CEREREA DE TRANSPORT

-Referat Economia Transporturilor 2-

Referat realizat de : Sorescu Ionut-Cosmin

Grupa : 8310 A

NOTIUNI GENERALE
Definitii. Prin cerere de transport se intelege vointa oamenilor de a plati pentru serviciile de
transport si felul in care aceasta vointa se modifica cu fluctuatiile de pret.
Prin cerere agregata se intelege suma cererilor de transport individuale, pentru un mod de
transport sau mai multe.
O calitate importanta a cererii este asa numita elasticitate, care se refera la sensibilitatea
beneficiarului, la modificarile de pret:
A

daca reducerea pretului duce la cresterea cererii, aceasta este elastica;

daca reducerea pretului nu duce la modificari semnificative ale cererii, aceasta

este inelastica;

cererea (maxim) agregata este inelastica, cu cat nivelul de agregare este mai redus,
cererea devine mai elastica.

Unitati de masura. Unitatea de masura pentru cererea de transport marfuri este tona
kilometru sau mila kilometru; indicatorul este insensibil la viteza de deplasare, modul
transportului, etc.
In mod similar pentru transportul pasagerilor se foloseste indicatorul pasager
kilometru sau pasager mila.
Factorii ce influenteaza cererea de transport. Rezulta din urmatoarea relatie:
Qt=f(Ps,Pc,V,Pa,Pr,Ds)
(4.1)
in care: Qt [tkm sau pasager km] prestatia sau volumul de transport, P s costul transportului,
Pc costul serviciilor conexe, V venituri conexe, P a pretul anticipat al bunurilor deplasate,
Pr preferintele consumatorilor, Ds distributia spatiala a clientilor.

CEREREA PENTRU TRANSPORTUL DE PERSOANE

Despre elasticitatea cererii. Motivele pentru care oamenii calatoresc sunt variate: deplasarea la
locul de munca, la scoala, la magazin, medic, vizite la rude, calatorii de afaceri, de placere etc.
Decizia persoanelor de a calatori intr-un anumit fel este determinata de factori precum sunt:
motivul, starea vremii, ambianta sociala, perspectiva temporara, starea sanatatii calatorului,
venitul persoanei, concurenta de pe piata, preferinte, calitatea serviciilor etc.

Elasticitatea cererii se analizeaza din mai multe puncte de vedere:

a) Motivul calatoriei: pentru calatoriile de afaceri, deplasarea la locul de munca sau
scoala, elasticitatea este mica; pentru calatoriile de placere elasticitatea este mare;
b) Metode de plata (numerar, abonament): elasticitatea este mai mare la plata in numerar;
c) Durata calatoriei: durate reduse elasticitati mici, durate lungi elasticitatea creste,
dar se cauta alternative: alt loc de munca, alta locuinta;
d) Lungimea calatoriei: elasticitatea creste cu lungimea calatoriei;
e) Venitul persoanelor: cresterea veniturilor nu duce neaparat la cresterea cererii de
transport elasticitatea se manifesta printr-un transfer spre modurile de transport superioare
calitativ (auto personal avion personal); scaderea veniturilor produce pe termen scurt scaderea
calatoriilor (elasticitatea mare), pe termen lung se inregistreaza o temperare a tendintei (se
utilizeaza in continuare vechile automobile personale);
f) Inertia comportamentala: nu se cauta alternative pana cand cresterea de pret nu
devine semnificativa;
g) Asimetria reactiilor: reactia de crestere a pretului difera de cea care apare la scaderea
lui; de ex. elasticitatea la cresterea pretului combustibilului este mai mare ca la scaderea lui;
h) Calitatea serviciului: gradul de confort intereseaza calatorii in special in perioadele cu
cerere redusa.
Observatii: In occident exista parerea ca serviciile de transport public trebuie asigurate pe
baza nevoii de transport si nu a cererii reale, lucru realizabil prin subventii.
Caracterizarea cererii avand in vedere scopurile calatoriei
A) Deplasarea interurbana
a1) Calatoria de afaceri: pretul suportat de firma, durata in special o zi; modurile
preferate de transport: avion, tren, autobuz; sensibilitate la calitatea serviciilor si programul
zborurilor;
a2) Calatoria de vacanta: sensibila la pret si program; pentru incurajarea calatoriilor la
sfarsit de saptamana, se practica reduceri de pret;
a3) Calatoria individuala: pe distante lungi este sensibila la mijloace de transport rapide
(vizite scurte) dar si la pret (studenti);

B) Deplasarea urbana
Cererile de transport se clasifica dupa destinatie si frecventa in: deplasari la locul de
munca sau scoala cu frecventa maxima; la magazine mai rar; recreative, medicale caracter
aleator si frecventa minima.
Alta clasificare: transport privat (individual) si public (in comun).
b1) Cererea pentru transportul privat: vehiculele folosite: in specialautomobilul, dar si
motocicleta, motoreta, bicicleta, ambarcatiunea sau helicopterul personal. Conform unor surse
din SUA, cererea de transport cu automobilul depinde de:
numarul de km parcursi de un automobil: elasticitate mica de 0,1, adica la o crestere a
venitului cu 10% numarul de km creste doar cu 1%.
proprietatea asupra automobilului: elasticitatea este mult mai mare, ajungand la 0,8
adica la o crestere a venitului cu 10% - numarul de automobile in proprietatea familiei creste cu
8%.
In aceeasi zona, elasticitatea cererii in raport cu pretul automobilului sau carburantului
tinde catre zero;
b2) Cererea pentru transportul public: exceptand taxiurile (asa numitul paratranzit)
acest transport foloseste vehicule mari, ceea ce confera avantaje economice in conditiile unor
limitari de traseu (compensate cu mersul pe jos) si de timp.
Dupa criza petroliera din anii 70 cererea pentru acest transport a capatat un nou avant. Ea
se manifesta in special in orasele dezvoltate in sec XIX, caracterizate de un centru care
concentreaza un numar mare de locuri de munca.
Dintr-un studiu intreprins in 100 de orase din lume, rezulta ca elasticitatea cererii de
transport in raport cu cresterea pretului calatoriei este de 0,45; la o crestere a tarifelor cu 10%
numarul de calatori s-ar reduce de 4,5%; in schimb daca transportul ar fi gratuit numarul de
calatori ar creste cu 50%!
Factorii ce influenteaza pozitiv cererea sunt: dezvoltarea serviciilor de transport rapid,
cresterea pretului la carburanti, a calitatii serviciilor etc.
Caracteristicile cererii pentru transportul de calatori, sunt:
a) Caracterul variabil in timp: zilnic, saptamanal, dupa anotimp;
b) Caracter instantaneu: cu exceptia deplasarii la munca si scoala, cererea apare cu totul
intamplator;
c) Caracter de substitutie: a unui mijloc de transport cu altul sub efectul concurentei;

d) Multiplicitatea cererii: pentru o anumita destinatie motivele cererii pot fi foarte

diferite;
e) Complexitatea pietii: in special in transportul urban (mod de transport, numar de
vehicule implicate si situatiile intalnite);
f)

Predominanta diferitelor moduri de transport in functie de distanta: pe distante

scurte predomina automobilul, pe lungi avionul;

g) Efect de subprodus: modurile de transport deplaseaza preponderent marfa, transportul

calatorilor fiind un subprodus al acestei activitati (exceptie: avionul si cunductele)
CEREREA PENTRU TRANSPORTUL DE MARFA
Trasaturile cererii. Specializarea muncii si productia de masa au dus la situatia ca anumite
zone geografice (A si B) sa prezinte o supraproductie, in timp ce alte zone (C) se confrunta cu
un deficit.
Acest dezechilibru duce la stabilirea unui flux de transport intre cele doua tipuri de zone,
flux menit sa satisfaca cerintele pietei. Cererea de transport este dependenta de cererea de
consum.
Este firesc ca in localitatea C pretul produsului X sa fie mai mare ca in localitatile A si B
(v. fig. 4.5). Pretul unui produs se modifica in functie de distanta de la producator, el fiind
amplificat cu costul transportului. Daca in doua localitati A si B produsul X se fabrica cu costuri
diferite, exista o zona C plasata intre A si B unde produsul X va avea acelasi pret. Localitatea C
va marca linia de delimitare a pietelor ocupate de cei doi furnizori.
In conditiile concurentei transportatorii pot atrage spre ei cererea de transport, prin
valoarea prestatiei (cost, viteza, siguranta, promptitudine etc.); in ansamblul ei insa, cererea
ramane nemodificata.
Componentele serviciului la cererea de incarcatura
In piata concurentiala castiga transportatorii care asigura o calitate superioara a serviciilor
oferite: Componentele acestor servicii, in masura sa influenteze decizia clientilor sunt:
a) Timpul de tranzit, deoarece influenteaza marimea stocurilor
si cheltuielile de formare a lor. Pentru marfuri cu volum mic si valoare mare, se recurge la
avion;
b) Increderea clientilor, se castiga prin respectarea termenelor de livrare;
c) Accesibilitatea este capacitatea de a deplasa o marfa direct de la furnizor la beneficiar,
cu timpi de tranzit minimi;

d) Potentialul de a furniza servicii speciale precum sunt: asigurarea unor temperaturi

reduse, protejarea marfurilor fata de intemperii, transport de produse periculoase etc.;
e) Siguranta, consta in pastrarea calitatilor initiale ale marfurilor, dar si modalitatile de
despagubire a clientilor in caz de accident.
Probleme de elasticitate. Elasticitatea cererii pentru transportul de marfa prezinta mai multe
aspecte:
a) Cererea pentru produs este elastica, in situatia cand pretul transportului prezinta o
pondere insemnata in pretul produsului, proportie care determina si gradul de elasticitate. In
anumite situatii, expeditorii pot face presiuni asupra transportatorilor, de a reduce pretul
transportului, ca o conditie de a face produsele transportate vandabile la destinatie; in caz
contrar transportatorii risca pierderea comenzilor;
b) Cererea pentru produs este neelastica, in situatia cand pretul transportului prezinta o
pondere neinsemnata in pretul produsului; exemplu: cazul transportului pe apa a titeiului brut;
c) Cand produsul este gratuit sau ieftin la sursa, costul transportului devine un articol
major de calculatie a pretului. Elasticitatea pretului va fi egala cu elasticitatea cererii pentru
transportul lor. Ex: zgura sau cenusa de termocentrala;
d) Elasticitatea cererii de transport in timp. Cererea pentru produse perisabile, de
moda sau cu valoare ridicata este foarte sensibila la factorul timp (mai putin la pret), cautanduse moduri rapide de deplasare. Ex: florile se aduc din Olanda cu avionul.