Sunteți pe pagina 1din 13

RAHITISMUL

Rahitismul reprezint o mineralizare


osoas inadecvat cauzat de deficitul de
vitamin D sau fosfor, ce duce la fracturi i
deformri ale oaselor, dar i la retard de
cretere n cazul rahitismului. Rahitismul
este specific copiilor i adolescenilor,
aprnd naintea nchiderii cartilajelor de
cretere diafizo-epifizare.

Laptele matern aduce necesarul de


substante nutritive, minerale si vitamine in
cantitate suficienta pentru ca un copil
alimentat exclusiv la san sa se dezvolte
normal. Exceptie face vitamina D care
trebuie suplimentata printr-o schema de
profilaxie a rahitismului.

Cind poate aparea si diagnostica


rahitismul?
Rahitismul apare si se poate diagnostica
la varsta de 3 - 6 luni, evolund pina la
varsta de 2 ani. Dupa varsta de 2 ani se
poate vorbi in special despre concecintele
si sechelele rahitismului.
Predominanta de vrsta: Mai susceptibili
sunt primii 2 ani de viata, dar boala poate
afecta orice perioada a copilariei. La adult,
n formele avansate ale carentei vitaminei
D se instaleaza osteomalacia.

Cum se manifesta rahitismul?


Manifestarile cele mai usor de observat
sunt cele osoase. La nivelul craniului, se
constata infundarea acestuia.
La nivelul toracelui, apar asa numitele
matanii-costale (mici umflaturi de o parte
si de alta a sternului)- ntrziere de
crestere - nanism rahitic. modificari
osoase caracteristice la copil - ngrosarea
extremitatilor;

Deformatii ale toracelui (sternul iese n


relief,
iar
coastele
inferioare
se
ndeparteaza - torace n carena);
deformatii
craniene
(proeminenta
asimetrica a boselor frontale si parietale,
aplatizare occipitala);
Craniotabes - nmuierea osului occipital,
senzatie de "minge de celuloid", semn tara
valoare pna la vrsta de 3 luni;
Mentinerea deschisa a fontanelelor dupa
18 luni sau; aparitia ntrziata a primilor
incisivi (dupa 10 luni);

Eruptie dentara incompleta nici dupa 3


ani;
Abdomen destins de volum, datorita
tonusului muscular scazut;
Impingerea n jos a ficatului si splinei prin
deformarea toracica;
Deformatii ale membrelor;
Fracturi osoase.

Carenta de vitamina D poate fi cauzata de:


Aport insuficient (digestiv sau injectabil),
alimentatia neadecvata, favorizata de utilizarea
laptelui de vaca in primele 6 luni sau excesul de
fainoase;
Lipsa expunerii la soare;
Sindroame de malabsorbtie digestiva ( boli
congenitale hepatice sau ale cailor biliare, alte
boli diareice cronice) boli in care vitamina D nu
este absorbita din intestin si se asociaza si cu
alte carente (anemie, deficit staturo-ponderal);

Boli renale cronice care duc la o


insuficienta in metabolismul vitaminei D;
Tratamente
prelungite
cu
anticonvulsivante;
Rahitismul rezistent la vitamina D care are
caracter familial, adica se mosteneste de
la parinti, nu da rezultate la tratamentul
obisnuit cu vitamina D;
Carenta calciului.

Prevenirea rahitismului
Profilaxia se bazeaza pe suplimentarea
vitaminei D, sub forma de preparate
medicamentoase.
Profilaxia trebuie sa fie nceputa antenatal, prin
administrarea de vitamina D 1000 - 1200 UI/ zi si
preparate de calciu n ultimul trimestru de
sarcina.
Suplimentarea cu vitamina D continua din
primele zile dupa nastere si la nou-nascutul
alimentat natural si la cel artificial, timp de 18-24
luni continuu, apoi pna la vrsta de 5 ani n
timpul rece al anului.
500 - 800 UI vitamina D zilnic. (P. Mogoreanu
recomanda 1200-1500 U.I. vil. D zilnic);

Sechele ale rahitismului


Deformari ale cutiei toracice si sternului;
Deviatii de coloana;
Deformari la nivelul genunchilor, soldurilor,
picioarelor.

Tratament
Kinetoterapie;
Alimentatie sanatoasa;
Medicatie corespunzatoare.