonde ce
studiaz unele dintre planetele din
sistemul solar. n afar de acestea mai exista i
cteva telescoape spaiale ce orbiteaz n jurul
Pmntului.

Theia Reddington