Modernismul este o miscare fundamentate pe un program
theoretic.Termenul a fost utilizat intai de Eugen Lovinescu in istoria literaturii romane contemporane fiind inteles ca un principiu de progres si asociat de critic sincronismului.Modernismul se opune traditionalismului in perioada interbelica presupunand un spirit nou in ceea ce priveste forma operei.Precursorii modernismului au fost E.Alen Poe si C.Baudelaire care au adus un nou model poetic imaginative.Poetii modernisti au innoit limbajul poeziei,l-au incifrat au construit o noua sintaxa poetica s-au indreptat catre teme neopoetice asa numitele categorii ngative cum le numeste critical Hugo Friedrich precum grotesc,instrainare,urat,anormalitate,dezumanizare,atractie spre neant.Cun aspect liber al versificatiei poezia modernista se subiectivizeaza si intelectualizeaza. Lucian Blaga apartine directiei moderniste din perioada interbelica asezand la temelia poeziei sale un sistem filozofic prin limbajul metaforic si tensiune imagistica.Astfel Blaga se apropie de curentul expressionist. Poezia Eu nu strivesc corola de minuni a lumii asezata in fruntea volumului Poemele Lumii din 1919 reprezinta o arta poetica ilustran coordonatele poeziei si rolul poetului.In viziunea lui Blaga calea rationala de cunoastere nu este eficace atunci cand obiectul apartine sferei tainelor.Sufletul,moartea nu pot fi patrunse prin ascutimea mintii ci doar contemplate.Ele se arata omului intrupate in flori,ochi,buza sau nor ca parti ale misterelor.Destinul creatorului este de a se apropia prin contemplatie de marele mistere ale lumii. Titlul poeziei contruit printr-o prepozitie dezvoltata anticipa tema,cunoasterea (raportul dintre eul individual si universe).Pronumele personal eu este nu doar o marca gramaticala a eului liric ci exprima tonul confesiv al textului(particularitate moddernista).Verbul la forma ngativa nu strivesc denota atitudinea de respingere,de a interveni cu brutalitate,periclitand echilibrul universului.Metafora revelatorie din titlu corola de minuni sugereaza imaginea unui universe structurat dupa modelul lui Platon ( universul cerc) in mijlocul caruia se alfa omul.Sugereaza o lume care are frumusetea si fragilitatea unei flori asupra careia orice interventie violenta poate avea consecinte distructive.Pentru Blaga metafora nu e doar o figura de stil ci reprezinta totalitatea modalitatilor prin care intr-o opera se intocmeste o viziune a existentei. Din punct de vedere structural in poezie indentificam trei secvente poetice.Un rol deosebit in segmentarea textului il au conjunctiile dar si caci.Prima secventa reprezinta ideea cunoasterii rationale paradisiace cum o numeste Blaga care reduce accesul la esenta obiectelor Lumina altora
sugruma vraja nepatrunsului ajuns.Cea de-a doua secventa exprima
ideea cunoasterii intuitive de tip poetic numita de Blaga luciferica ce nu are drept scop lamurirea misterului ci potentarea lui dar eu,eu cu lumina mea sporesc a lumii taine Ultimele doua versuri alcatuiesc concluzia poeziei respective cea dea treia secventacaci eu iubesc si flori si ochi si buze si morminte.Semnificatia acestor versuri poate fi sinonima cu afirmatia poetului.Datoria noastra in fata unui mister este nu sa-l lamurim ci sa-l adancim asa de mult incar sa-l prefacem intr-un mister mai mare. Expresivitatea poeziei este data in primul rand la nivel lexical de prezenta celor doua campuri semantice :cel al misterului (taine,nepatruns,neintelesuri) si cel al cosmosului(luna,raze,zare).Verbele la prezentul gnomic sporesc,imbogatesc,exprima o atitudine expresionista plina de vigoare si pasiune.In poezie apar serii verbale antonimice nu strivesc,se,mareste-micsoreaza.Simbolul central al textului este metafora revelatorie lumina exprimand cunoasterea.Lumina mea semnifica cunoasterea luciferica si lumina altora cunoasterea paradisiacal.Enumeratia flor,ochi,buza ori morminte infatiseaza misterele din regnul vegetal,uman sau mineralier.Prin comparatia din secventa a doua intre luna si cunoasterea poetica Blaga asociaza un element concret astrul noptii cu unul abstract cunoasterea poetica. Poetul anunta expresionismul prin relatia permanenta cu cosmicul,el vitalist sau sentimentul absolutului.Cele douazeci de versuri au o versificatie moderna fara ritm si rima cu masura inegala in constructia carora recunoastem ingambamentul(continuarea ideii poetice pe versul urmator). Criticul Eugen Simion spunea despre Blagaca nici un alt mare poet interbelic nu a avut dupa al Doilea Razboi Mondial o influenta ata de puternica asupra generatiilor tinere.Blaga e poetul care sa nascut cu ispita profunzimilor si a asezat un enorm semn de interogatie.