UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA

BUCURESTI
FACULTATEA DE IMBUNATATIRI FUNCIARE SI INGINERIA MEDIULUI
SPECIALIZAREA INGINERIA MEDIULUI

LUCRARE DE LICENTA

Indrumator stiintific:
Prof . univ. dr. Gabriela Rosu

Absolvent :
Zamfir Marcel

2012

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA

BUCURESTI
FACULTATEA DE IMBUNATATIRI FUNCIARE SI INGINERIA MEDIULUI
SPECIALIZAREA INGINERIA MEDIULUI

Depozit de deseuri menajere pentru oraul Clrai

i localitile limitrofe.

Indrumator stiintific:
Prof . univ. dr. Gabriela Rosu

Absolvent :
Zamfir Marcel

2012

CUPRINS

A. PARTEA SCRISA
1. Tema proiectului
2. Memoriu justificativ
Capitolul 1. Date generale privind proiectul
1.1 Necesitatea si oportunitatea lucrarii
1.2 Stabilirea clasei i categoriei de importan a lucrrii
1.3 Situatia actual a deseurilor
Capitolul 2. Date privind cadrul natural al judetului
2.1 Descrierea cadrului natural si socio-economic
2.2 Studiu geografic
2.3 Studiu hidrologic si hidrogeologic
2.4 Studiu climatic
2.5 Studiul geotehnic
2.5.1 Caracterizarea amplasamentului
2.5.2.Detalii de executie
2.6 Analiza multicriteriala de alegere a amplasamentului
Capitolul 3. Calcule necesare proiectului
3.1 Cantitati de deseuri
3.2 Volumul de deseuri
3.3 Generarea si caracteristicile deseurilor
3.4 Suprafata utila si numarul de celule
3.5 Numarul de autogunoiere necesare
Capitolul 4. Lucrari proiectate
4.1 Determinarea formei amprizei depozitului
4.2 Determinarea elementelor geometrice ale digurilor
4.4 Suprafata totala a depozitului

4.5 Nivelarea
4.7 Calculul volumului de terasamente
4.8 Variatia volumului de deseuri pe inaltimea depozitului
Capitolul 5. Impermeabilizarea depozitului
5.1 Alegerea solutiei
5.2 Calculul grosimii de geomembrana
5.3 Calculul necesarului de geomembrana si geotextil
Capitolul 6. Drenajul depozitului
6.1 Debitul de levigat si bilantul levigatului
6.2 Bazine de levigat
6.3 Descrierea retelei de drenaj
6.4 Dimensiunile retelei de drenaj
6.5Tratarea lixiviatului rezultat din deposit
Capitolul 7. Evacuarea gazelor
Capitolul 8. Lucrri anexe
8.1 Platforma tehnologica
8.4 Drumuri de exploatare si acces
8.5 Imprejmuire si liziera de protectie
Capitolul 9. Inchiderea finala a depozitului
Capitolul 10. Impactul depozitului asupra mediului
Capitolul 11. Estimarea economic
11.1 Cantitati de lucrari
11.2 Devize pe categorii de lucrri
11.3 Devizul general

B. PARTEA DESENAT
1. Plan de ansamblu

2. Profil geotehnic
3. Planul de situaie al depozitului
4. Planul de situaie cu cote proiectate
5. Profil longitudinal prin depozit
6. Profil longitudinal prin axul digului
7. Planul de aezare a geomembranei
8. Planul reelei de evacuare a levigatului

1. TEMA PROIECTULUI

Romnia a devenit Stat Membru al Uniunii Europene (UE) la data de 1 ianuarie 2007,
iar Capitolul 22 Mediu, a fost finalizat n noiembrie 2004. Drept urmare, Romnia se
confrunt cu provocarea de a atinge un nivel de dezvoltare egal cu cel al Statelor Membre i
de a realiza obiectivul european de coeziune economica i sociala.
Gestionarea deseurilor reprezint o componenta specifica a serviciilor publice, careia i
se da aceeasi importanta ca si alimentarii cu apa, energiei sau asigurarii cailor de transport. Ca
si n aceste domenii, planificarea gestionarii deseurilor este un proces continuu, care se reia si
se adapteaza conditiilor noi aparute n timp, realizarile evaluandu-se periodic.
Prin tema acestui proiect s-a cerut sa se analizeze posibilitatea realizarii unui depozit
ecologic pentru orasul Calarasi i localitile limitrofe.In acest context s-a cerut sa se rezolve o
serie de probleme cum ar fi:
Alegerea amplasamentului pentru depozitul ecologic;
Impermeabilizarea acestuia pentru protejarea apelor subterane;
Proiectarea sistemelor constructive ale depozitului ;
Calculele referitoare la debitul de levigat si bilantul levigatului;
Proiectarea dotarii pe platforma tehnologica;
Alegerea solutiei de acoperire finala;
Realizarea constructiilor necesare pentru evacuarea gazelor.
Pentru identificarea efectelor negative a fost solicitata realizarea Evaluarii Strategice
de Mediu,iar pentru eficacitatea lucrarii au fost cerute date referitoare la costurile lucrarii.

2. MEMORIU JUSTIFICATIV

Obiectul studiului. Prezenta documentatie a fost intocmita la solicitarea beneficiarului pentru

stabilirea si creearea conditiilor legate de amplasarea pe terenul din judetul Calarasi
,cartierul Magurele,a unui depozit de deseuri menajere nepericuloase.
Terenul

este

proprietatea

beneficiarului,

Primaria

oraului

Calarasi,

depozitul

propunandu-se in incinta parcelei aferenta numarului 159 (Nds 753).

Lucrarea prezent este alcatuita din 11 capitole.In capitolul 1 sunt prezentate datele
generale privind proiectul: necesitatea si oportunitatea lucrarii,clasa de importanta precum
si situatia actuala a deseurilor din judet.
Descrierea

cadrului

natural

si

socio-economic,studiul

geografic,

hidrologic

si

hidrogeologic, climatic, geotehnic precum si analiza multicriteriala de alegere a

amplasamentului au fost prezentate in capitolul numarul 2.
Calculele necesare intocmirii proiectului sunt relatate in capitolul 3 al prezentei
documentatii.
In capitolul 4 a fost realizata proiectarea propriu-zisa in care s-a determinat forma
depozitului,elementele geometrice ale digurilor precum si stabilitatea acestora,suprafata
totala necesara depozitului, nivelarea si tasarea terenului,calculul volumului de
terasamente si variatia volumului de deseuri pe inaltimea depozitului.
Alegerea solutiei de impermeabilizare a depozitului, calculul grosimii si necesarului de
geomembrana fac obiectul capitolului cu numarul 5.
In capitolele aferente numerelor 6,7,8,9,10 s-au stabilit detalii despre drenajul
depozitului;evacuarea gazelor;lucrarile anexe necesare functionarii corespunzatoare a
depozitului si minimizarii impactului asupra mediului;detalii despre inchiderea finala a
depozitului si evaluarea impactului propriu-zis asupra mediului inconjurator.
In finalul lucrarii s-a obtinut o estimare economica prin implementarea proiectului.

CAP.1.
DATE GENARALE PRIVIND PROIECTUL
1.1. Necesitatea si oportunitatea lucrrii
Colectarea deeurilor reprezint una dintre cele mai mari problematici ale zilelor noastre
datorit creterii anuale a cantitilor de reziduuri ct i a impactului pe care acestea o au
asupra mediului nconjurator i asupra comunitii.
Problema deeurilor este la fel de grav att n zonele urbane ct i n zonele rurale
datorit lipsei de informare a locuitorilor legate de beneficiile reciclrii, valorificrii i
compostrii deeurilor menajere, dar i din lipsa interesului oamenilor pentru protejarea si
conservarea mediului inconjurtor.
Executarea depozitului pentru deeurile menajere din judetul Calarai, reprezinta o
investitie important pentru managementul deeurilor oraului Calarai, acesta avand
scopul a depozita deeurile provenite atat din oraul Calarai cat si din zonele invecinate.
Importana realizarii acestui proiect este cu atat mai mare datorit lipsei funcionarii unui
depozit ecologic care sa respecte normele pentru protectia mediului impuse de Uniunea
European .
Prezenta lucrare i propune s ofere soluii de rezolvare pentru o multitudine de probleme
din care mai importante sunt:
colectarea deeurilor din judetul Calarasi;
extinderea ariei de acoperire cu servicii de salubritate, atat in mediul urban, cat si in cel
rural;
implementarea si extinderea progresiva a serviciilor de colectare selectiva a deseurilor
municipale;
recuperarea si reciclarea deseurilor cu valoare economica;
micorarea cantitatii de deseuri biodegradabile depozitate;
depozitarea deeurilor municipale respectand normele pentru protecia mediului
nconjurtor;

1.2.Categoria si clasa de importanta

Categoriile de important a constructiilor se stabilesc n conformitate cu metodologia
aprobat de ctre M. D. R. T., pentru realizarea de niveluri de calitate determinate de
respectarea cerintelor, precum si pentru delimitarea obligatiilor care revin persoanelor
juridice si fizice implicate. Categoriile de important care se stabilesc pentru constructii
sunt:
constructii de important exceptional (A);
constructii de important deosebit (B);
constructii de important normal (C);
constructii de important redus (D).
n conformitate cu HG 766/1997 privind calitatea n construcii lucrarea se ncadreaz
astfel:
Categoria de importan a construciei este C.
Construcii de importan normal: Construcii cu funcii obinuite, a cror
nendeplinire nu implic riscuri majore pentru societate i natur.
Dup rolul funcional construciile componente ale celulei ecologice se ncadreaz
astfel:
a.lucrri principale
drenajul lixiviatului;
etanarea de baz;
digul de contur i retenia din pmnt armat;
b. lucrri secundare
drumurile de acces;
rampa de intrare n depozit;
platforma tehnologic.

1.3.Situatia deseurilor din judetul Calarasi

n tabelul de mai jos se prezint date sintetice ale situaiei actuale a gestionarii
deeurilor din cele 5 localiti urbane, adic cele referitoare la deeurile menajere, deeurile
stradale i cele asimilabile acestora.
Depozite neconforme de deseuri - Judetul Calarasi 19/11/2007
Nume depozit

UM

Proprietar

Primaria
Clrai

Operator
Suprafata desemnata
Suprafata ocupata
Capacitate preconizata
Volum depozitat
Capacitate libera
Volum depozitat anual
Nr. locuitori arondati
An deschidere
An estimat inchidere
Distanta la ape suprafata
Adancime apa subterana
Distanta zone rezidentiale
Sursa deseuri

Depozit
Calarasi

ha
ha
mc
mc
mc
mc

m
m
m

SC URBAN SA
Rm.
Vlcea
9
9
750000
2000000
0
88258
40000
1975
2012
100
5
100
Deseuri urbane

Depozit
Fundul
ea
Primaria
Fundule
a
Primaria
Fundule
a
7
2
70000
8000
62000
1550
7000
1993
2010
200
8
300
Deseuri
urbane

Depozit
Budesti

Depozit
Oltenita

Primaria
Budesti

Primaria
Oltenita

Rosal SA
Bucure
ti
1,2
0,6
2000
1000
1000
1500
4000
1983
2009
2000
9
500
Deseuri
urbane

RAGCL
Oltenita
7
2
200000
70000
130000
37750
21000
1987
2012
8000
8
1500
Deseuri urbane

Din analiza acestor date se constat c activitatea de salubritate referitoare la colectarea

i transportul deeurilor, rezultate n cele 5 localiti urbane, la depozitele utilizate pentru
depozitare final sunt executate de ctre uniti prestatoare de servicii de ale primriilor, sau
rezultate din concesionarea serviciului de salubrizare. Colectarea se face neselectiv, fr
recuperarea materialelor refolosibile.
Mijloacele auto folosite pentru colectarea si transportul deeurilor sunt, in cea mai
mare parte, necorespunztoare. Containerele existente sunt, de regula, mari, cu utilizare
greoaie, ceea ce conduce la o productivitate sczut a mijloacelor de transport si a forei de
munc existente, si deci la costuri ridicate de lucru si la mrirea impactului negativ asupra
factorilor de mediu.
n cadrul tuturor localitilor urbane si rurale sunt desemnate locuri pentru depozitarea
deeurilor, dar acestea nu au nici o msur de protecie a factorilor de mediu si a sntii
populaiei. Amplasarea acestora este, in majoritatea cazurilor, necorespunztoare, periclitnd
astfel sursele de alimentare cu ap potabil a localitilor i peisajul.
In multe localiti rurale colectarea deeurilor nu este fcuta in mod sistematic, statisticile
menionnd ca deeurile sunt transportate individual de ctre ceteni in locuri din
administrarea primriilor, in care depozitarea este tolerata. De regula insa, pentru evitarea
transportului, o mare cantitate de deeuri este aruncata la ntmplare, producndu-se o
poluare difuza la nivelul localitilor, cu repercusiuni negative asupra apei subterane si de
suprafaa, asupra solului si aerului, si cu efecte negative asupra dezvoltrii durabile a
localitilor si asupra condiiilor de viaa ale populaiei.
Nici un depozit de deeuri urbane existent n jude nu are autorizaie de funcionare.

CAP.2.
DATE PRIVIND CADRUL NATURAL
2.1. Descrierea cadrului natural si socio-economic
Cu o suprafa de 5088 km2, reprezentnd 2,1% din teritoriul Romniei, judeul
Clrai ocup locul 28 ca mrime n rndul judeelor rii. Judetul Calarasi a fost infiintat in
anul 1981, organizarea administrativa a teritoriului, la 31 decembrie 2007, fiind urmatoarea: 2
municipii -Calarasi si Oltenita; 3 orase - Budesti, Fundulea, Lehliu Gara; 50 comune ;160
sate, inclusiv cele apartinand oraselor.
Fauna slbatic a judeului este bogat n specii cinegetice, reprezentate prin: mistre,
iepure, cprior, cerb, vulpi, porumbei, turturele, gugutuci, prepelie, grauri, sturzi, ciocrlani,
gte, grlie, rae, liie, ginui de balt, sitari, etc.
In zona ariei protejate Iezer-Clrai se ntlnete viezurele, lutra, crtia, popndul,
obolanul de ap, broasca estoas, specii caracteristice zonei umede.
Referitor la fauna acvatic din lacurile judeului i din apele curgtoare ce brzdeaz
teritoriul acestuia, aceasta este reprezentat de: caras, crap, novac, snger, alu, tiuc,
somnul, sturionul i scrumbia de Dunre.

Resurse naturale. Principala bogie natural o constituie terenurile agricole care

ocup circa 84% din suprafaa judeului. Solurile constituite n cea mai mare parte din diferite
tipuri de cernoziomuri i din soluri aluvionale, au o fertilitate ridicat, ceea ce permite
practicarea pe scar larg a agriculturii, predominant fiind caracterul cerealier al produciei
vegetale.
Pe Dunre, ntre km 368-400 s-a dezvoltat un zcamnt de agregate minerale (nisip,
pietri, bolovni), aflat n exploatare conform Legii 61/1998, Legea minelor.
Zcmntul se regenereaz anual n funcie de nivelul apelor Dunrii.In NV judeului,
n zona comunei Ileana exist un zcmnt de petrol aflat n exploatare prin 60 sonde.
O resurs natural important o constituie i fauna cu multitudinea de specii de interes
cinegetic (menionat anterior).
Vegetaia forestier care ocup 4,3% din suprafaa judeului este format ndeosebi
din speciile: plop euro-american, salcm, stejar brumriu, salcie alb, frasin de cmp, stejar
peduncular , ulm, tei, arar ttresc.

Arii naturale protejate .Antropizarea puternic a peisajului natural, impune ocrotirea

i conservarea ecosistemelor naturale a cror flor i faun este specific zonei.
Pe teritoriul judeului Clrai au fost declarate 3 arii protejate de importan naional i
anume:
Rezervatia forestiera Ciornuleasa 73,2 ha, situat pe DJ403 km 12, pentru
ocrotirea pdurii de tip leau de cmpie cu stejar brumriu, carpen, crpini, tei, frasin,
visin turcesc;
Zona umed Iezer Clrai 2778 ha, din care 400 ha luciu ap, 4 ha stufri, situat
n Lunca Dunrii. Se asigur condiii de ocrotire pentru specii rare migratoare i
sedentare precum: gsca cu capul rou, gsca cu capul alb, lebda de iarn, egreta
mic, strcul rou, barza alb, etc.

Aria acvifer Ciocneti 220 ha luciu de ap, n zona ndiguit a Luncii Dunrii.
Este important prin multitudinea speciilor de psri, dintre care unele rare, care-i
gsesc habitatul permanent sau temporara n zon, precum i prin unele specii rare de
plante. Remarcm pelicanul alb, piciorongul, barza neagr, specii de erete, nufrul
galben, etc.

Au fost propuse i luate n evidena forurilor de specialitate, noi arii protejate precum
ostroavele de pe cursul Fluviului Dunrea de pe grania cu Bulgaria: Haralambie 44,9 ha,
Ciocneti - 207 ha, oimul 20 ha
Indicatori socio-economici. La 1 iulie 2007, populatia stabila a judetului era de
315.187 locuitori, reprezentand 1,5% din populatia tarii, cu o densitate de 62,0 locuitori/km2.
Resedinta judetului este municipiul Calarasi care, la aceeasi data avea o populatie de 73.823
locuitori. In ceea ce priveste repartizarea pe medii de rezidenta, 38,5% din populatia judetului
traia in mediul urban si 61,5% in rural. La aceeasi data, populatia masculina reprezenta 49,1%
din populatia judetului, iar cea feminina 50,9%.
La nivelul judetului se inregistreaza o tendinta de scadere si de imbatranire
demografica a populatiei manifestata prin scaderea populatiei tinere si cresterea ponderii
populatiei varstnice.
Populatie activa civila: la 1 ianuarie 2007, populatia activa civila era de 108,8 mii
persoane cu o rata de activitate de 52,0%, calculata la populatia in varsta de munca (15 - 64
ani).
La aceeasi data, populatia ocupata civila numara 101,3 mii persoane, rata de ocupare
a populatiei in varsta de munca fiind de 48,4%.

Numar someri: numarul somerilor inregistrati, la 31 ianuarie 2008, a fost de 5.475

persoane, din care 2.241 femei.
Rata somajului: rata somajului inregistrat la sfarsitul lunii ianuarie 2008 a fost de 5,0
% pe total (5,9% pentru barbati, respectiv 4,1% pentru femei).
Probleme deosebite:
- Lipsa actelor de identitate pentru un numar insemnat de populatie roma;
- Lipsa actelor de proprietate;
- Abandonul scolar;
- Penetrare scazuta pe piata muncii datorita pregatirii precare;
- Locuinte necorespunzatoare, cu lipsa racordarii la utilitati;
- Mediatori scolari si sanitari in numar insuficient raportat la numarul populatiei rome;
- Angajarea expetilor locali pentru romi in primariile din judet.
Industria: industria judetului este orientata cu precadere pe activitati prelucratoare.
Ramurile cu pondere in industria judetului sunt: industria alimentara si a bauturilor, industria
metalurgica, fabricarea articolelor de imbracaminte, fabricarea altor produse din minerale
nemetalice, fabricarea hartiei si a produselor din hartie.
In ultima perioada s-a inregistrat o tendinta de crestere a productiei industriale, la nivelul
judetului.
Comert, servicii si turism: dupa serviciile comerciale si sociale , agricultura se situeaza
pe locul doi in ceea ce priveste contributia la crearea Produsului Intern Brut al judetului.
Riveranitatea judetului Calarasi la Dunare este in masura sa creeze o atractivitate turistica
deosebita.
Punerea in valoare a Dunarii, cu ostroavele sale salbatice, cu flora si fauna deltaice, a
lacurilor si baltilor populate cu peste, la care se adauga fondurile de vanatoare in padurile
de foioase, toate ar echivala cu dezvoltarea unui sector de turism sportiv, intr-un cadru
natural si ecologic inedit.
Judetul Calarasi dispune de 8 unitati de cazare turistica - constand, in 3 hoteluri, 2
moteluri si 3 pensiuni , cu o capacitate de 553 locuri (in anul 2007).In ultima perioada se
poate constata o diminuare a indicelui de utilizare neta a capacitatii de cazare in functiune
(26,2% in anul 2007 fata de 41,7% in 2006, respectiv 27,0% in 2005).

Tendinte (prioritati)
- Practicarea agriculturii ecologice;
- Accesarea de fonduri /programe de finantare ale Uniunii Europene;
- Dezvoltarea de parcuri industriale;
- Producerea de combustibil de natura bio-vegetala;
- Dezvoltarea unor industrii nepoluante;
- Cooperare economica transfrontaliera;
- Incurajarea cooperarii si parteneriatului intre firme;
- Incurajarea mediului de afaceri;
- Posibilitatea dezvoltarii sectorului IMM-urilor prin aplicarea de programe de finantare ;
- Aplicarea unor politici eficiente de protectie a concurentei, prin stabilirea unor reguli clare de
functionare

si

supraveghere

monopolurilor,

precum

si

de

impiedicare

comportamentelor anticoncurentiale;
- Utilizarea instrumentelor datoriei publice (imprumuturi si obligatiuni municipale) ca surse
atrase ale bugetelor locale;
- Investitii de tip green-field;
- Infiintarea si dezvoltarea unor societati comerciale care sa prelucreze produsele primare si
secundare din agricultura (fabrici de ulei, conserve si semiconserve din fructe si legume) ;
- Dezvoltarea turismului.

2.2.Studiul geografic
Situat n sud-estul Cmpiei Romne, pe cursul Dunrii i al Braului Borcea, judeul
Clrai este intersectat de paralela 440 20 latitudine nordic i meridianul de 270 longitudine
estic.
Se nvecineaz la nord cu judeul Ialomia, la est cu judeul Constana, la vest cu
judeul Giurgiu i judeul Ilfov i la sud cu Bulgaria.

Suprafaa agricol s-a meninut aproximativ la acelai nivel de-a lungul perioadei
19902005, aceasta reprezentnd circa 84% din suprafaa total a judeului 508785 ha (2,9 %
din suprafaa agricol a rii, locul 8 n rndul judeelor rii).
Suprafaa dup modul de folosin, la sfritul anului 2005
INDICATORI

U.M.

DATE

PONDEREA

LOCUL

ABSO

JUDE

JUDE

LUTE

ULUI

ULUI

Suprafaa agricol din care:

- arabil
- puni
- fnee
- vii i pepiniere viticole
- livezi i pepiniere pomicole
Pduri i alte terenuri cu vegetaie

Ha
Ha
Ha
Ha
Ha
Ha
Ha

426696
416030
5235
134
5120
177
22001

(%)
2,9
4,4
0,2
0
2,3
0,1
0,3

8
5
40
35
14
42
41

forestier
Ape i bli
Suprafaa construit
Lungimea cilor ferate
Lungimea drumurilor publice
Suprafaa spaiilor verzi din municipii i

Ha
Mp
Km
Km
Ha

29906
25334
188
1285
158

3,6
0,5
1,7
1,6
0,8

4
39
29
36
37

orae
Alte suprafee

Ha

30182

31

Judeul Clrai dispune de un relief n care caracteristica predominant o reprezint

Cmpia Romn, cu principalele sale componente:
cmpia tabular acoperit cu loess de tip Brgan, cmpie tabular fragmentat
de tip Burnas i cmpie piemontan - deltaic sau terminal, de asemenea
acoperit cu loess;
lunci puternic aluvionate de tipul Argeului sau Dmboviei i lunci de tipul
blilor (Dunrea);
vi i viugi largi i bltie de tip Mostitea precum i terase.

2.3.Studiul hidrologic si hidrogeologic

Reeaua hidrografic a judeului

Clrai este tributar n totalitate fluviului

Dunrea. n afara rurilor Arge i Dmbovia, care prin sectoarele lor inferioare dreneaz
partea de SV a judeului, celelalte ruri de mai mic importan aparin reelei autohtone.
Dintre acestea sunt de menionat Mostitea cu izvoarele n judeul Ialomia, Berza, Zboiul.
Densitatea medie a reelei hidrografice de numai 0,12 km/km 2 este una din cele mai sczute
din ar.
Lacurile din judeul Clrai sunt n general de natur antropic, reprezentate prin
iazuri rspndite n majoritate pe valea Mostitei i afluenii acestuia, pe Rasa, Luica, Zboiul,
Berza i Pasrea. Dintre lacurile naturale trebuie menionate, n primul rnd, limanele fluviale
situate de-a lungul Dunrii precum i lacurile: Mostitea, Glui i Potcoava, amplasate pe
cursul inferior al vii Berza. Lacurile de lunc mai numeroase altdat sunt reprezentate astzi
doar de Ciocneti i Iezer Clrai din Lunca Dunrii, Mitreni din Lunca Argeului i Ttarul
din Lunca Dmboviei.

PRINCIPALELE CURSURI DE APA

PRINCIPALELE LACURI DE

(acumulri permanente)
DENUMIREA

ACUMULARE

LUNGIMEA (KM)

DENUMIREA
Iezer - Mostitea

SUPRAFAA (HA)
2680

Fluviul Dunrea

150

Frsinet

1460

Braul Borcea

66

Glui

712

Rul Arge

37

Gurbneti

680

Rul Dmbovia

28

Fundulea

440

Rul Mostitea

98

Mriua

200

2.4. Studiul climatic

Clima judeului este temperat continental cu regim omogen, ca urmare a
uniformitii reliefului de cmpie, caracterizat prin veri foarte calde i ierni relativ reci. n
extremitatea sudic a judeului, se individualizeaz topoclimatul specific al Luncii Dunrii, cu
veri mai calde i ierni mai blnde dect n restul cmpiei. In anul 2005 la Clrai,
temperatura medie anual a fost de 11,50 C, maxima anual de 34,80 C, iar minima anual
de 16,70 C.
Temperatura maxim absolut nregistrat pn n prezent pe teritoriul judeului a
fost de 44 0 C la Valea Argovei (10 august 1957) , iar minima absolut a fost nregistrat la
Clrai pe 9 ianuarie 1938 (-30,0 0C).
n anul 2005 precipitaiile medii anuale au nregistrat valori de 920,8 mm la Clrai,
iar cantitile medii lunare cele mai mari s-au nregistrat n luna septembrie (160,2 mm) i
cele mai mici n luna decembrie (31,8 mm).
Dispunerea n trepte a reliefului conduce la apariia urmtoarelor tipuri de clim:
climatul de munte, climatul de deal, climatul de cmpie.
Climatul de munte se caracterizeaz prin temperaturi sczute, precipitaii bogate i vnturi
puternice ce bat tot timpul anului cu preponderen din NV i E. Zonalitatea pe vertical
impune separarea n 2 subtipuri: subtipul climatului alpin (la peste 1900 m) i subclimatul
munilor mijlocii.
Climatul de deal este caracterizat prin temperaturi medii anuale mai ridicate (70-100)
i precipitaii mai sczute dect n zona montan.

Climatul de cmpie se caracterizeaz prin temperaturi ridicate i precipitatii reduse,

mai ales n ultimii ani cnd fenomenul de secet tinde s se acutizeze, influennd vital buna
dezvoltare a culturilor agricole.

2.5.Studiul geotehnic

Cercetarile efectuate in-situ au urmarit stabilirea caracteristicilor geomorfologice de

suprafata prin observare directa prospectare, ca si a caracteristicilor geologice tehnice si
hidrogeologice ale terenului de fundare pe baza a doua foraje geotehnic cu adncimea de 25 m
si a patru penetrari statice (CPT).
Caracteristicile geotehnice (fizice si mecanice) ale straturilor din terenul de fundare s-au
determinat

prin

ncercari

specifice

netulburateprelevate din forajele executate.

2.5.1 Caracterizarea amplasamentului

de

laborator

pe

probele

tulburate

si

Caracterizare morfologica.Amplasamentul cercetat se situeaza n partea estica a

Municipiului Calarasi, n lunca Dunarii. Din punct de vedere geomorfologic, amplasamentul
studiat face parte din Cmpia Baraganului. n sectorul Ciocanesti Vladeni, Dunarea prezinta
pe partea stnga trei nivele de terasa: superioara, inferioara si joasa. Terasa joasa (prezenta n
zona mun. Calarasi), cu altitudinea absoluta de 20 22 m, are o extensiune mai mare,
dezvoltndu-se de la vest de Ciocanesti pna la Jegalia, pe o portiune mai restrnsa n dreptul
orasului Fetesti, si n sfrsit de la SE de Bordusani pna la S de Vladeni. La vest de Calarasi,
att terasa inferioara ct si cea joasa, sunt fragmentate de valea Galatuiului, care n apropirere
de lunca Dunarii se transforma ntr-un lac. Acest lac, precum si lacurile situate pe partea
dreapta a Dunarii, au fost generate prin miscarile neotectonice negative care au afectat
regiunea n timpul Holocenului. Lunca Dunarii are o dezvoltare mai mare pe partea stnga
avnd o latime de 5 km n sectorul vestic: la vest de Calarasi ea devine din ce n ce mai larga,
latimea ei depasind n unele locuri 10 km.
Din punct de vedere geologic, teritoriul cercetat face parte din marea unitate
structurala cunoscuta sub numele de Platforma Moesica, care la nord de Dunare
corespunde cu unitatea morfologica denumita Cmpia Romna.
Stratigrafie(Figura 3.). Holocenul inferior (qh1) este reprezentat prin aluviunile
grosiere ale terasei joase a Dunarii, ca si prin depozitele loessoide care acopera terasa
inferioara a Dunarii. Depozitele terasei joase sunt alcatuite din pietrisuri si nisipuri groase de 5
8 m.Depozitele loessoide apartinnd terasei inferioare a Dunarii au un caracter prafos
nisipos, cu o grosime de 10 15 m. Depozitele loessoide, care acopera terasa joasa a Dunarii
si Ialomitei, precum si aluviunile grosiere si fine ale luncilor, au fost raportate Holocenului
superior (qh2). Depozitele loessoide apartinnd terasei joase a Dunarii, sunt predominant
nisipoase, slabprafoase, cu grosimi de 4 8 m. Depozitele aluvionare ale luncilor sunt
alcatuite la baza din pietrisuri si nisipuri (4 -10 m), iar catre partea superioara din nisipuri,
nisipuri argiloase, argile nisipoase si mluri groase de 5 8 m.
Seismicitate.Din punct de vedere seismic, zona cercetata este caracterizata de valoarea
de vrf a acceleratiei terenului pentru proiectare ag = 0.20g pentru cutremure avnd intervalul
mediu de recurenta IMR = 100 ani si perioada de control (colt) Tc = 1.0 sec (conform
Codului de proiectare seismica Partea I Prevederi de proiectare pentru cladiri - indicativ
P 100-1/2006).

Adncimea de nghet.Conform STAS 6054-77, adncimea maxima de nghet este de

0.70 0.80 m.

2.5.2.Detalii de executie
Forajele au fost executate cu o instalatie semi-mecanica, fara tubaj. Au fost
prelevate probe tulburate si netulburate la interval de un metru. n fisele complexe ale
forajelor, este prezentata stratificatia relevata prin lucrarile de teren (descriere facuta pe
teren), stratificatie detaliata si nsotita de parametrii fizici si mecanici obtinuti n urma
ncercarilor de laborator. Pe baza observatiilor si cercetarilor de teren si laborator
efectuate, se constata ca n cadrul amplasamentului, terenul de fundare este alcatuit, sub
un strat de beton de loess (perna compactata din amestec de loess si ciment, realizata n
1963), cu grosimea de 1.50 m, dintr-un pachet de loess (praf argilos cafeniu) local
imbunatatit prin injectare (n anul 1974) n forajul F1, desensibilizat la partea inferioara a
stratului, interceptat pna la adncimea de cca. 8 m. Sub acest pachet a fost ntlnit un
strat de argila prafoasa cafenie, plastic consistenta la vrtoasa, cu grosimea de 1.50...1.70
m, urmat de un strat intermediar de nisip prafos cafeniu, care face trecerea la un strat mai
gros de cca. 5...6 m de nisip fin cafeniu, foare uniform, n stare de ndesare medie la
ndesat. Sub acesta, pna la cota finala a forajelor, (-25.00 m) a fost interceptata o
alternanta de materiale slab coezive (nisip argilos, nisip prafos) si necoezive (nisip cu
fragmente cochilifere, n stare ndesata).
Apa subterana a fost ntlnita n ambele foraje la adncimea de cca. 10,00 m.
Din lucrarile geotehnice realizate in-situ, s-au prelevat probe tulburate si netulburate pe
care au fost efectuate ncercari geotehnice specifice.
2.5.3.Cercetari de laborator
Din probele prelevate, s-au efectuat pe probe tulburate ncercari de identificare si
clasificare a materialelor (granulozitate, plasticitate), iar pe probele netulburate ncercari de
evidentiere a starii naturale a materialelor (umiditate si ndesare) si a proprietatilor mecanice
(deformabilitate si forfecare).

n acest sens, pentru caracterizarea pamnturilor din amplasament, s-au determinat

granulozitatea, greutatile volumice n diferite stari ( naturala, n stare uscata), ca si umiditatea
naturala (w), gradul de saturatie (Sr), porozitatea (n) si indicele porilor (e). Pentru pamnturile
coezive s-au determinat limitele de curgere (wL) si framntare (wP), respectiv, indicele de
plasticitate (IP) si indicele de consistenta (IC). Toate aceste ncercari s-au efectuat n
conformitate cu prevederile STAS 1913/5-85, 1913/3-82, 1913/1-76, 1913/4-86, iar
clasificarea pamnturilor s-a facut conform 1243- 88.
Pentru cunoasterea comportamentului mecanic, pe probele netulburate s-au
realizat ncercari edometrice n conformitate cu STAS 8942/1-89 pe baza careia s-au
calculat modulii edometrici (M200-300). O serie de probe au fost inundate sub treapta de
300 kPa pentru a determina caracterul de pamnturi sensibile la umezire ale pamnturilor cu
aspect macroporic.n aparatul de forfecare directa s-au determinat, conform STAS 8942/282,
parametrii rezistentei la forfecare (unghiul de frecare interna, f [] si coeziunea, c [kPa]) n
ncercari tip CU (consolidat nedrenat).
Rezultatele ncercarilor de laborator sunt prezentate n formularele specifice fiecarei
ncercari, precum si n fisele complexe ale forajelor, anexate. Se mentioneaza ca toate cotele
din prezentul studiu (fise, foraje) sunt date n raport cu nivelul actual al terenului (considerat
cota 0.00).
2.5.4. Interpretarea rezultatelor cercetarilor efectuate
Pe baza observatiilor si cercetarilor de teren si laborator efectuate, se constata ca,
sub un strat de beton de loess (amestec de loess compactat si ciment) cu grosimea de
1.50 m, terenul de fundare este alcatuit dintr-o succesiune de straturi coezive si
necoezive , astfel:
1. ntre cotele -2.00 si -7.80...-8.00 m, a fost interceptat un pachet de loess (praf argilos
cafeniu) local imbunatatit prin injectare, desensibilizat la partea inferioara a stratului,
pentru care s-au determinat urmatoarele caracteristici fizice si mecanice:
- Argila: 18 28 %
- Praf: 58 65 %
- Nisip: 15 22 %
- Umiditatea, w = 11.7 27.0 %

- Indicele porilor, e = 0.58 0.83

- Densitatea n stare naturala, r = 1.69 1.97 t/m3;
- Indicele de plasticitate, IP = 10.7 20.7 % - cu plasticitate medie;
- Indicele de consistenta, IC = 0.46 1.24 plastic moale la tare;
- Gradul de saturatie, Sr = 0.5 0.93 pamnt umed la practic saturat;
- Modulul de deformatie edometrica, M2-3 = 9346 20408 kPa cu compresibilitate
medie;
- Tasarea specifica suplimentara la umezire, im3 = 0 2.7 %;
- Unghiul de frecare interna determinat n conditii consolidat nedrenat, fCU = 25
27;
- Coeziunea determinata n conditii consolidat nedrenat, cCU = 35 39 kPa.
2. ntre cotele -7.80...-8.00 si -9.50 m, a fost interceptat un strat de argila argila
prafoasa cafenie, pentru care s-au determinat urmatoarele caracteristici fizice si mecanice:
- Argila: 32 48 %
- Praf: 40 53 %
- Nisip: 15 24 %
- Umiditatea, w = 18.6 22.2 %
- Indicele porilor, e = 0.68 0.73
- Densitatea n stare naturala, r = 1.93 t/m3;
- Indicele de plasticitate, IP = 19.5 39.5 % - cu plasticitate mare la foarte mare;
- Indicele de consistenta, IC = 0.67 0.93 plastic consistenta la vrtoasa;
- Gradul de saturatie, Sr = 0.83 0.91 pamnt foarte umed la practic saturat;
- Modulul de deformatie edometrica, M2-3 = 7042 15625 kPa cu compresibilitate
mare la medie;
- Unghiul de frecare interna determinat n conditii consolidat nedrenat, fCU = 24;
- Coeziunea determinata n conditii consolidat nedrenat, cCU = 27 59 kPa.
3. ntre cotele -9.50 si -10.50...-11.70 m, a fost interceptat un strat de nisip prafos
cafeniu. Pentru acest material de estimeaza (din Anexa C, Tabel 9 STAS 3300/1-85) un
modul de deformatie E = 11000 kPa si parametrii rezistentei la forfecare (Anexa C, Tabel 8
STAS 3300/1-85) f = 22 si c = 0 kPa.
4. ntre cotele -10.50...-11.70 si -16.70...-17.80 m, a fost interceptat un strat necoeziv de

nisip fin cafeniu, foare uniform, pentru care s-au determinat urmatoarele caracteristici
fizice:
- Argila: 0 %
- Praf: 3 11 %
- Nisip: 89 97 %
- SPT; numarul de lovituri pentru un avans de 30 cm = 23 31 n stare de medie
la ndesata;
Pentru acest material de estimeaza (din Anexa C, Tabel 9 STAS 3300/1-85) un
modul de deformatie E = 28000 kPa si parametrii rezistentei la forfecare (Anexa C, Tabel 8
STAS 3300/1-85) f = 27 si c = 0 kPa.
6. ntre cotele -16.70...-17.80 si -20.50...-20.80 m, a fost interceptat un strat de nisip
argilos cafeniu. Pentru acest material de estimeaza (din Anexa C, Tabel 9 STAS 3300/185) un modul de deformatie E = 11000 kPa si parametrii rezistentei la forfecare (Anexa C,
Tabel 8 STAS 3300/1-85) f = 22 si c = 0 kPa.
7. ntre cotele -20.50...-20.80 si -21.50...-21.80 m, a fost interceptat un strat de nisip
cafeniu, cu fragmente cochilifere, foarte uniform, mediu ndesat. Pentru acest material de
estimeaza (din Anexa C, Tabel 9 STAS 3300/1-85) un modul de deformatie E = 28000
kPa si parametrii rezistentei la forfecare (Anexa C, Tabel 8 STAS 3300/1-85) f = 27 si c
= 0 kPa.
8. ntre cotele -21.50...-21.80 si -23.30...-23.80 m, a fost interceptat un strat de nisip
prafos cafeniu, cu fragmente cochilifere. Pentru acest material de estimeaza (din Anexa C,
Tabel 9 STAS 3300/1-85) un modul de deformatie E = 11000 kPa si parametrii
rezistentei la forfecare (Anexa C, Tabel 8 STAS 3300/1-85) f = 22 si c = 0 kPa.
9. De la adncimea de 23.30...23.80 m pna la cota finala a forajului (-25.00 m), a fost
interceptat un strat de nisip cafeniu, cu fragmente cochilifere, ndesat. Pentru acest
material de estimeaza (din Anexa C, Tabel 9 STAS 3300/1-85) un modul de deformatie
E = 28000 kPa si parametrii rezistentei la forfecare (Anexa C, Tabel 8 STAS 3300/1-85)
f = 30 si c = 0 kPa.
Apa subterana a fost ntlnita la adncimea de cca. 10.00 m
2.5.5.Concluzii si recomandari

Pe baza observatiilor si a cercetarilor de teren si laborator efectuate, se constata ca n

amplasamentul studiat, terenul de fundare este alcatuit, sub un strat de beton de loess cu
grosimea de 1.50 m dintr-o succesiune de materiale coezive si nevoezive, astfel:
Loess (praf argilos cafeniu) local imbunatatit prin injectare, desensibilizat la
parteainferioara a stratului, cu grosimea de 5.80...6.00 m.
Acest pachet este neuniform n ceea ce priveste caracteristicile fizice de stare
(umiditate, porozitate) si cele mecanice (modulul de deformatie edometrica, tasarea specifica
suplimentara la umezire), posibil, datorita injectiilor realizate n diferite etape de consolidare a
decantorului.
Datorita neuniformitatii acestui pachet, se estimeaza ca n continuare se vor
nregistra tasari,si n special tasari diferentiate.
Argilaargila prafoasa cafenie, plastic consistenta la vrtoasa, cu compresibilitate
medie , cu grosimea de 1.50...1.70 m;
Nisip prafos cafeniu, cu compresibilitate medie , cu grosimea de 1...1.40 m;
Nisip fin cafeniu, mediu ndesat , cu grosimea de cca. 6 m;
Alternanta nisip argilos mediu ndesat nisip nisip prafos nisip ndesat, pna la
cota finala a forajelor.
Avnd n vedere natura si starea terenului de fundare, acest teren poate fi clasificat
ca teren dificil.

Fisa forajului Nr.1.

Fisa forajului Nr.2.

2.6.Analiz multicriterial cu ponderarea criteriilor pentru alegerea

amplasamentului
Folosind metoda analizei multicriteriale, s se aleag alternativa cea mai convenabil
pentru amplasamentul unui depozit de deeuri menajere, al crui beneficiar va fi Primria
judetului Calarasi .
1.Caracteristici generale ale depozitului sunt urmtoarele:

capacitatea total a depozitului: 673635 m3

suprafaa total: 12.4 ha

nlimea maxim de depozitare a deeurilor (de la baza rampei): 10m

durata de funcionare: aprox. 10 de ani.

Pentru cele 4 alternative posibile se dau urmtoarele detalii:

Al - amplasamentul propus se afl la extremitatea sud-estica a judetului Calarasi, la 0,2
km de bratul Borcea, n zona inundabil; poziia apei freatice este la l m adncime:
fertilitatea terenului este sczut;
A2 - amplasamentul propus se afl la 10 km de localitatea Calarasi, in extremitatea
estica a judetului (vntul bate de la N spre V); relieful este plan, fertilitatea solului este
medie;
A3 - amplasamentul propus se afl la extremitatea Nordica a localitii Calarasi;
A4 - amplasamentul propus se afl la extremitatea sud a localitii Calarasi
(vama+ferry-boat).
2.Surse de informare
HG 349/2005 privind depozitarea deeurilor (ANEXA l)
OM 757/2004 privind aprobarea Normativului tehnic pentru depozitarea deeurilor (cu
modif.

compl. ulterioare)
Revista Mediul nconjurtor" nr. 3/1996
Cursul "mbuntiri Funciare i Protecia Mediului" - L. Nedelcu i C. Mitoiu (2000)
3. Faze de lucru

 Identificarea amplasamentelor pe harta/planul de situaie.

Tab. Analiza muiticritcrial (cu ponderarea criteriilor)

NR. Criterii de analiz
Crt.

Alternative

Al A2 A3
A4
A

Criterii geologice si hidrogeologice

Aa

caracteristicile i dispunerea n adncime a straturilor geologice

Ab

structura (caracteristici fizico-chimice i bacteriologice), adncimea i

direcia de curgere a apei subterane

Ac

distana fa de cursuriie de ap, fa de albiile minore i majore ale

acestora, fa de apele stttoare, fa de apele cu regim specia! i
fa de sursele de alimentare cu ac

Suma notelor criteriului

Suma ponderat

1,

Ponderea general a criteriului A = 0,5

Criterii pedologice i topografice

Ba

fertilitatea terenului

Bb

aportul de ap de pe versant!

Bc

Relieful

Suma notelor criteriului

Suma ponderat

1,

Ponderea general a criteriului 6 = 0,2

Criterii economice

Ca

capacitatea depozitului i durata de exploatare

Cb

distana pe care se efectueaz transportul deeurilor de la sursa de

producere/colectare la locul de depozitare

Ce

costuri de reducere a riscului de inundabilitate a zonei

Cd

necesitatea unor amenajri secundare pentru depozit (drumuri de acces,

utiliti)

1,

Ce

costuri pentru achiziionarea terenului

1,

Suma note/or criteriului

10

11

Suma ponderat

2,

2,

Ponderea general a criteriului C = 0,2

Criterii ecologice

Da

vizibilitatea amplasamentului

Db

direcia vntului predominant

De

sensibilitatea turistic, istoric, cultural, a cadrului natural

10

Suma notelor criteriului

Sumajonderat

0,

0,

Total puncta] ponderat

5,

8,

Ponderea general a criteriului D = 0,1

 Parcurgerea legislaiei specifice (HG 349/2005) i a normativelor de proiectare, n

vederea completrii tabelului cu grupe de criterii i indicatori/cerine pentru fiecare
amplasament;
Alocarea de ponderi fiecrei grupe de criterii, astfel nct suma ponderilor s fie egal
cu l.
Acordarea de note de la l la 3, pentru fiecare criteriu; nota maxim (3) corespunde unui
impact minim i semnific respectarea cerinei impuse).
Se nsumeaz notele n cadrul fiecrui criteriu.
Se nmulete suma notelor cu ponderile interioare fiecrei grupe de criterii.
Se nsumeaz notele ponderate stabilite n pasul 6.
Se alege alternativa cu punctajul cel mai mare, respectiv varianta care rspunde cel mai
bine cerinelor impuse.
4. Prezentare rezultate
Rezultatele se prezint n format tabelar.
5. Concluzii
In urma aplicarii metodei de analiza multicriteriale care permite compararea mai
multor variante de soluii pt un proiect am ales varianta A2 , care raspunde cel mai bine
criteriilor geologice,pedologice,topografice si economice de amplasament a unui depozit,cu un
punctaj maxim de 8,1 corespunzator unui impact minim;amplasament al carui beneficiar va fi
Primaria orasului Calarasi.

CAP.3.
CALCULE NECESARE PROIECTULUI

3.1.Calculul cantitatii de deseuri

Q=I*N kg/zi
Qzi=0,001*I*N

t/zi

Qan= Qzi*365

t/an

Qtot=Qan*T
Unde :
I=indicele de producer a deseurilor=0,8-1,2 kg/zi loc=1 kg/zi loc
N=numarul de locuitori=73.823 locuitori
T =perioada de functionare a depozitului= 10 ani
0,001=coeficient de transformare a unitatii de masura
Numar locuitori

H(m)

dep

T(ani)

<60.000

10

0,7

25

60.000-100.000

10..15

0,8

20

100.000-150.000

15..18

1,1

18

>150.000

18..25

1,2

15

Qzi=0,001*1*73 823=73,823 t/zi

Qan=73,823*365=26945,395 t/an
Qtot=26945,395*20=538907,9 t

3.2.Volumul de deseuri depozitate:

m3/zi

V=

=673635 m3

3.3. Generarea si caracteristicile deseurilor

Generarea deeurilor.Cantitile de deeuri generate anual, raportate de agenii de

salubritate sunt estimate, nu msurate. Pe masura ce precizia privind raportarea cantitatilor de
deseuri se va mbunatati, se asteapta sa se mbunatateasca calitatea cifrelor raportate iar
actiunile prevazute sa fie ajustate. Datele prezentate n acest capitol se refera la deseurile
municipale si cele asimilabile din comert, industrie, de la institutii.
Evolutia cantitatilor de deseuri generate n jude n perioada 19992005, este
sintetizat n urmatorul tabel
Evolutia cantitatilor de deseuri generate pe judet

1.

1.

1.

Tipuri principale

Cod

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

de deseuri
Deseuri
municipale si
asimilabile
din comert,
industrie si
institutii, din
care:
Deseuri menajere
colectate in
amestec de la
populatie
Deseuri asimilabile
colectate in
amestec din
comert,
indusrtie,
instituii
Deseuri
municipale si
asimilabile
colectate
separat
(exclusiv des.
din
constructii si
demolari),
din care:
hartie si carton

deseu
20 15 01

(tone)
48889

(tone)
49054

(tone)
50146

(tone)
51311

(tone)
58900

tone)
59372

(tone)
59847

20 03 01

29512

29610

33370

30081

34970

35250

35532

20 03 0

6689

6711

6861

6983

8000

8064

8129

20 01

1425

1431

1463

1489

1730

1744

1758

20 01 01

200

800

1000

1000

1400

1411

1422

Sticla

15 01 01
20 01 02

10

15

20

30

30

30

Plastic

15 01 07
20 01 39

25

25

100

104

30

30

30

Metale

15 01 02
20 01 40

500

300

450

200

110

111

112

Lemn

15 01 04
20 01 38

500

75

50

76

20

20

20

Biodegradabile
Altele

15 01 03
20 01 08
20 01

201
0

200
131

113
50

100
90

100
40

101
40

102
40

15 01
20 03 07

15 01

1.

Deseuri
voluminoase

1.

Deseuri din gradini

si parcuri

20 02

3345

3356

3300

3492

4000

4032

4064

1.

Deseuri din piete

20 03 02

836

839

858

873

1000

1008

1016

1.

Deseuri stradale

20 03 03

1672

1678

1715

1745

2700

2722

2744

1.

Deseuri generate si
necolectate

20 01
15 01

5410

5429

5549

6648

6500

6552

6604

Sursa: Companii de salubriare, statii de epurare orasenesti, companii de constructii

civile si drumuri

Indice de generare a deseurilor municipale.Indicatorii privind cantitatea de deeuri

generate reprezinta raportul dintre cantitatea de deseuri generata prezentata in tabelul urmator
si numarul total de locuitori din jude.
Indicatori de generare a deseurilor pe judet
Indicatori de generare deseuri
Deseuri

Namoluri de la

Deseuri din

municipale si

statii de

constructii si

asimilabile

epurare

demolari(kg/loc.

(kg/loc.an)

orasenesti

an)

1999

147.53

(kg/loc.an)
2.41

2000

147.82

2001

An

Total deseuri
(kg/loc.an)

3.01

152.95

2.41

4.52

154.75

151.70

2.57

4.53

158.8

2002

160.15

2.49

4.68

167.32

2003

184.63

3.13

6.26

194.02

2004

186,35

3.13

6,75

196,23

2005

188,40

3.13

7,10

198,63

Compozitia medie a deseurilor menajere colectate de la populatie

Compozitia

Mediu urban

Mediu rural

Medie

deseurilor

ponder
ata pe
%

Cantitate
tone/an

kg/loc.an

Cantitate
tone/an
kg/loc.an

judet
Procentaj
(%)

Deseuri ambalaje de

2141

17.8

1.85

hartie si carton
Deseuri
ambalaje

1287

10.7

1.11

sticla
Deseuri

ambalaje

421

3.5

0.37

metalice
Deseuri
ambalaje

3008

25.0

0.59

plastic
Deseuri
ambalaje

424

3.5

0.37

lemn
Deseuri

73

31403

261

27.05

6
1
3
100

2575
421
1287
42.964

21.4
3.5
10.7
357.20

2.22
0.37
1.11

biodegradabile
Deseuri
reciclabile
altele
ambalajele,
care:
hartie si carton
Metale
Altele
TOTAL

decat
din

Sursa: Agenti de salubritate, operatori depozit

Compoziia deeurilor n zone urbane

Media ponderata pe jude s-a calculat astfel:

(procentaj mediu urban x pop. mediu urban) + (procentaj mediu rural x pop. mediu rural)
populatia judeului

3.4.Suprafata utila a depozitului si numarul de celule

Suprafata utila (strict penrtu depozitarea propriu-zisa)

Su= *
H=10m

Su=

=6,74 ha

Numarul de celule

Numarul de celule=

S1celula=2..5 ha=4 ha

S1celula=

=3,4ha

=2

3.5. Numarul de masini necesare pentru transportul deseurilor:

N=
Unde: N=numarul de autogunoiere
Qmax zi=cantitatea maxima de deseuri pe zi=Qzi*k=1,2*73,823 =88,5876t/zi
Qzi=73,823 t/zi
k=1,1..1,2=1,2
n=numarul de ore de lucru pe zi=8h/zi
=greutatea volumetrica=in pubela 0,35t/m3
=in masina de transport 0,8..1,2 t/m3 =1t/m3
C=coeficientul de utitlizare a parcului auto=0,7..0,9=0,8
Po=productivitatea autogunoierei=
G=incarcatura utila a autogunoierei=7 t
T=durata unui ciclu=tinc+tt pct+td+ti+tdesc
tinc=timpul necesar incarcarii masinii(pentru umplere)=nr pubele*tdesc pt 1 pubela
nr pubele=

=200 pubele

=20 m3
=100 l= 0,1m3
Tinand cont ca intr-un punct de colectare sunt cam 10 pubele rezulta :
n1=

=20 puncte colectare

tt pct=timp de deplasare de la un punct de incarcare la altul=

n1=numarul punctelor de colectare=20

d1=distant de la un punct de colectare la altul=50m
v1=5km/h=5000m/h
td=timp de dus pana la depozit=
D2=distanta depozitului fata de localitate=500m
v2=25km/h=25000m/h
ti=timp de intoarcere=
D2=distanta depozitului fata de localitate=500m
v3=40km/=40000m/h
tdesc=timp de descarcare =tdesc pubele+tdesc autog
tdesc pubele=nr pubele*tdesc pt 1 pubela
tdesc pt 1 pubela=0,015 h
tdesc autog =0,025h
tinc=200*0,015=3h

ttpct=

td=

ti=

tdesc=200*0,015+0,025=3,025 h
T=3+0,2+0,02+0,013+3,025=6,3h
P0=

N=

13 masini

CAP.4.
LUCRARI PROIECTATE

4.1. Determinarea dimensiunii si formei amprizei depozitului

Su=6.74 ha

3.4ha suprafata unei celule

Numarul de celule=2
Pentru proiectul in cauza se alege o forma trapezoidala a celulei:

Strapez=
Propun: b=200m; B=250m; H=150m

Sutila=6.74 m2

4.2. Determinarea elementelor geometrice ale digurilor

Digul de contur:
5m
1:2

H=5.8m

11.6m

5m

1:2

H=5.8m

11.6m

Coronamentul=5m;
Inclinarea taluzului=1:2;
Inaltimea taluzului=5.8m .

Digul de compartimentare:

3m

1:1,5

3.75m

1:1,5

3m

H=2,5m

3.75m

Coronament=3m;
Inclinarea taluzului=1:1,5;
Inaltimea taluzului=2.5m.

4.3. Stabilitatea digurilor-metoda Fellenius

Stabiliatea taluzului se stabileste cu metoda Fellenius care porneste de la urmatoarele

simplificari:
a)Suprafata de alunecare este una cilindrica intersectata cu un plan vertical.
Stabilitatea se pierde atunci cand unghiul este mai mare decat unghiul de frecare
interna.Pentru taluz din material omogene,fie naturale fie arfificiale,alunecarile se produc
dupa o suprafata cilindrica.
In plan vertical alunecarea se produce dupa un arc de cerc.
b)Nu toate suprafetele posibile sunt si cele mai probabile.
Suprafetele

de alunecare au fost numite suprafete periculoase.Fellenius a spus ca

suprafetelecele mai periculoase au centrele cercurilor pe aceeasi dreapta:dreapta

Fellenius.
Stabilitatea se determina calculand un raport intre suma fortelor care dau alunecare si
suma fortelor care dau stabilitate:

Fs=
Fortele ce actioneaza:
Greutatea masivului de pamant care aluneca;
Coeziunea;
Forta hidrodinamica;
Forta seismica.
Modul de lucru:
1.De la piciorul taluzului se coboara cu un H,se merge la dreapta pe orizontala (pe sub
dig) cu un 4,5 H.In momentul in care ne oprim cu 4,5 H a rezultat punctul1(H=inaltimea
digului).
2 .Al doilea punct se gaseste la intersectia unor semidrepte care se duc cu un unghi 1,
2 fata de taluz respective coronament.
3.Se unesc cele 2 puncte si rezulta dreapta lui Fellenius.
4.Se ridica o perpendicular din piciorul taluzului si unde se intalneste cu dreapta
Fellenius rezulta primul centru al cercului.

Dupa pozitionarea primului cerc incadrat in conditia de mai se stabilesc inca doua cercuri
pozitionate unul mai sus si unul mai jos de cercul de baza.
Obs:Cercurile din urma sunt pozitionate sa fim siguri ca mai jos sau mai sus nu se poate
produce o alunecare mai periculoasa.
Cercul central
Nr.

hi

cosi

sini

tg

li

0.4

1.82

0.987701

0.156356

0,42

0.9

0,42

0.60399879

0.227654

0.378

2
2

1.1

12

1.82

0.97817

0.207808

0,42

2.1

0,42

1.644968372

0.832063

0.882

1.6

19.5

1.82

0.942699

0.333644

0,42

2.1

0,42

2.305917344

1.943144

0.882

1.65

32

1.82

0.848198

0.529679

0,42

2.2

0,42

2.139596678

3.181253

0.924

1.581493233

3.157326

1.05

0.460552184
=8.7365

1.216806
=10.558

1.05
=5.166

5
6

2
2

1.35

40

1.82

0.766272

0.642516

0.45

48

1.82

0.669446

0.742861

0,42

0,42

2.5

0,42

0,42

2.5

Fs=1.316
Cercul din stanga
Nr.

l
2,0
2,0
2,0
2,0
2,0

hi

cosi

sini

0.5

11

1.82

0.981646

0.190713

0.7

18

1.82

0.951106

0.308866

0.9

26

1.82

0.898895

0.438164

0.9

36

1.82

0.809204

0.587528

0.4

48

1.82

0.669446

0.742861

tg
0,42
0,42
0,42
0,42
0,42

li

1.4
2
2
1.9
1.7

c
0,42
0,42
0,42
0,42
0,42

0.750370011

0.347098

0.588

1.017835297

0.786989

0.84

1.236807429

1.435426

0.84

1.113400217

1.92474

0.798

0.409379719
=4.528

1.081605
=5.576

0.714
=3.78

Fs=1.489

Cercul din dreapta

Nr.

l
2,0
2,0
2,0
2,0
2,0

hi

0.6
1.6

cosi

sini

1.82

1.82

0.996199

0.087112

2.2

12

1.82

0.97817

0.207808

2.5

22

1.82

0.927257

0.374426

2.4

33.5

1.82

0.834049

0.55169

tg
0,42
0,42
0,42
0,42
0,42

li

2
2
2
2.1
2.3

c
0,42
0,42
0,42
0,42
0,42

0.91728

0.84

2.436781356

0.507338

0.84

3.289936743

1.664125

0.84

3.543975325

3.407278

0.882

3.060227281
=15.638

4.819562
=16.012

0.966
=6.006

Fs=1.352

4.4. Suprafata totala a depozitului

St=Su+Spt+Sprot+Sconstr ha
Unde:
Spt=suprafata platformei tehnologice=0,3..0,5 ha=0,3 ha
Sprot=suprafata necesara pentru protectia mediului=suprafata ocupata decalalul de
garda,de perdeaua de protective si suprafata pana la imprejmuire=1,5 ha
Sconstr=suprafata pentru lucrarilor de constructiile depozitului=Sterasamente1+Sterasamente2
Sterasamente1 =pentru dig de contur=Lam*P=28.2*1245=35109m2
P=perimetrul(de jur imprejurul digului de contur)
Lam=11.6+5+11.6=28.2m
P=1245m
Sterasamente2=Lam*Ldig=11*250=2750m2

Sconstr=35109+2750=37859m2=3,8ha
St=6,74 +0,3+1,5+3,8=12,4 ha

4.5.Nivelarea depozitului

Pentru a realiza lucrrile de acoperire final este necesar s se realizeze n primul rnd
nivelarea n plan nclinat a suprafeei depozitului, nivelare ca va asigura un consum minim de
material pentru acoperire i condiii pentru scurgerea apei ce cade din precipitaii pe suprafaa
depozitului. Nivelarea s-a fcut n plan nclinat pe dou direcii cu pante de 0,1% i respectiv
1%.
La calculul nivelrii n plan nclinat problema fundament o constituie determinarea
pantei optime de nivelare.
Ix = 0.01
Iy = 0.001
n care:
Ix, Iy pante optime de nivelare n planul nclinat pe direcia axelor X i Y.
Metodologie de lucru:
Se traseaza suprafata utila si curbele de nivel pe un plan separat si se realizeaza un caroiaj
care sa cuprinda intreaga suprafata utila.Caroiajul este alcatuit din patrate cu latura de 50
m.In fiecare colt al fiecarui patrat se determina cotele dupa care se face media aritmetica
pozitionata in centul de greutate al patratelor.

Calculul cotelor proiectate ale planului de nivelare n plan nclinat.

y

29

30

31

32

33

34

35

28

27

26

25

24

23

22

15

16

17

18

19

20

21

14

13

12

11

10

Se observ n figura de mai sus c n centrul de greutate al suprafeei este reprezentat

cota centroidului Zc. Aceast cot se obine att pe direcia X, ct i pe direcia Y cu formula
mediei aritmetice a cotelor suprafetelor. Cota centroidului reprezint cota proiectat a centrului
de greutate al suprafeei nivelate i este cota de la care se va pleca n calcularea cotelor
proiectate. Pentru calcularea cotelor proiectate trebuie s se fac precizarea c terenul are o
evoluie general pe direcia X i Y.
Calculul cotelor proiectate pornete de la Zc, din care se vor calcula consecutiv cotele
proiectate a punctelor .
ZiPR =ZcIy LIx l
Unde : L-lungimea pe orizontala dintre punctele de referinta
l-lungimea pe verticala

Calculul nlimilor de umplutur i adncimilor de sptur:

ZUS = Zi - ZPR
umplutur U: -ZUS = Zi ZiPR,
sptur S: +ZUS = Zi ZiPR.
Calculul sumelor nlimilor de umplutur i adncimilor de sptur
(-ZU) (+ZS).
n principiu, nivelarea terenului n plan nclinat este terminat din punct de vedere
teoretic. Dar, n momentul executrii nivelrii, zona de umplutur va avea pmntul
afnat, iar n zona de sptur, pmntul va fi tasat. Pentru evitarea acestor influene se va
calcula cota de execuie ZEX.

H0.2
0.39
0.7
1.19
1.04
3.15
0.19
3.64
3.01
0.74
1.25
0.99
0.29
0.36
0.38
0.05

=19.81

H+
0.2
0.83
1.10
1.72
2.15
2.93
3.16
2.0
1.15
0.67
0.12
0.30
0.31
1.10
0.61
1.57
0.05
1.01
=20.91

4.6. Calculul tasarii

Tasarea absoluta probabila se calculeaza in functie de dimensiunile in plan ale

obiectivului si de conditiile de stratificare de pe amplasament si se calculeaza conform STAS
3300/2-85,prin metoda insumarii pe straturi panala adancimea corespunzatoare limitei
inferioare a zonei active,care pentru constructii masive(depozite de deseuri) se obtine prin
relatie:
z

0.2g

Sarcina geologica g=hi

Sarcina verticala z=desHdes

Tasarea absoluta se calculeaza cu relatia:

Si=100

cm

St=Si
In care :
-coeficient de corectie=0.8

efort vertical mediu in strat elementar i,calculat cu relatia:

=

(kPa)
-efortul unitar la limita superioara, respectiv limita inferioara

a stratului elementar i=(kPa)

hi-grosimea stratului elementar i=(m)
Ei-modulul de deformatie liniara al stratului elementar i= (kPa)
n-numarul de straturi cuprinse in limita zonei active
-greutatea volumica in stare naturala

Grosime

Descrierea stratului

Modulul de deformatie

(m)
5
2
2.7
6
3
1.8
2
0.5

Praf argilos cafeniu

Argila prafoasa cafenie
Nisip prafos cafeniu
Nisip fin
Nisip argilos cafeniu
Nisip cafeniu
Nisip prafos
Nisip cafeniu

20
15
11
28
11
28
11
28

(kPa)
000
625
000
000
000
000
000
000

Greutatea volumica a deseurilor este considerata de 11.2 kN/m3.

Tasarea maxima probabila a fost calculata in centrul depozitului de deseuri.Pentru calcul
s-au luat in considerare ipoteza constructiva a depozitului de deseuri prezentata mai sus si
cu inaltimea totala de 10 m.
OBS:

S-a luat in calcul cea mai defavorabila situatie:o coloana litologica de referinta

considerata cea mai complexa intalnita in teren.

Mai trebuie mentionat si faptul ca tasarile maxime probabile se vor produce numai dupa
atingerea capacitatii proiectate pentru care s-au efectuat calculele,valorile intermediare
fiind proportionale cu cantitatea de deseuri depuse intr-o anumita perioada de timp.
Calculul a luat in considerare o inaltime a deseurilor de 10 m si o sarcina totala a
depozitului de 112 kPa.
Calculul tasarii pentru depozitul de deseuri

Nr

hi

Sigm

Sigma i

H dep

des

Sigm

100

beta

Tasarea

2000
1

19.6

98

98

10

11.2

112

100

0.8

1.96

137
189.9

117.5

10

11.2

112

100

0.8

1.2032
3.0183

2
306.9

153.71
230.31

10

11.2

112

100

0.8

05
3.9482

5
298.46

10

11.2

112

100

0.8

57

1562
2

19.5
1100

2.7

19.6
2800

19.5
1100

19.9

1.8

19.5

366.6
0

2800

401.7
0

1100
7

19.6

0.5

19.5

2
440.9

0
2800

2
450.6

7
5
350.09

6.5120
10

11.2

112

100

0.8

10

11.2

112

100

0.8

3
8
395.50

1.8004

6
9
423.08

82
5.7528

10

11.2

112

100

0.8

10

11.2

112

100

0.8

8
4

18

27
0.6044
12
=24.8
0

4.7. Calculul volumului de terasamente si a cantitatilor de lucrari

Volumul de terasamente a rezultat in urma realizarii profilului prin ding:

V=2875.36 m3

4.8. Variatia volumului de deseuri pe inaltimea depozitului

V=H*S m3
Se calculeaza variatia volumului pentru H=1,3,6,8,10, m

V1=1*67 400=67 400 m3

H=1m
S=6,74 ha=67 400 m2

H=3m
S=L3*l3 <=> L3= Lbaza+2mh
l3=lbaza+2mh

V3=3(300+2*2*3)(225+2*2*3)=
= 221832 m3

m=2
Lb=300m
lb=225m

H=6m
S6=L6*l 6<=> L6= Lbaza+2mh
l6=lbaza+2mh
m=2
Lb=300m
lb=225m

V6=6(300+2*2*6)(225+2*2*6)=
=484 056 m3

H=8m
V8=V6+V`
V`=H`*S
S=L8*l8<=> L8=L6-2mH`
l8=l6-2mH`
V8=484 056+152 312=636 368 m3

H`=2m
m=2
S=76156m2
V`=2*76156=152 312 m3

H=10m
V10=V6+V``
V``=H``*S
S=L10*l10 <=>L10 =L6-2mH``
l10 = l6-2mH``
H``=4m
S=71764m2
V``=4*71764=287056m3

V10=484056+287056=771 112 m3

CAP.5.
IMPERMEABILIZAREA DEPOZITULUI

5.1. Alegerea solutiei

Principal problem ape care o ridica depozitarea deseurilor orasenesti este aceea a
poluarii apei freatice. La un mechanism de control al poluarii apei din sol,a fost considerate
necesara inca din urma cu multi ani utilizarea unui anumit tip de etansare la baza sip e partile
laterale ale unui deposit. Aceasta necessitate a aparut datorita umiditatii materialelor
depozitate,amplificata prin caderile de ploi si zapezi,care prin interactiune cu deseurile
formeaza un lichid residual(levigat). Acest levigat se scurge gravitational,iar in cazul lipsei
unei etansari ajunge sa patrunda in apa subterana,devenind o amenintatoare sursa de poluare.
Desi este importanta atat calitatea cat si cantitatea levigatului,calitatea este aceea care
poate avea caracteristici catastrofale,periculoase si in acelasi timp poate fi foarte variata
in compozitie.
Problemele care trebuie rezolvate sunt legate de natura si proprietatile geotehnice ale
argilei,pe baza carora se allege materialul pentru a asigura o permeabilitate cat mai
redusa,care sa-i permita rolul de etansare ca si un comportament mechanic
corespunzator(rezistenta la eroziune,capacitate portanta).
Impermeabilizarea se face cu ajutorul materialelor natural (argila,bentonita) , materialelor
geosintetice sau cu ajutorul combinatiilor.
Alegerea solutiei. Pentru depozitul in cauza s-a ales ca metoda de impermeabilizare
materialul geosintetic (geomenbrana/geocompozite).
Geomembranele sunt folii cu lungime si latime mare in raport cu grosimea care variaza in
intervalul 0,84mm.Cel mai des se utilizeaza polietilena de inalta densitate. Se mai pot
folosi folii din cauciuc sintetic si PVC plastefiat.
Geocampozitele sunt alcatuite din 2 straturi de geotextil intre care se gaseste un material de
impermeabilizare(bentonita,polimer de impermeabilizare).

geo
membrana

geotextil

Avantajele geosinteticelor:
Grosime mica 23cm;
Impermeabilizarea se realizeaza repede mai ales daca se utilizeaza folii cu latime
mare(sudarea foliilor prin lipire);
Odata cu foliile fabricantul livreaza si ustensilele de sudare/lipire;
Foliile sunt rezistente la atac chimic, biologic;
Nu sunt costuri ridicate.
Dezavantaje:
Sensibilitate la substante organice;
Sensibilitate la radiatia ultraviolet si luminoasa(se recomanda spatii inchise);
Se inregistreaza variatii mari de lungime,latime,temperature,fenomen ce poate crea
neajuns la punerea in lucrare;
Fata de geomembrane,geocampozitele se diferentiaza prin grosime mare,prin asezare
mai bun ape teren,necesita sudura(etansarea se realizeaza prin simpla suprapunere a
foliilor de geocompozit);
Imbinarea prin adios de material special pentru etansare;
Geomembranele au nevoie de un strat de protective de geotextil deasupra si de o
nivelare buna pentru indepartarea tuturor corpurilor straine de dedesubt;
Uneori pentru siguranta etansarii se pune geotextil sub geomembrana;
La geocompozite nu e nevoie de geotextil.

5.2. Calculul grosimii geomembranei

t=
unde:

(tgn+tgL)

p=presiunea exercitata de deseuri=H*=10*1,2=12 t/m2*0,01=0,12MPa

H=10 m(determinat la cantitatea de deseuri)
=1,11,2
1t/m2=10 kPa=0,01 MPa

x=lungimea de activare a geomembranei=0,50,7 m=0,7m

cos=unghiul de inclinare a taluzului(=34o)

=35 MPa

n=unghiul de frecare dintre geomembrana si geotextil=27o

L=unghiul de frecaredintre geomembrana si ampriza depozitului=21o

cos=0,83
tgn =0,51

t=

3mm

tgL=0,38

5.3. Calculul necesarului de geomembrana

St=Sampriza +Staluz contur +Staluz compartimentare

m2

Sampriza=
Dig de contur:
lt=

=13m lungimea taluzului

Dig de compartimentare:
lt`=

lungime taluz

Staluz contur =( lt+lincastrare)*P=(13+3)*1130m2=18080

P=perimetrul=1130m
li=0,5+1+1,5=3m

Staluz compartimentare=(2lt`+lcoronament)ldig=(2*4.51+3)*250=3005 m2

St =67500+18080+3005=88585m2

Nr role =
=940m2

CAP.6.
DRENAJUL LEVIGATULUI

6.1. Debitul de levigat si bilantul levigatului

Q=q*S l/s
Unde:
S=suprafata utila=ha=6.74 ha
q=
2,8=coeficient de transformare a unitatii de masura
K=coeficient de colectare a levigatului=0,65
H=inaltimea precipitatiilor maxime in 72h cu asigurarea 10%=74mm
T=timpul de evacuare=48h

Q=

l/s
T(OC)

KL

ETP

ETreala

-1,7

0,8

II

0,6

0,81

0,04

0,72

0.47

III

5,4

1,02

1,12

17.25

11.21

IV

12,1

1,13

3,81

56.05

36.43

17,7

1,28

6,78

105.17

68.36

VI

21,5

1,29

9,10

138.79

90.21

VII

23,6

1,31

10,48

158.55

103.06

VIII 22,9

1,21

10,01

141.63

92.06

IX

18,5

1,04

7,25

92.13

59.88

12,3

0,94

3,91

48.6

31.59

XI

6,8

0,79

1,59

18.67

12.14

XII

1,2

0,75

0,12

1.72

1.12

=54,21

ETP=16
I= i

*KL

BILANTUL DEBITULUI DE LEVIGAT

Caracteristica
Volumul
deseurilor

Formule

I(31)
2860.6
4

II(28)
2583.8
1

III(31)
2860.6
4

IV(30)
2768.4

V(31)
2860.6
4

VI(30)
2768.4

VII(31)
2860.6
4

VIII(31)
2860.6
4

IX(30)
2768.4

X(31)
2860.6
4

XI(30)
2768.4

XII(31)
2860.6
4

Precipitatii , mm
Evapotranspiratia
teoretica,
mm
Precipitatii reale,
mm
ET reala,mm
Infiltratie reala,
mm
Consum
fermentabi
l ,mm
ET totala,
m3

Tabel

33.1
0

31.7
0.72

29.2
17.25

38.1
56.05

56.1
105.17

69.8
138.79

59.1
158.55

42.1
141.65

32.5
92.13

32.9
48.6

61.8
18.67

38.4
1.72

P*0,95

31.445

30.115

27.74

36.195

53.295

66.31

56.145

39.995

30.875

31.255

58.71

36.48

ET*0,65
Pr-Etreala

0
31.445

0.47
29.645

11.21
16.53

36.43
0.00

68.36
0.00

90.21
0.00

103.06
0.00

92.07
0.00

59.88
0.00

31.59
0.00

12.14
46.57

1.118
35.36

10%Ir

3.14

2.96

1.65

0.00

0.00

0.00

0.00

0.00

0.00

0.00

4.66

3.54

31.678

755.72

2455.5
5

4607.5
0

6080.3
9

6946.0
8

6205.6
9

4036.2
2

2129.1
7

817.93

75.353

Infiltratie
totala,m3

2119.3
9

1998.0
7

1113.9
5

0.00

0.00

0.00

0.00

0.00

0.00

0.00

3139.1
2

2383.4
0

Precipitatii
totale, m3

2119.3
9

2029.7
5

1869.6
7

2439.5
4

3592.0
8

4469.2
9

3784.1
7

2695.6
6

2080.9
7

2106.5
8

3957.0
5

2458.7
5

Consum total, m3

211.94

199.81

111.40

0.00

0.00

0.00

0.00

0.00

0.00

0.00

313.91

238.34

0.020

20

20

20

20

20

20

20

20

20

20

20

20

V*Ateoretica

57.21

51.67

57.212

55.368

57.212
8

55.368

57.212
8

57.212

55.368

57.212
8

55.36

57.21

IT=Atot-Ctot

1850.2
4

1746.5
9

945.35

0.00

0.00

0.00

0.00

0.00

0.00

2769.8
4

2087.8
5

59.685

62.37

30.495

92.328

67.34

0.690

0.721

0.352

1.0686

0.7795

Acumulare
teoretica ,
m3/m3
Acumulare
totala,
m3/m3
Debitul
levigat ,
m3/luna
Debit zilnic,m3/zi
Debit , l/s

16

*KL

6.2. Bazin de levigat

V=Qmax zi*1zi=92.328 m3
n=2 bazine
V1=

46,164 m3

Se propune H=2,5m

S1=

m2

Avem 2 bazine cu l=4m si L=4,62m.

6.3. Descrierea retelei de drenaj

Drenajul are drept scop sa evacueze apa care se colecteaza la partea inferioara a
depozitului respective pe stratul de impermeabilizare, etansare.
Aceasta apa contine substante poluante de natura organica sau minerala.Apa care se
colecteaza este apa uzata incarcata in poluanti numita levigat sau lixifiat.
Levigatul provine din urmatoarele surse:
-precipitatii cazute pe suprafata depozitului care strabat strasurile de deseuri antrenand
diverse materiale poluante (germeni patogeni)
-apa adusa odata cu deseurile
-apa rezultata din activitatea microorganismelor din depozit care descompun materialul
organic rapid fermentabil.
Cantitatea de levigat care se formeaza depinde de precipitatii, umiditatea deseurilor,
intensitatea descompuneri si de eventualele pierderi prin evaporare.
Alegerea solutiei depinde de marimea suprafetei depozitului.
Sistemul de drenaj cuprinde:

drenuri colectoare;

drenuri absorbite;

camine de vizitare se pun pe drenuri colectoare la distante de 150-200m;

conducte de transe pana la bazinul de colectare;

bazine de colectare.

Trecerea prin dig este protejata de tuburi de beton.

Pentru ca levigatul sa ajunga usor la drenuri se niveleaza ampriza in plan inclinat
,avand inclinarea spre drenuri de 1% si inclinarea longitudinala pe directia drenului
colector cu 1..1,5%.Levigatul se acumuleaza la baza depozitului intr-un strat format de
nisi psi pitris sau cel mai adesea numai pietris. In dreptul tuburilor de drenaj stratul de
pietris se face mai inalt.

da
40-50m
da=2025

6.4. Dimensiunile retelei de drenaj

Distant intre drenuri -50m.
Diametrul drenurilor: -da=150 mm;
-dc=300mm/
Grosimea stratului drenant-0,5m pietris;
-16-40mm sort.

CAP.7.
EVACUAREA GAZELOR

Evacuarea gazelor
Descompunerea materiei organice coninut n deeurile menajere urbane
genereaz pe lng ap i sruri minerale i un volum nsemnate de gaze coninnd n
principal metan, dioxid i monoxid de carbon, hidrogen sulfurat i altele. Dac nu sunt
colectate i evacuate din depozit aceste gaze se pot acumula cu efecte negative asupra
mediului, stabilitii depozitului i a siguranei lucrtorilor sau a locuitorilor din apropiere.
Aeratoarele (rsufltori) se monteaz dup depunerea a minim 1,5m deeu compactat.
Raza de influenta a unei rsufltori este de 50m.
Ele sunt formate dintr-o conducta PEHD Dn 70mm cu fante, care se aeaz n centrul
unui co din geogril monoetirat de forma cilindrica, cu diametrul de 1m, umplut cu
material granular de dimensiuni mai mari (50-70mm) sau sprturi de crmid.
La partea superioara se monteaza un arztor cu ventil i o protecie metalica n forma
de con pentru evitarea accidentelor.
Reziduurile menajere din rampele de depozitare controlata sunt sediul unei activiti
microbiene intense a carei consecinta o constituie transformarea materiilor organice in
produse gazoase biogaz - prin fermentarea aeroba si anaeroba. Productia de biogaz prezinta
doua optiuni : unul in jur de 30 40oC si altul in jur de 50-60 0C. Compozitia biogazului
variaza de la o rampa la alta in functie de natura reziduurilor menajere si de gradul de
descompunere al acestora. In medie continutul de gaz metan a rezidurilor menajere este
cuprins intre 45-65%.
Se poate estima un potential anual de biogaz recuperabil de 200.000 300.000 TEP
(tone echivalent petrol) in conditiile luarii in considerare a pana la 20 de rampe de depozitare
controlata.
Se considera ca 1 dm3 de biogaz (60%CH4 si 40%CO2) este echivalentul energetic la
0,74kg de huila, 2,24kg de lemn, 0,53m3 de gaz natural si 0,581dm3 pacura. Se estimeaza ca
1 tona de deseuri menajere produce intre 140 si 180 m 3 de biogaz. Acest biogaz este obtinut
in medie in 5 ani de descompunere a reziduurilor ce se gasesc in rampele de depozitare
controlata. Recuperarea gazului metan din gropile de gunoi depinde de cresterea respectiv
scaderea pretului combustibilului fosil.

Deoarece reglementarile prevad oricum necesitatea existentei echipamentelor de

control a gazului emis costurile pentru recuperarea gazului in scopul folosirii lui ca sursa de
energie vor scade, devenind astfel viabila, aceasta recuperare din punct de vedere economic.
Pentru stapanirea deplina a emisiilor de gaze de la groapa de gunoi trebuie efectuate
investigatii pentru stabilirea celui mai fiabil sistem de control al gazului asa numitele
investigatii initiale (date istorice privind groapa de gunoi, inceputurile deseurilortipul de gaz
cat si migratia acetora)in urma carora se pot stabili actiunile necesare si costurile estimative.
Urmnd indicatiile investigatiei initiale, se trece la efectuarea analizelor detaliate a
gropii de gunoi, analiza ce consta in extragerea continua si monitorizarea efectuata timp de 4
saptamani pentru determinarea debitului de gaz metan, dioxid de carbon si puterea calorica a
amestecului gazos rezultat.
Pentru un debit de biogaz recuperat din rampele sanitare, egal cu 100m 3 /h s-a stabilit
compozitia redat n tabelul urmator :
Compozitia gazului de fermentare (biogaz)
Compozitia
CH4
CO2
N2
O2

Procentul de participare
59,5%
36%
3,7%
0,8%

Din 1985 biogazul colectat de la gropile de gunoi este trimis spre centralele termice
locuite cu conditia ca acestea s se gaseasca in apropierea rampelor de depozitare controlata
ca n cazul rampei de la ROCHE LA MOLIERE. De asemenea in S.U.A. din anii 80 s-a
extins metoda injectarii biogazului obtinut intr-o retea de utilizare a gazului natural. Aceasta
metoda are avantajul ca elimina o paret din dezavantajele biogazului obtinut in special faptul
ca biogazul este un combustibil cu randanet scazut (cresterea randamentului realizandu-se
prin eliminarea partiala sau totala a bioxiodului de carbon).
Astfel dilutia biogazului intr-un gaz cu caracteristici mai ridicate face posibila
utilizarea unui biogaz de calitate mediocra iar neregularitatile de productie a biogazului sunt
amortizate de reteaua de baza a gazuluimetan neprejudiciind astfel alimentarea
consumatorilor.
In concluzie se poate spune ca nerecuperarea biogazului de la rampele de depozitare
controlata a deseurilor meajere nu intervine cu o cota semnificativa in factura energetica a
unei tari, dar constituie totusi o resursa locala ce nu trebuie neglijata.

CAP .8.
LUCRARI ANEXE

8.1.Platforma tehnologica
Platforma tehnologic este amplasat la intrarea n depozit, betonat n ntregime i
prevzut cu anuri de gard care se vor descrca n bazinul colector de la rampa de
splare auto, iar din acest bazin, efluentul va fi condus n statia de epurare din incint.
Ca dotri constructive, n cadrul platformei au fost prevzute: platform electrica de
cantarire a deseurilor ,cabina portar, statie de spalare roti ,sediu administrative
(birouri,vestiare,grup sanitar) , parcare masini personal,bazin de colectare apa uzata
,statie de epurare apa uzata.

8.2. Aeratoare
Dup depunerea primului strat de circa 2 m deeuri se vor realiza aeratoare
(rsufltori) pentru gazele rezultate din fermentarea deeurilor. Raza de influenta a acestora
este de circa 50 m.
Aeratorul const dintr-o conducta din PEHD cu fante, montata n interiorul unui cos
de geogril de forma cilindrica, cu diametrul de 1 m, umplut cu material granular de
dimensiuni mai mari (50 - 70 mm) sau sprturi de crmida. Acesta se nalta pe msura
creterii nivelului depozitului.
La partea superioara, aeratorul va avea un arztor cu ventil si o protecie metalica n
forma de con.

8.3. Tratarea lixiviatului rezultat din deposit

Tratarea lixiviatului din deposit se realizeaza printr-o statie de epurare ci osmaza
inversa.Fenomenul de osmoza inversa este prezentat in paragraful urmator:

Fenomenul de osmoza se produce cand doua solutii apoase de concentratii diferite

sunt situate in doua celule despartite printr-o membrana semi-permeabila.
In mod natural apa pura difuzeaza prin membrana semi-permeabila din celula cu
concentratie mai mica in celula cu concentratie mai mare, avand tendinta de egalizare a
concentratiilor in ambele celule si deci, de stabilire a echilibrului.

Pe principiul fenomenului invers celui prezentat anterior, adica prin osmoza

inversa, apa pura va trece prin membrana semi-permeabila din solutia concentrata in cea
diluata, in final obtinandu-se apa pura.
Acest lucru se va realiza prin aplicarea unei forte asupra coloanei cu solutie
concentrata care va invinge presiunea osmotica si va determina trecerea apei in celula cu
solutie diluata.
Filtrarea pe principiul osmozei inverse se realizeaza prin intermediul unor module
compuse dintr-un vas sub presiune in care se introduc membranele filtrante.
Pentru realizarea procesului este necesara o sursa de presiune de minimum 3 bari.
Sistemele cu osmoza inversa pentru uz casnic se bazeaza pe un proces ce se desfasoara
in mai multe trepte de filtrare a apei pentru a furniza in final o apa potabila de cea mai
buna calitate.

Statie de Osmoza Inversa 40m/h

8.4.Drumurile de exploatare i acces

Drumul de exploatare existent se ramific din Strada Independentei din cartierul
Magurele. Pentru asigurarea scurgerii apelor din precipitaii s-a prevzut un sant
marginal pe o lungime de L = 1.3 Km de jur imprejurul depozitului,in care se descarca
lixiviatul epurat prin procesul de osmaza inversa.La randul lui se descarca in bratul
Borcea al fluviului Dunarea.
n prima etap accesul n depozit s-a asigurat printr-un drum betonat cu fundaie din
balast de 0,25m grosime. Lungimea drumului de acces este de 1.4 Km.
Descrcarea deeurilor din autogunoiere n incinta de depozitare se face pe 2 rampe de
descrcare, amplasate n partea de nord a compartimentului.
Rampele au o lime maxim la baz de 4 m, o lungime maxima de 25 m din axul
drumului, nclinare longitudinal spre drum, respectiv spre canalul de gard de 2%.
Rampele sunt betonate i au o fundaie din balast.

8.5. Imprejmuire i liziera de protecie

Pentru protejarea obiectivului mpotriva ptrunderii animalelor sau a persoanelor
neautorizate s-a prevzut mprejmuirea cu gard din plasa de srma pe spalieri din eava
metalica cu nlimea de 2 m. La intrare este prevzuta o poarta de acces, realizata din
plasa de srma pe cadre metalice.
Pe conturul celulelor de depozitare, n spaiul dintre drumul de acces si mprejmuire,
pe o zon cu limea de circa 5 m se vor planta doua rnduri de pomi de talii diferite. Ca
specii se recomanda salcm si ctin, care au att rol peisagistic ct si rol antierozional.
Principalul rol al perdelei de protecie este de a mpiedica rspndirea mirosurilor,
dar si mprtierea n afara depozitului a materialelor mai uoare antrenate de vnt sau
cureni turbionari Taluzul exterior al digului de contur va fi nsmnat cu un amestec de
ierburi perene.

CAP.9.
INCHIDEREA FINALA

Inchiderea finala
Criteriile de proiectare a acoperirii finale trebuie s aib n vedere: minimizarea
infiltraiei din precipitaii; asigurarea unui bun drenaj de suprafa; rezistena la eroziune;
controlul migraiei gazelor din depozit; separarea deeurilor de agenii de contaminare;
protecia estetic; utilizarea stratului de acoperire.
Reducerea infiltraiilor din precipitaii la un sistem de acoperire bine proiectat se
realizeaz printr-un drenaj de suprafa foarte bun care s minimizeze scurgerile de
suprafa, pierderile de sol i eroziunile, s mreasc transpiraia plantelor din zona
rdcinilor stratului vegetal de acoperire i prin reducerea percolaiilor, folosind material
pmntos .Stabilirea unui strat vegetal sntos este vital pentru protejarea sistemului de
acoperire mpotriva eroziunii. Trebuie, ns, plantate specii de plante cu rdcin scurt
pentru a nu periclita straturile filtrante de dedesubt. Pentru nchiderea depozitului se
recomand mai multe soluii.
Acoperirile finale ale depozitului sunt utile n prevenirea ptrunderii apelor n
corpul depozitului i producerea de infiltraii, dar n acelai timp contribuie i la oprirea
evacurii n sus pe vertical a gazelor din depozit.
Alternativa de depozitare a deeurilor menajere i de tip menajer n rampe, chiar cu
respectarea tuturor normelor ecologice de construcie i exploatare, prezint o serie de
inconveniente din care se menioneaz:
- procesul de oxidare al deeurilor se face n mod lent i necontrolat, cu implicaii negative
asupra mediului nconjurtor; indiferent de calitatea foliei izolante i de drenaje exist
posibilitatea n timp de infiltraie a lichidelor nocive n pnza freatic;
- ocup o suprafa mare de teren care ar putea fi folosit mult mai eficient, n plus o
suprafa limitrof mare din jurul rampei nu se poate folosi n scopuri rezideniale;
- dup ce a fost nchis i acoperit cu pmnt, locul fostei rampe este inutilizabil pentru
perioade mari de timp;
Inchiderea finala consta in:
strat de egalizare si colectare gaze;
geomembrana;
geotextil de protectie a geomembranei;
strat de drenaj(pentru acoperis);
strat de recultivare.
In prealabil se realizeaza o nivelare a deseurilor.

CAP .10.
IMPACT ASUPRA MEDIULUI

Impactul asupra mediului

Obiectivele de protectiea mediului

Pentru conturarea cadrului evaluarii efectelor asupra mediului generate de aplicarea
lucrarii, au fost selectate si analizate mai multe obiective relevante, legate in mod direct de:
Aspectele de mediu indicate in Anexa 2 a HG 1076/2004;
Problemele de mediu relevante rezultate in urma analizarii starii actuale a mediului;
Obiectivele si prioritatile proiectului.
Sistemul de notare aferent evaluarii de impact a avut in vedere o scala de la -2 la
+2, conform situatiilor din tabelul urmator
Tabel 1
Valoarea
impactulu
i
+2
+1
0
-1
-2

Justificare
Impact pozitiv substantial al obiectivului specific asupra obiectivului de mediu relevant
Impact pozitiv al obiectivului specific asupra obiectivului de mediu relevant
Niciun impact
Impact negativ al obiectivului specific asupra obiectivului de mediu relevant
Impact negativ substantial al obiectivului specific asupra obiectivului de mediu
relevant

Tabel 2. Aspecte de mediu - Obiective relevante

Nr crt
1

Domeniul
Ape
de
suprafata

Obiectivul de mediu
Limitarea poluarii apelor
care sa nu
dauneze sistemelor naturale

Ape subterane

Protejarea apelor subterane de aceleasi efecte amintite la

apele de surpafata; prevenirea deteriorarii apelor
subterane de catre levigate si ape de spalare, in
special acolo unde acestea se constituie in surse de
apa bruta pentru apa potabila si pentru apa de
irigatii.

Sol

Prevenirea contaminarii punctiforme si

difuze a solului
Refacerea si protejarea terenului si solului

Aer

Limitarea poluarii aerului la niveluri care nu

dauneaza sistemelor naturale

Schimbari
climatice

Reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera

Biodiversitate

Populatia
si
sanatatea
umana

Evitarea deteriorarii faunei si florei salbatice

desemnate precum si a speciilor
protejate
Mentinerea
biodiversitatii,
evitarea
pierderilor inevitabile
Asigurarea gestionarii durabile a locatiilor
cheie a florei si faunei salbatice si a
proceselor ecologice de care depind
(inclusiv
evitarea
fragmentarii
habitatelor)
Mentinerea functiilor ecologice a apelor
curgatoare
Crearea
conditiilor
care
permit
imbunatatirea sanatatii si reducerea
inegalitatilor privind sanatatea

8
9

Patrimoniu
cultural si
peisaj
Arii de interes
special

Imbunatatirea comportamentului proactiv

prin incurajarea gestiunii deseurilor in
acord cu legislatia in avigoare
Protejarea si consolidarea intregului peisaj
Prevenirea deteriorarii acestor zone ca
urmare a implementarii masurilor de
colectare, procesare si eliminare a
deseurilor menajere si a celor din
fluxuri speciale.

Indicatori
Calitatea (chimica si biologica) a
raurilor si lacurilor de pe
teritoriul judetului Calarasi
Disponibilitatea
apei
pentru
asezarile umane dependente
de apa(calitatea apei de baut)
Calitatea (chimica si biologica) a
apelor subterane de pe
teritoriul judetului Calarasi
Disponibilitatea
apei
pentru
asezarile umane dependente
de apa subterana (calitatea
apei
de
baut
pentru
localitatile rurale, unde nu a
fost inca realizat un sistem
de alimentare cu apa
centralizat)
Cantitatea de deseuri generate
Cantitatea de deseuri reciclate si
valorificate
Suprafata ocupata de facilitatile de
colectare,
transport
si
procesare a deseurilor
Numar de zile de poluare a aerului
Niveluri de poluator cheie ale
aerului/sector si cap de
locuitor
Emisii de gaze cu efect de sera
fata de tintele stabilite
Concentratia in atmosfera a
gazelor cu efect de sera
Nivelurile de degradare raportate
pentru
locatiile/speciile
desemnate
Calitatea apelor de suprafata
favorabile mentinerii starii
celei mai favorabile
Utilizarea terenului asociata cu
recuperarea si depozitarea
deseurilor

Numarul
de
imbolnaviri
profesionale, accidente de
munca si de imolnaviri
legate de profesie
Numarul de indivizi
Modificari de peisaj
Suprafata gestionata conforma cu
cerintele Directivelor Habitat
si Pasari

10

Energie

Facilitarea generarii energiei din surse

regenerabile

Co-generare energie din deseuri

Tabel 3

Obiectiv

Obiectiv specific

1.1.

Elaborarea de acte normative specifice la nivel

Dezvoltar

judetean si local in concordanta cu politica

ea

de gestionare a deseurilor si cu legislatia

cadrului

nationala, eficient din punct de vedere

legislativ
si
organizato
ric

Obiective de mediu
1
2
3
4

10

11

12

13

14

15

+1

+1

+1

+1

+1

+1

+1

+1

+1

+1

+1

+1

+1

+1

+1

economic si ecologic
Elaborarea unui ghid de implementare sub
indrumarea

Ministerului

Mediului

si

Gospodaririi Apelor si a Agentiei Nationale

de Protectia Mediului.
Incurajarea autoritatilor locale si a celor judetene
de a elabora impreuna cu sectorul privat o
strategie comuna

in vederea organizarii

managementului integrat pe tot lantul, de la

colectare, colectare selectiva, tratare si pana
la eliminarea finala (Parteneriate Public
Private)
Constientizarea

factorilor

de

decizie

si

populatiei ca un management calificat al

deseurilor este de cea mai mare importanta
pentru
1.2. Constienti-

sanatatea

populatiei

(protejarea

soului, apei si apei freatice)

1.2.1. Cresterea importantei aplicarii legislatiei si

zarea

a controlului la nivelul autoritatilor de

populatiei

mediu

privind

managementul deseurilor

care

au

responsabilitati

In

necesita-

1.2.2. Intarirea cooperarii intre institutii in

tea

vederea aplicarii legislatiei

gestionarii

1.2.3.

Cresterea

eficientei

structurilor

corespunz

institutionale la nivel judetean/ local, printr-

atoare

o definire clara a responsabilitatilor

deseurilor

1.2.4. Incurajarea activitatilor de management al

tuturor 0

+1

+1

deseurilor, paralel cu Intarirea controlului

agentilor economici implicati in colectare,
sortare, operarea depozitelor de deseuri,.
1.3.

Cresterea
efi-cientei
implemen
-tarii
legislatiei

1.3.1.Informarea
factorilor

intensiva
interesati/

implicati

referitor la legislatia de protectie a

mediului, in general si la cea
referitoare la deseuri

In
domeniul
gestionarii
deseurilor
2.1 Dezvoltarea

1.3.2. Cresterea importantei activitatilor de

monitorizare

si

control

efectuate

de

autoritatile competente.
2.1.1 Crearea de conditii pentru o structura

in-

institutionala mai eficienta in ceea ce

stitutiilor

piveste

locale

deseurilor.

si

aspectele

de

management

al

organizrea

2.1.2. Intarirea

capacitatii

administrative a

structu-

institutiilor guvernamentale la nivel de

rilor

institutii regionale, judetene si locale cu

instituiona

competente

le

implementarea legislatiei si controlului in

In

vedrea

si

responsabilitati

+1

pentru

domeniul deseurilor,

conformar
ii

cu

cerintele
nationale
3.1. Asigurarea

3.1.1. Asigurarea de personal suficient si bine

necesarulu

instruit, care sa dispuna de logistica

necesara la toate nivelele regional,

de

resurse

judetean, local - atat in sectorul public cat si

umane ca

in cel privat.

numar

si

pregatire
profesiona
la

4.1. Stabilirea

4.1.1.

Dezvoltarea

unui

sistem

viabil

de

si

management al deseurilor care sa cuprinda

utilizare

toate etapele de la colectare, transport,

valorificare, reciclare, tratare si pana la

sisteme-

eliminare finala.

lor

si

mecanis
melor
economi
cofinanciare si a
celor de
gestionare a
mediului
, pe baza
principii
lor
specifici
tatii

si

poluatorul
plateste

4.1.2. Optimizarea accesarii tuturor fondurilor

+1

+1

+1

+1

+1

+1

+1

+1

+1

+1

+1

+1

+1

+1

+1

disponibile la nivel national si international

pentru investitii ( fondul pentru mediu,
fonduri private, fonduri structurale si altele).
4.1.3. Imbunatatirea managementului deseurilor si
dezvoltarea

de

mecanisme

economico-

financiare care sa permita organizarea unui

management

integrat

bazat

pe

taxe

suportabile pentru cetateni si care sa poata

acoperi costurile de colectare, tratare si
depozitare controlata efectuate intr-o maniera
profesionista
4.1.4.Incurajarea utilizarii tuturor mecanismelor
economico-financiare in vederea colectarii
selective .
4.1.5. Initierea unor grupuri de planificare la
diferite nivele - local, judetean, regional - in
vederea implementarii unor sisteme de
colectare in amestec sau de colectare
selectiva adaptate tipurilor de locuinte..

5.1.
Promo
varea
unor
sistem
e

de

inform
are
constie
n-

5.1.1. Cresterea comunicarii intre toti factorii

implicati
5.1.2. Organizarea si supervizarea programelor de

+1

+2

educatie si constientizare la toate nivelele.

5.1.3. Utilizarea tuturor canalelor de comunicatie

+1

+2

+1

+1

(mass-media,

web

site-uri,

seminarii,

evenimente) pentru informarea publicului si

pentru constientizarea anumitor grupuri tinta
ale populatiei (copii, tineri, adulti, varsta a
treia).
5.1.4. Promovarea auditurilor de management al

tizare

deseurilor ca parte a procesului de planificare si

si

a celui de supervizare si control. Pentru

motiva

comunitati si intreprinderi mari se recomanda

re

integrarea

pentru

deseurilor in procedurile de planificare si

toti
factorii

auditului

de

management

al

control.
5.2.1 Imbunatatirea informarii publicului referitor la

implic

riscurile cauzate de depozitarea salbatica a

ati.

deseurilor si de poluarea apelor subterane si a

solului;.
6.1.1. Imbunatatirea sistemului judetean/ local de

6.1.
Obtine

colectare, procesare si analiza a datelor si

rea de

informatiilor privind gestionarea deseurilor,

date si

utilizand un sistem integrat si de dublu control

inform

conectat cu Garda Nationala de Mediu.

atii

6.1.2. Imbunatatirea raportarii directe prin 0

corecte
si
comple

judetean/

adecva

Agentia Nationala pentru Protectia

te

Mediului utilizand intregul potential al

primite, cresterea responsabilizarii intregului

raporta

personal implicat in colectarea, procesarea si

re

validarea datelor, inclusiv a personalului Garzii

nationa

Nationale de Mediu.

si

europe
ana.

facilitatilor moderne informatice

6.1.3. Imbunatatirea sistemului de validare a datelor

de

la

regional si transmiterea

acestora la nivel national respectiv la

telor

mijloace IT a datelor colectate la nivel

-te,

cerin-

7.1.

7.1.1. Promovarea, Incurajarea si im-plementarea

Preven
irea
eficien
ta

principiului

prevenirii

la

producatori

si

consumatori
7.1.2. Incurajarea consumatorilor sa implementeze
principiul prevenirii generarii deseurilor.

genera
rii
deseuri
lor
8.1.

8.1.1. Sustinerea dezvoltarii unei piete viabile de

Utiliza

materii prime secundare la nivel regional si

rea efi-

judetean

cienta

8.1.2. Reducerea cantitatilor totale de +2

deseuri generate utilizand capacitati

tuturor
capacitati
lor
tehnice
si

mijloa
celor
economice
de
valorifi
-care a
deseuri
lor

optime
colectate

de

selectare

deseurilor

+2

+1

+1

+1

+1

+1

+1

+1

+1

+1

8.2.

8.2.1. Cresterea gradului de valorificare materiala

Sprijin

(reciclare); reciclarea deseurilor menajere altele

irea

decat cele de ambalaje.

dezvolt

-1

-1

+2

+1

+1

+2

+1

+1

+1

+2

+2

+2

+2

+2

+1

+1

+1

+2

+2

+2

+2

+2

+2

Valorificarea energetica a anumitor fractii din

arii

deseurile menajere, acolo unde reciclarea nu

activi-

este posibila

tatilor

Incercarea de a integra sectorul informal (piata gri de

de

deseuri reciclabile) in sistemul

valori-

colectare a deseurilor.

oficial de

ficare
materi
ala

si

energet
ica.
9.1.

9.1.1 Extinderea sistemelor de colectare a deseurilor

Asigur

municipale in mediul urban, cu atingerea unei

area de

arii de acoperire de 100%.

9.1.2 Extinderea sistemelor de colectare a deseurilor

capacit
ati

de

municipale in mediul rural cu atingerea unei

arii de acoperire de 90%.

co-

9.1.3

lectare
si

de

sisteme de
transpo
rt
adaptat
e
numar
u-lui
de
locuito
ri

si

cantitat
ilor de
deseuri
generat
e.

Optimizarea
transport.

schemelor

de

colectare

si

+1

+1

+1

+1

+1

+1

+1

+1

+1

+1

+2

+1

+1

+1

9.2.
Asigura
rea

+2

+2

+2

+1

existente in deseurile municipale..

9.2.2. Studiul potentialului navigabil al Dunarii

-2

-1

-1

-1

-1

-1

-1

-1

-2

-1

+1

+1

+2

+1

+1

+1

+1

+1

+1

+1

+1

extinderea +1

+1

+2

+1

+1

+1

+1

+1

+1

+1

+1

+1

+1

+1

+1

-1

+1

+1

+1

+1

-1

+1

+1

+1

+1

+1

+1

+1

+1

+1

+1

naval al deseurilor, corelat cu depozitele

mai

zonale si statiile de transfer, pentru ariile

bune
optiuni
de

riverane.
9.2.3 Implementarea si extinderea etapizata a
colectarii separate a deseurilor de ambalaje de

colectare

si

transpor
t

al

deseuril
or, corecu

activitat
ile

+2

pentru o eventuala utilizare a transportului

celor

late

9.2.1 Colectarea separata a deseurilor periculoase

de

reciclar
e

si

la populatie cu urmatoarele tinte:43%, 59% si

70%

9.2.4

Implementarea

colectarii

si

separate

biodegradabile

din

deseurilor

piete,

parcuri,

gradini in proportie de 100%.

9.2.5 Implementarea si extinderea etapizata a
colectarii separate a deseurilor biodegradabile
din deseurile menajere de la populatie, cu
urmatoarele tinte: 10%, 20% si 25%

depozita
re finala
10.1.

10.1.1. Imbunatatirea tratarii deseurilor pentru:

Imbunat

valorificare;

atirea

facilitarea manipularii;

tratarii

diminuarea caracterului periculos;

deseuril

diminuarea cantitatii finale depozitate

or

diminuarea emisilor de la depozitele de deseuri,

luand in considerare conditiile de siguranta pentru
sanatatea umana si protectia mediului.

11.1.

11.1.1. Reducerea etapizata a cantitatii de deseuri

Reduce

biodegradabile cu tinte ce au ca an de referinta

rea

cantitatea de deseuri biodegradabile depozitata in

cantitat

1995, dupa cum urmeaza:

ii

de

+1

+1

+1

+1

-1

+1

+1

+1

+1

-1

+1

+1

+1

+1

+1

+1

-1

-1

+1

+1

+1

+1

+1

+1

+1

+0

reducerea la 75%;

dese-

reducerea la 50%

uri

reducerea la 35%

biodegr

11.1.2. Realizarea de investitii noi de tratare a +1

adabile

deseurilor biodegradabile in vederea

depozit

atingerii tintelor regionale.

ate
12.1.
Preveni
rea
generar
deseuri
de

ambala
je si a
impact
ului
asupra
mediul
ui.

+1

+1

+1

+1

+2

+1

la problematica deseurilor de ambalaje

12.1.2 Crearea de conditii necesare pentru reutilizarea

+1

+1

+1

1+

+2

+1

si reciclarea ambalajelor, in sensul unei bune

organizari a colectarii selective

ii
lor

12.1.1. Sprijinirea campaniilor de informare referitoare

12.2.Valorifi
carea
materia

12.2.1 Valorificare totala 34%

Reciclare totala 28% din care pe tip de
material:

la/ener

- 15% sticla

getica a

- 15% hartie si carton

materia
lelor de
ambala
je sau a
deseurilor
de
ambala
je

- 15% metal
12.2.2 Valorificare totala 40%
Reciclare totala
material:
- 15% sticla
- 60% hartie si carton
- 50% metal

33% din care pe tip de

+2

+2

+2

+2

12.3.
Crearea
si optimizar
ea
scheme
lor de
valorifi
care
energetica a
deseuri
lor de
ambala
je
13.1.
Separar
ea pe
fractii a
deseuri
lor din
constru
ctii si
demola
ri
14.1.
Colecta
rea
separat
a
a
deseurilor
volumi
noase
15.1.
Manag
emen-

12.3.1 Organizarea valorificarii energetice pentru

aproximativ 10% din deseurile de ambalaje.

+1

+1

+1

+1

-1

+1

+1

13.1.1. Tratarea deseurilor contaminate

din
constructii si demolari in vederea scaderii
potentialului periculos si eliminarii acestora in
conditii de siguranta
13.1.2. Minimizarea cantitatii depozitate de deseuri
provenite din constructii si demolari
13.1.3. Depozitarea in depozite corespunzatoare a
deseurilor contaminate si a celor ce nu pot fi
valorificate

+2

+2

+2

+1

-1

+1

+1

+1

+1

+1

+1

+1

+1

+1

+1

+1

-2

+1

+1

+1

+1

+1

+2

+1

14.1.1. Instalarea de puncte speciale pentru

colectarea deseurilor voluminoase.
14.1.2. Stabilirea de scheme de colectare din usa in
usa la perioade bine stabilite (de exemplu: la
fiecare 3 luni, intr-o anumita zi a saptamanii)
14.1.3. Valorificarea deseurilor voluminoase
colectate separat .

+1

+1

+1

+1

+1

+1

+1

+1

+1

+1

+1

-1

-1

+1

+1

+2

+1

+1

+1

+1

+1

+1

+1

+1

+1

+1

+1

15.1.1.Prevenirea depozitarii ilegale

15.1.2. Prevenirea descarcarii namolului In apele de
suprafata

tul
ecologi
c
rational
al
namolu
lui
provenit de
la
statiile
de
epurare

15.1.3. Utilizarea, pe cat posibil, a namolului

necontaminat ca si fertilizator In agricultura
15.1.4. Deshidratarea si pre-tratarea In vederea

+1

+1

+1

+1

-1

-1

+1

+1

+1

+1

+1

+1

+1

+1

+2

+1

+1

+1

+1

+1

+1

-1

+1

+1

+1

+1

-1

+1

+1

+1

+1

+2

+0

+0

+0

+1

+1

+1

+1

+1

+1

+1

+1

+1

+1

+2

+1

+1

+1

+1

+1

+1

+1

+1

+1

+1

+1

+1

+1

+1

+1

+1

+1

+1

+1

+1

+1

+1

+1

+1

coincinerarii In cuptoare de ciment sau In

incineratoare.
16.1.1. Stabilirea punctelor de colectare selectiva
dupa cum urmeaza:
- 1 punct de colectare In judet
- 1 punct de colectare In fiecare oras cu > 20.000
locuitori
17.1.2. Organizarea colectarii selective a DEEE si a
componentelor acestora, cu o tinta de cel putin:
- 2 kg/locuitor *an In 2006
- 3 kg/ locuitor * an In 2007
- 4 kg/ locuitor * an In 2008
17.1.3. Incurajarea si facilitarea dezmembrarii,
reciclarii

DEEE,

componentelor

si

materialelor din care sunt fabricate EEE- rile

18.1.1. Informarea si Incurajarea cetatenilor sa
separe componentele periculoase din deseurile
menajere
18.1.2. Instalarea unor puncte de colectare selectiva
si pentru deseurile periculoase din deseurile
menajere
18.2.1. Dezvoltarea tratarii deseurilor periculoase in
vederea reciclarii si utilizarii in procese
tehnologice ce opereaza in conditii de siguranta
18.2.2. Asigurarea ca noile instalatii din judetul
Calarasi respecta standardele Europene

18.2.3. Facilitarea exportului de deseuri periculose

+1

+1

+1

+1

+1

+1

+1

+1

+1

+1

+1

+1

+2

+2

+2

+2

+2

+2

+2

+2

+2

+2

+2

+1

+2

+2

+2

+2

+2

+2

-1

+1

+2

+2

+2

+2

+2

+1

+1

+2

+1

+1

+1

+1

-1

-1

+1

+1

+1

+2

pentru a le elimina printr-o tratare in capacitati

externe, in conditii de siguranta.
19.1.1. Asigurarea necesarului de noi capacitati
pentru depozitare si a statiilor de transfer
aferente care sa corespunda standardelor
europene
19.1.2. Inchiderea

etapizata

neconforme in concordanta cu
negociat
19.1.3.
Sprijinirea

17.1.
Deseuri
de
echipa
electric
si

electro
nice
(DEEE
)

calendarul
depozitelor

neautorizate si a celor neconforme ce trebuie

inchise
19.1.4. Eliminarea in conditii ecologic rationale a
deseurilor municipale prin alte metode decat

mente
e

micsorarii

depozitelor

depozitarea

Evaluarea efectelor cumulative de mediu generate de s-a realizat prin insumarea

notelor de evaluare acordate in cadrul sectiunii anterioare.
In evaluarea de mediu au fost descrise numai tintele legate de operarea facilitatilor de
gestionare a deseurilor .
In graficul de mai jos este prezentat grafic impactul asupra fiecarui obiectiv de mediu:
Grafic 1

Acest grafic pune in evidenta principalele efecte de mediu:

Pozitiv: de reducere a impactului deseurilor menajere si a deseurilor din fluxurile speciale
asupra mediului
Negativ: de crestere a impactului asupra mediului, ca urmare a infiintarii unor noi facilitati de
gestionare a deseurilor din categoriile amintite.
Este necesar sa fie luate toate masurile. La nivel strategic, o parte dintre dintre aceste
masuri au fost descrise in prezentul raport, in vederea asigurarii minimizarii efectelor negative
si maximizarii celor pozitive .

Este de remarcat in special impactul eliminarii finale a deseurilor care se manifesta in

special prin:
modificarea situatiei zonelor in care nu exista serviciu de salubritate pentru colectarea
si transportul deseurilor menajere;
evolutia situatiei zonelor unde sunt amplasate depozitele ilegale de deseuri menajere;
evolutia situatiei zonelor unde sunt amplasate depozitele neconforme de deseuri
menajere;
efecte sinergice cu alte etape ale gestionarii deseurilor.
Principalele forme de impact si risc determinate de depozitele de deseuri menajere
sunt:
modificari de peisaj si disconfort vizual;
poluarea aerului;
poluarea apelor de suprafata si subterane ca urmare a infiltratiilor levigatului; in
special modificari ale fertilitatii solurilor si ale compozitiei terenurilor invecinate;
participarea la generarea efectului de sera, la deteriorarea stratului de ozon si la
modificarile climatice;
scoaterea din circuitul natural sau economic a unor terenuri
afectarea sanatatii populatiei si a conditiilor de viata

CAP.11.
ESTIMAREA ECONOMIC

11.1 Lista cantitatilor de lucrari

Terasamente celule ecologice
Cantitatea de lucrri 19 402 m3
Nr.

Capitol de lucrri

Simbol lucrare

U.M.

Cant

0
1

1
Jalonri, alinieri, pichetri

2
YB01

3
Km

4
0,3

rui lemn

IFC01A1

Mc

0,03

IFC06D1

Ml

5.3

TSG11B1

Ha

1.2

TSG19B1

100mc

19.1

TSC22G1

100mc

21.2

3
4
5

Baterea ruilor
Scarificarea suprafeei

Sptur
cu
buldozer
decopert
Spor pt nc 50 m

pt.

Sptur cu screper

TSC24B1

100mc

76.3

Compactare umpluturi cu TPO

TSD10B1

100mc

32.1

Finisat sptura cu grederul

TSE05B

100mc

29.4

10

Compactarea suprafeei

TSD07G1

100mc

35.35

11

Udarea stratelor

TSD14A1

Mc

86.5

12

Transport apa cu cisterna

TRA06A

To

86.5

Amenajare taluze pentru aternere geomembran

Cantiti de lucrri 4577 m3
Nr.
0

Capitol de lucrri

Simbol lucrare

U.M

Cant

1
Scarificarea suprafeei

2
TSG11B1

3
Ha

4
0,4

Sptur pt trepte nfrire

TSG19B1

100mc

197.2

Sptur cu screper

TSC24B1

100mc

42.9

Compactare cu TPO

TSD10B1

100mc

42.9

TSG11B1

100ml

54.9

Scarificarea pe
autogrederul
Transport apa

TRA01A

To

25.3

Udarea stratelor

TSD14A1

100mc

25.3

Finisat sptura cu grederul

TSE05B1

100mp

54.9

Compactarea suprafeei

TSD07G1

100mc

42.9

cm

cu

Execuie dig
Cantiti de lucrri 10240 m3
Nr.
0

Capitol de lucrri

Simbol lucrare

U.M

Cant

1
Scarificarea suprafeei

2
TSG11B1

3
Ha

4
0,22

Sptur pt trepte nfrire

TSG19B1

100mc

26

Sptur cu screper

TSC24B1

100mc

15,2

Compactare cu TPO

TSD10B1

100mc

15,2

TSG11B1

100ml

18

Scarificarea pe
autogrederul
Transport apa

TRA01A

to

15

Udarea stratelor

TSD14A1

100mc

15

Finisat sptura cu grederul

TSE05B1

100mp

18

Compactarea suprafeei

TSD07G1

100mc

6,2

cm

cu

anuri de ncastrare geomembran

Cantiti de lucrare500 m3
Nr.
0
1
2

Capitol de lucrri

Simbol lucrare

U.M.

Cant.

1
Sptur manual n gropi
poligonale
Umplutur compactat n an

2
TSA02C1

3
mc

4
500

TSD18C1

mc

500

Drenajul levigatului. Drenul colector.

Cantitatea de lucrri 663 ml
Nr.
0

Capitol de lucrri

Simbol lucrare

U.M.

Cant

1
Procurat tub PEHD riflat Dn2oo

2
YC01M

3
Ml

4
663

Montare tub dren PEHD Dn200

IFF30E1

100ml

6.63

Procurare nisip

2200185

Mc

948.2

IFF33C2

Mp

832.6

IFF35A1

Buc

2200109

mc

1048.5

TSC26A1

100mc

68104.8

Filtru din material textil neesut

sintetic filtrant
Racordarea
drenurilor
cu
cminele de vizit
Procurare material filtrant pietri
sort 16-31mm
Dislocat pietri sort 16-31mm
peste cptueal
Spor pentru fiecare sort n plus

TSC27A1

100mc

524.2

Procurat i montat cmin de vizit

YC01

buc

10

Transport materiale

TRA1A

to

18810.7

5
6
7

11.2 Deviz pe obiectiv

Amenajare-nivelare ampriz compartimente

Nr.
crt.

Denumirea categoriilor de lucrri

U.M.

Cantitate

Valoarea pe
categorii lei

1.

Terasamente spturi

100mc

54

9720

2.

Terasamente umpluturi

100mc

74.2

12948

3.

Terasamente sptur manual

100mc

1.1

1320

4.

Compactare pmnt

100mc

74.2

7555

5.

mprejmuire cu panouri din plas

Ml

2749

1210

TOTAL

32753

TVA 19%

6223.1

TOTAL DEVIZ PE OBIECT

38976.1

Amenajare carier de argil pentru compartimente

Nr.
crt.

Denumirea categoriilor de lucrri

U.M.

Cantitate

Valoarea pe
categorii lei

1.

Terasamente spturi mecanice

100mc

3639.6

3639.6

2.

Terasamente umpluturi

100mc

2156.8

2562.3

3.

Terasamente sptur manual

100mc

943.6

1078.5

4.

Recultivare teren

Mp

7818.4

1211.9

5.

mprejmuire cu panouri din plas

Ml

296.6

1079.6

TOTAL

9571.9

TVA 19%

1818.7

TOTAL DEVIZ PE OBIECT

11390.6

Amenajare pentru protecia mediului

Nr.
crt.
1.

Denumirea categoriilor de lucrri

U.M.

Cantitate

Valoarea pe
categorii lei
1731.3

Plantare gard viu

mp

161.8

2.

Plantare puiei

buc

94.4

862.8

3.

Recultivare teren

mp

7818.4

1251

TOTAL

3845.1

TVA 19%

730.6

TOTAL DEVIZ PE OBIECT

4575.7

Drum de acces
Nr.
crt.

Denumirea categoriilor de lucrri

U.M.

Cantitate

1.

Valoarea pe
categorii lei

Spturi

mc

3235.2

3882.2

2.

Umpluturi compactate

mc

3423.9

6847.8

3.

Infrastructur drum

mp

4394.5

14238.2

4.

mbrcminte din beton

mp

4394.5

19467.6

5.

Rigole de scurgere

mp

3343

8357.5

TOTAL

52793.3

TVA 19%
TOTAL DEVIZ PE OBIECT

10030.7
62824

11.3Deviz general privind obiectivul de investiie: depozit de deeuri

DENUMIREA CAPITOLELOR DE CHELTUIELI

1. Cheltuieli pentru proiectare, asisten tehnic i prot. med.
1.1. Studii de teren: topo; geo;hidro.
1.2. Cheltuieli pentru avize, acorduri i autorizaii
1.3. Proiectare, consultan i asisten tehnic
1.4. Cheltuieli pentru organizarea licitaiei
1.5. Amenajare protecia mediului
2. Cheltuieli pentru investiia de baz
2.1 Amenajare-nivelare ampriz
2.2 Amenajare carier
2.3 Amenajare pentru protecia mediului
2.4 Drum acces
2.6 Cmine de vizit
3. Alte cheltuieli
3.1 Foraje observaie
3.2 mprejmuire
3.3. Organizare de antier
3.4. Comision, taxe
3.5. Cheltuieli diverse i neprevzute
4. Cheltuieli pentru urmrire i monitorizare
4.1. Pregtirea personalului de exploatare
4.2. Probe tehnologice, ncercri, expertize, recepie.
TOTAL GENERAL NCHIDERE DEPOZIT + TVA
DIN CARE T.V.A. 19%

VALOAREA
LEI
156000
40800
12000
84000
7200
12000
121600
39000
12000
4600
63000
3000
102200
2000
8100
82000
8000
2100
2840
2600
240
455 342
72702

Evaluare cost cptueal- Geomembran:

procurare geotextil

6,5 lei/ m2

transport geotextil

0,12 lei/ m2

montare geotextil

1,02 lei/ m2

procurare geomembran

9,0 lei/ m2

transport geomembran

9,54 lei/ m2

montare geomembran

4,80 lei/ m2

procurare filtru mineral

9,60 lei/ m2

transport filtru mineral

4,0 lei/ m2

pus n oper filtru mineral

0,12 lei/ m2

TOTAL

35,7 lei/ m2

CHELTUIELI + PROFIT 15%

5,3 lei/ m2

T.V.A.

6,7 lei/ m2

TOTAL GENERAL

47,8 lei/ m2

BIBLIOGRAFIE
1. Bularda Gh., Bularda D., Catrinescu Th. - Reziduuri menajere, stradale i industriale - Ed.
Tehnic 1992
2. Feher Gyula Evacuarea i valorificarea reziduurilor menajere Traducere di limba
maghiar. Editura Tehnic, 1986
3. Gzdaru A., Manea S., Feodorov V., Batali L. - Geosinteticele n construcii, Vol II
Editura Univers, 1999
4. Rou G. - Tratarea i valorificarea deeurilor. Editura BREN- Bucureti, 2001.
5. Wehry A. Proiectarea depozitelor de deeuri Revista Hidrotehnica Nr. 12, 2005
6. Wehry A., Orlescu M. Reciclarea i depozitarea ecologic a deeurilor Editura
Orizonturi universitare, Timioara, 2000
7. Normativ de proiectare a depozitelor de deseuri

8. S. Manescu, M. Cucu, M.L. Diaconescu Chimia sanitara a mediului, Editura

Medicala,1994
9. N. Panoiu, L. Mihaescu, C. Cazacu,s.a Modernizarea instalatiilor de ardere pentru
cazane industriale, Editura Tehnica, 1993
10. I. Paunescu, A. Atudorei Gestiunea deseurilor urbane-Editura Matrix Rom, 2003
11. T. Apostol - Gestiunea Deseurilor Editura AGIR, 2000