Sunteți pe pagina 1din 20

Tema XXIV-a

P E I S A J U L

Prin fotografii de peisaj, intelegem imaginile in care natura este tratata ca


subiect principal. Aceste imagini numite si portrete ale naturii, prezinta natura si
spatiul in intreaga lor maretie si mobilitatea in timp.
Natura ca subiect al imaginii poate indeplini urmatoarele roluri :
- fundal
- subiect principal, in confruntarea continua om-natura
- subiect singular peisajul care prezinta spatiul suveran, sursa
principala a vietii si a existentei tuturor lucrurilor, avand la baza conexiuni si subordonari organice
24.1 Peisaj transcendent, peisaj imanent si natura moarta
In cazul in care natura domina fiinta umana prin vastitatea orizontului, prin
monumentalitate, maretia colinelor si a muntilor sau a altor elemente proprii, ea
devine transcendenta omului
Prin evidentierea superioritatii si dominatiei naturii, prin plusul ei de valoare
apare o izolare a omului fata de natura, o subordonare a acestuia, micsorandu-i
importanta si existenta. Omul devine accesoriu, anexa a naturii.
Peisajul transcendent, este plastic si idealist
In cazul in care imaginea prezinta legatura indisolubila dintre om si natura,
natura nu trebuie sa-l depaseasca pe om prin maretie, trebuie sa reprezinte numai
mediul in care acesta isi desfasoara activitatea cotidiana. In acest caz, se prezinta
coexistenta omului cu natura in care se includ si valorile morale. Natura devine
oglinda a constiintei umane . Ea nul va domina pe om, se va impleti cu sufletul
omului , ii va deveni imanenta. Aceste imagini se numesc reprezentari de suflet si
sunt evocatoare.
Peisajul imanent este realist si pitoresc .
In cazul naturii moarte ( natura statica tratata anterior), omul nu-si va gasi
locul in aceste imagini. Imaginea, reprezinta o aplecare curioasa asupra unor
elemente din natura si studierea lor pentru a se obtine o relevare mai sugestiva a
formelor, calitatilor de culoare, lumina si tactilitate
24.2 Viziunea asupra naturii
Viziunea asupra naturii, corelata cu marimea cadrului se manifesta in imagine
sub forma :
- rationala
- sentimentala
- dramatica
In continuare prezentam aspecte ale tratarii imaginii conform acestor viziuni.
Astfel , in cadrajul de aproape, constructia imaginii se face pe baza tendintelor
rationale. Spatiul este reprezentat de pozitia si forma obiectelor din cadru, forme
care modelate si integrate de spatiu. Se utilizeaza reprezentarea clara in care
naturalul perceput fara efort alunga monotonia.

www.photocami.ro

Sunt peisaje care se bucura de mare popularitate deoarece provoaca reactii


emotionale prin contraste de tonuri sau de culori . Perceptia se face prin recunoasterea unor stari cunoscute anterior. Din pacate, aceste reprezentari degenereaza
repede in variante stereotipe ale unor subiecte.
In cadrajul mai indepartat, apar sentimentele nedefinite, romantice, pasiunea
pentru locuri necunoscute si fara sfarsit
Este accentuata relatia emotionala fata de natura, perceptia spatiului bazandu-se pe o perspectiva a sentimentului . Imaginea este recreata in imaginatie ca
reflex al starilor sufletesti proprii privitorului. Au mare importanta, starea psihica,
nivelul de perceptie si experientele traite anterior de observator.
In cazul reprezentarii peisajului in viziune romantica, imaginea poate prezenta
urmatoarele aspecte :
- identificarea fortelor naturii cu fortele vitale ale omului
- unitatea dintre om si natura
- realitatea, subordonata filozofiei naturii
- natura imediata, reprezentand un ecou, al muzicii universale
In cadrajul de departe, apare iluzia suprematiei fantasticului asupra formelor
realiste. Supranaturalul se va evidentia, in timp ce lumea adevarata va fi ascunsa
sub o masca care o face tainica si enigmatica .
Aceste peisaje, sunt de fapt pretexte pentru exprimarea starilor psihice ale
autorilor. Sunt produse ale imaginatiei, in care se imbina dramatismul cu idealismul,
spatiul infinit permitand si exprimarea viziunii asupra spatiului cosmic.
Deoarece in aceste peisaje apare o confruntare intre concret si fictiune,
elementele din cadru vor fi dematerializate , perspectiva atenuata ( se utilizeaza
teleobiectivele), se vor abandona volumele si valorile tactile pentru a se obtine spiritualizarea, mutatia existentiala .
Lipsa profunzimii, face fireasca integrarea cosmica a elementelor peisajului.
Se utilizeaza lumina blanda a soarelui care rasare sau apune, spatii goale, peisaje
invaluite in ceata, care reprezinta o meditatie a spiritului asupra vesnicei schimbari si
o cale de comunicare cu armonia universala .
Odata cu marirea distantei punctului de statie, se obtine o micsorare a perspectivei corpurilor si a liniilor , se accentueaza perspectiva culorilor si a aerului
Departarea va fi sugerata de tonalitati dispuse in adancime (albastrul, ceata
departarilor ). La fotografiere variatia culorii si a densitatii aerului se produce natural
si nu artificial ca in pictura, iar fotograful are posibilitatea de a interveni cu ajutorul
filtrelor pentru a modifica tonalitatile si nuantele .
Peisajul panoramic tinde spre o reprezentare bidimensionala exprimand
senzatie de calm, liniste , asteptare . Totusi aceste imagini contin un ritm propriu,
care le asigura spatialitate potentiala si integrarea in spatiul universal. ( imaginile
care tind spre transcendent nu pot fi plate, nu pot fi lipite de zid )
In cazul celei de a treia viziuni a naturii, cea dramatica, imaginea are o
compozitie specifica.
Subiectul principal este plasat central, ca pe scena unui teatru, ale carui culise
sunt formate din mase intunecate de arbori, stanci, cladiri, etc. Redarea acestei
scene nu trebuie sa fie un scop in sine, ci trebuie sa fie asociata unei anumite idei,
iar tensiunea din interiorul scenei respective, trebuie sa asigure o intensitate care sa
imprime imaginii dramatism .
Perspectiva puternica, dezvolta spatialitatea si materialitatea. In aceste spatii
se prezinta realitatea imediata, domesticul si comunul, oamenii orbitand implacabil in
jurul nevoilor zilnice, a pasiunilor proprii .

www.photocami.ro

Unitatea geometrica a spatiului trebuie completata de unitatea iluminarii ( care


presupune distributia luminilor si a umbrelor dupa o singura sursa ) . Nu trebuie uitat
rolul integrator al luminii, iar fluiditatea si dinamismul luminii transfera elementelor
imaginii un set de valori schimbatoare intr-un vartej continuu .
Elementele de imagine, trebuie sa coexiste pe baza unei subordonari bine
stabilite. Aceasta ierarhie, dezvolta spatiul si ideea asemenea cercurilor concentrice care se propaga pe suprafata unei ape. In cazul deosebirii evidente a
elementelor prezentate si in lipsa conexiunilor dintre ele se ajunge la fragmentarea
imaginii in elemente autonome si la imposibilitatea transmiterii unui mesaj unitar.
Prezentarea unor obiecte concrete, presupune spirit de initiativa , propunere,
astfel incat elementele respective trebuie sa-si gaseasca rostul, sa fie subordonate
temei si ideii pe care le transmitem prin imagine.
Pentru a se obtine atmosfera de tensiune, aceste imagini se trateaza contrast
si cu contradictii intocmai ca in lumea reala. Trebuie creata impresia ca privitorul se
afla in spatiul reprezentat in imagine si ca acest spatiu (cu elementele sale) actioneaza asupra lui .In general spatiile cu perspectiva geometrica accentuata, separa
omul de univers, plasandu-l in realitatea lui imediata si ii acorda un rol participativ .
In acest context de perceptie imediata, de impact vizual, de simt tactil al
imaginii nu deranjeaza unele inadvertente, cum ar fi tendinta de plonjare sau de
cadere laterala a unor obiecte sau personaje ( perspectiva deformata)
Apeland la un cadraj mai indepartat, efectul de perspectiva si de tensiune
dramatica scade, in schimb privitorul este invitat sa se integreze mai mult in decor.
Liniile de perspectiva care incep de langa rama, dau acestuia impresia ca este deja
integrat in peisaj . Strada care se ingusteaza odata cu cresterea departarii, inchisa
pe ambele parti de case, aleea sau drumul marginit de siruri copaci, caldaramul
pustiu evidentiat de razele soarelui, fasiile de lumina care se strecoara printre cladiri,
toate dau directii de inaintare de patrundere in mijlocul lor .
24.3

Natura ca fundal

In cazul in care natura are rol de fundal, de fixare a subiectelor intr-un anumit
mediu, acesta trebuie sa aiba o deosebita stabilitate in cadru .
Aceasta stabilitate se sigura respectandu-se regulile de baza ale compozitiei
- principiul unitatii ( in diversitate )
- principiul echilibrului
- principiul continuitatii
- principiul subordonarii
- principiul unicitatii
- principiul simplitatii
Respectandu-se aceste principii, se asigura claritate si o putere mai mare de
convingere a mesajului. Pe de alta parte, mesajul care izvoraste din fundal nu
trebuie sa estompeze sau sa neutralizeze mesajul subiectului prezentat in prim-plan.
Pe cat posibil, cele doua mesaje ar trebui sa fie convergente, sau sa se evidentieze
unul pe celalalt.
Bineinteles, ca subiectul principal, poate fi la randul sau o parte de natura :
- un arbore solitar
- agresivitatea unui relief stancos
- lacuri, cursuri de apa, faleze, flori, sau alte creatii ale naturii sau ale
mainii omului

www.photocami.ro

Pentru evidentierea subiectului principal se apeleaza la claritate, contrast de


culoare, iluminare si celelalte elemente de compozitie de care dispunem .
Relatia dintre subiectul principal si natura fundal depinde de pozitia liniei de
orizont . Aceasta linie a orizontului nu trebuie sa apara pe mijlocul cadrului, deoarece divizeaza imaginea in doua .
a. Daca la orizont va aparea o linie
oblica ( Fig. 420 ) aceasta trebuie bine definita de elemente inclinate in sens invers sau
de linii verticale, In caz contrar pozitia ei orizontala devine ambigua.

Fig.420
b. Daca linia de orizont este reprezentata in imagine deasupra subiectului,
( vezi Fig.411 ) atunci subiectul va fi
subordonat naturii.

Fig.411
Situarea orizontului intr-un plan mai indepartat, se practica pentru creearea
adancimii in imagine. Restul elementelor se dispun in planuri care se succed in
adancime iar elementele din primul plan se modeleaza moale.
Siluetele marunte ale oamenilor, florile imprastiate pe suprafetele plane,
straturile de vegetatie redate prin linii de contur subtiri, vor introduce privitorul in
adancimea acestei lumi. Privirea se va muta de la un element la altul, masurand
treptat suprafata definita de ritmul persoanelor , caselor, plantelor. Se limiteaza la
minim orice actiune. Se resping formele dinamice si contrastele puternice.
c. Daca linia orizontului va fi reprezentata sub subiect ( vezi Fig.412 ), atunci
acesta dobandeste rolul principal.

Fig.412
Daca linia orizontului este sinuoasa, colturoasa ( exemplu un lant muntos )
creste dinamismul imaginii, in timp ce o linie a orizontului dreapta, lina cu rotunjimi
largi sugereaza impresia de calm, de liniste.

www.photocami.ro

24.4.0 Particularitati ale compozitiei la peisaj


Compozitia peisajului, este in general o compozitie pasiva, in sensul ca
elementele existente in cadru nu pot fi mutate dupa dorinta. ( exista posibilitatea
restransa de repozitionare a acestor elemente prin schimbarea punctului de statie
dar la fotografia de portret sau de natura statica elementele se pot muta efectiv )
Alte posibilitatile de compozitie raman cadrajul, alegerea unghiului de
fotografiere, jocul campurilor de claritate si alegerea iluminarii . Prin aceste mijloace,
putem introduce sau scoate elemente din cadru sau schimba relatiile dintre ele.
Rolul compozitiei la imaginea de peisaj va fi acela de a conduce privirea observatorului pe un anumit traseu, pe care va intalni datele pe care dorim sa i le prezentam, in mod succesiv. Pentru ca ochiul observatorului sa nu paraseasca traseul
propus de artist, elementele imaginii trebuiesc astfel aranjate in cadru, incat interesul
sa se transfere de la un element la celalalt in mod natural si intr-un anumit ritm. In
cazul in care elementele din imagine nu sunt bine alese si situate, interesul observatorului va abandona rapid subiectul principal, alunecand in afara cadrului.
Ceeace trebuie urmarit cu precadere, este unitatea compozitiei care se va
obtine pe mai multe planuri :
- intelectual
- sentimental
- vizual
Reamintim ca in imagine exista doua centre de mare importanta, centrul de
echilibru al cadrului si centrul maxim de interes, adica locul in care se concentreaza
toate informatiile, mesajul . Daca aceste centre coincid, ( sau sunt percepute ca
atare ), imaginea se retine usor in memorie si mesajul este perceput rapid . Daca
aceste centre vor fi departate, atunci va aparea o ambiguitate , o nedeterminare
deoarece in mod natural ne asteptam, ca in momentul in care privim subiectul
principal totul sa graviteze in jurul lui .
Peisajele care transmit mesaje grave, solemne, sau cele decorative, vor fi
prezentate echilibrat in imagini, chiar simetric in timp ce peisajele sentimentale care
reamintesc sau sugereaza stari sufletesti pasagere, vor fi prezentate pictural
Cele dintai vor fi mai monotone , mai sumbre in timp ce peisajele din a doua
categorie vor fi mai plastice mai dinamice .
Referitor la marimea cadrului ales :
- in cazul planul apropiat privitorul este introdus in mediu respectiv in scop
participativ, fiind cazul viziunilor dramatice . Elementele de natura sunt foarte
concrete, bine conturate de lumina care le racordeaza si le face sa vibreze in ritmul
care se va impune .
- in cazul planului mijlociu, folosit pentru viziunile sentimentale, privitorul este
situat in pragul decorului, bucurandu-se de farmecul si pitorescul lui
- in cazul planului indepartat, privitorul va primi un mesaj poetic, prezentandu-i-se natura ca intr-o lume de vis, care-i stimuleaza sentimentalismul si dialogul cu
propria lui constiinta. Imaginea se desfasoara in adancime, in planuri succesive cu
orizontul indepartat . Obiectele din prim plan, se vor modela cat mai moale si se vor
elimina toate formele dinamice si contrastele. ( deranjeaza deformarile evidente de
perspectiva ceeace elimina solutia fotografierii in plonjee sau racourci )
Compozitia, trebuie construita astfel, incat privirea sa exploreze elementele
de imagine succesiv, ca intr-un montaj de film, oprindu-se in final pe linia orizontului
si cautand conexiunile dintre universul terestru si cel celest .

www.photocami.ro

Din cele cateva recomandari prezentate, se poate observa ca scopul principal pe care il vom urmari la compunerea imaginii de peisaj, va fi acela de a obtine
un spatiu viu, in miscare care sa impuna lirismul sau dramatismul mesajului
transmis.
24.4.1 Reprezentarea spatiului in peisaj
Exprimarea largimii spatiului
Pentru a se evidentia largimea spatiului, se vor plasa elemente de imagine pe
directia orizontala a cadrului : siruri de copaci, caravane de oameni, de masini, de
constructii, etc ) Impresia de largime va fi cu atat mai accentuata cu cat intervalele
dintre respectivele repere vor fi mai mari . Referitor la aceste siruri de repere , se fac
urmatoarele observatii :
- pe lungimea sirului, acolo unde distanta
dintre repere se micsoreaza apare o senzatie de
comprimare a spatiului, iar in locul in care distanta dintre repere se mareste, se obtine senzatia
de dilatare a spatiului ( vezi Fig. 413 )
Fig.413
Aceasta variatie a distantelor introduce dinamicitate in cadru.

- daca reperele de la capetele sirului, se


afla langa marginile cadrului, se micsoreaza impresia de largime ( vezi Fig. 414 )
Fig.414
Impresia de largime a spatiului se obtine utilizand obiective superangulare. O
usoara curbura a imaginii poate accenta impresia dorita .
In general, se va tine cont de urmatoarele observatii :
- liniile orizontale din imagine, accentueaza impresia de latime
- liniile verticale accentueaza impresia de inaltime
- liniile oblice creeaza impresia de adancime
- dinamicitatea compozitiei, scade efectul de vastitate spatiala ( linii
frante, in zig-zag, curbe concentrice, contraste de lumina si culoare, elemente in
prim plan, culori calde, etc. )
Referitor la culorile calde, este evident faptul ca un lan de grau copt (galben )
va fi mai mic fata de acelasi lan de grau necopt ( verde ). Acelasi peisaj, prezentat la
ore diferite ( rasarit sau apus fata de orele amiezii) va fi perceput diferit ca marime.
Pentru crearea impresiei de vastitate a spatiului, trebuie pastrata unitatea
compozitionala deoarece la imaginile fragmentate nu se obtine aceeasi impresie.
Elementele imaginii, se vor prezenta usor aplatizate, acest efect obtinandu-se
fotografiind de pe inaltimi . Impresia de aplatizare se poate obtine prezentand in
partea de sus a imaginii, un cer cu nori bine conturati .

www.photocami.ro

Legatura cu cerul (cu spatiul cosmic), accentueaza impresia de vastitate, de


imensitate . Uneori, aceasta legatura se accentueaza artificial, folosind filtre pentru
virarea culorilor .
O ultima observatie, se poate face asupra subiectului ales . Originalitatea sau
ineditul exagerat pot impune o concentrare a privitorului, care sa-l impiedice sa-si
plimbe privirea nestingherit pe intreaga suprafata a imaginii si sa capete astfel o
stare de contemplare poetica si melancolica care-i stimuleaza sentimentalismul.
Imaginile prea pitoresti nu sunt adecvate pentru a transmite mesaje de maretie,
solemnitate sau vastitate .
Exprimarea adancimii spatiului
Adancimea spatiului, se poate evidentia prin includerea in imagine a unor elemente dispuse in planuri diferite. ( exemplu: daca pe o campie sunt prezentati doi
cai de dimensiuni diferite pascand, diferenta de dimensiune a lor o vom percepe ca
pe o distanta in adancime intre cai si in final ca pe o desfasurare in adancime a
campiei ). ( exemplu prezentat in Fig.367 )
Metoda trebuie utilizata cu multa atentie, pentru ca plasarea unor elemente
prea vii ale imaginii in prim-plan, sau in planuri apropiate, retin atentia privitorului
asupra lor si impiedica desfasurarea privirii catre infinit . Din aceasta cauza, elementele care reprezinta repere de adancime, vor fi cat mai neutre. Pe de alta parte, in
mod natural claritatea va scadea in adancime
Intinderea peisajului, a campiilor, a suprafetelor de apa, se accentueaza
plasand linia orizontului in partea de jos a imaginii. Aceasta depinde direct de
unghiul subiectiv de fotografiere, respectiv de inclinarea usor in sus a axei de
fotografiere.
In imaginile fotografice odata cu departarea scade contrastul imaginii ( chiar
daca iluminarea ramane aproximativ aceeasi ) , culorile devin mai putin saturate
virand usor catre albastrui . ( albastrul departarilor ). Fotograful va putea accentua
sau atenua acest fenomen cu ajutorul filtrelor .
Se reaminteste faptul, ca la utilizarea obiectivelor superangulare elementele
imaginii se distanteaza in adancime, in schimb la utilizarea teleobiectivelor se obtine
un control mai bun al campurilor de claritate .
Exprimarea impresiei de inaltime
In general, numai imaginile care contin linii verticale, pot crea impresia de
inaltime. In acelasi scop, se utilizeaza formatul pe inalt respectiv cadrul imaginii va
avea laturile mari asezate pe verticala.
Pentru accentuarea impresiei de inaltime, se inclina axa de fotografiere usor in
sus, obtinandu-se convergenta liniilor verticale, iar pentru perceptia mai buna a
planului vertical se va mari campul de claritate al imaginii .
Reprezentarea frontala a subiectului scade efectul de perceptie a verticalitatii.
Pentru a se evidentia inaltimea, se vor fotografia profiluri, vederi pe treisferturi
combinate cu desfasurarea in adancime a planului orizontal in care se vor dispune
elemente de comparatie a inaltimii. Aceste elemente de comparatie, se vor afla cat
mai aproape de elementele, a caror inaltime vrem s-o evidentiem. Sa ne reamintim
din capitolele anterioare, ca evidentierea inaltimii unui element prin comparatie cu
altul depinde de distanta de fotografiere si de distanta dintre cele doua elemente .
Facem observatia, ca pentru elementele masive ( late, groase ) este mai
dificila evidentierea inaltimii lor si din acest considerent recomandam, alegerea cu
mare atentie a pozitiei de fotografiere .

www.photocami.ro

24.4.2 Utilizarea elementelor de comparatie


In imaginile de peisaj apar numeroase elemente a caror dimensiune reala nu
poate fi perceputa direct. (marea poate fi confundata cu un lac, muntii pot fi
confundati cu mici coline, campiile pot fi confundate cu pajisti, etc.) Fara un element
de comparatie, nici elementele mici nu pot fi percepute la adevarata lor dimensiune
( un drum poate fi confundat cu o poteca, un rau poate fi confundat cu un parau, o
stanca va parea un bolovan, etc. )
In aceste conditii, apare imperios necesara , introducerea unor elemente de
comparatie cu dimensiuni cunoscute, care actionand pe cele trei dimensiuni, permit
privitorului sa evalueze corect maretia si vastitatea decorului care ii este prezentat .
Aceste elemente, a caror dimensiune reala va fi perceputa instantaneu si la
care se vor reporta celelalte elemente din imagine, sunt fiinte si elemente din natura,
sau constructii umane binecunoscute : om, animal, copac, cabana autovehicul, tren,
ambarcatiune, etc. Ca si elementele, care se utilizeaza pentru reperarea planurilor
dispuse in adancime, elementele de comparatie nu trebuie sa atraga atentia in mod
deosebit , sa devina centre de interes sau sa retina atentia privitorului
24.4.3 Perceptia unor elemente grafice in fotografia de peisaj
Punctul si liniile
- punctul, reprezinta forma concentrata, sau reper in timp ( elemente punctiforme in prim plan, pot sugera caracteristici de suprafata, defecte, dezordine,
murdarie
- linia, reprezinta desfasurare in timp si spatiu, lumina laterala sau contralumina ( in fotografia de peisaj nu apar contururi )
- linia groasa sugereaza directie
- linia subtire sugereaza intersectie de planuri
- linia orizontala, sugereaza latime, largime
- linia oblica sugereaza adancime
- linia verticala sugereaza inaltime
- linia punctata, in zig-zag sau linii paralele, sugereaza ritm
- linia curba, este o linie ajunsa la maturitate care va sugera relieful.
( natura nu tolereaza liniile drepte, odata cu timpul le modeleaza ). Cu cat aceasta
linie va fi mai departe, cu atat va fi mai aplatizata .
- convergenta liniilor determina un punct de tensiune
- o linie groasa, se poate subtia in mod natural, spre partea dreapta
si in spre partea de sus a cadrului , in caz contrar impresia devine stranie ( linia, se
subtiaza odata cu departarea de izvorul ei, cele doua directii mentionate fiind cele
naturale )
Din acesta cauza convergenta liniilor se produce in mod natural in partea de
sus a cadrului ( de exemplu convergenta liniilor de perspectiva ). Orice convergenta
a liniilor in partea de jos a cadrului strica unitatea compozitionala .
Deoarece in natura se produce orientarea fireasca a tuturor lucrurilor, liniile
oblice care nu indica directii sunt nepotrivite si nefiresti .

www.photocami.ro

Figurile geometrice
- cercul si elipsa, reprezinta spatii inchise sau concentratii spirituale , care apar
accidental in fotografia de peisaj. Curbura de camp similara elipsei care se obtine la
utilizarea obiectivelor cu distanta focala mica, izoleaza elementul prezentat astfel. De
altfel, orice element circumscris unei curbe, va fi izolat iar curba va orienta privirile
numai asupra lui .
- elipsa verticala, este nenaturala si are numai valoare de simbol.
- patratul si dreptunghiul reprezinta planuri frontale. Daca nu vor scadea ca
dimensiune pe adancime, ( Fig.415416) vor limita desfasurarea spatiului .
Indiferent daca aceste figuri, reprezinta corpuri sau sugereaza legaturi in cadru ,
trebuie sa aiba laturile paralele cu marginile cadrului, in caz contrar producandu-se
dezechilibre major in compozitia cadrului. (Fig.417)

Fig.415

Fig.416

Fig.417

- paralelogramul si trapezul, reprezinta planuri laterale sau orizontale . Firesc


aceste figuri vor fi asezate cu baza mare spre partile laterale ( Fig.418 ), sau spre
partea de jos a cadrului ( Fig.419). ( deformatia naturala de perspectiva, in caz
contrar aceste figuri aparand ca structuri ciudate ).

Fig.418
Fig.419
- triunghiul, reprezinta in imagine semn indicator, vector de directie sau relatii
intre elemente.
Egalitatea laturilor laterale ale triunghiului ( triunghiul isoscel ), confera
compozitiei un aer solemn. La peisaj, compozitia triunghiulara se face cu baza triunghiului
paralela cu latura de jos a cadrului, pentru a
se asigura desfasurarea spatiului .
Pentru asigurarea desfasurarii spatiului
in adancime, compozitia in triunghi trebuie
aleasa astfel, incat sa se incadreze natural
Fig.420
in conul de perspectiva. ( Fig.420 )

www.photocami.ro

Culorile si nuantele lor


Fiecarui element al acestui limbaj vizual care este fotografia, ii corespund pe
langa valoarea de reprezentare directa a unei caracteristici naturale si o valoare de
simbol care este de multe ori preponderenta .
Culorile au la randul lor valoare simbolica, dupa cum urmeaza :
- galbenul, este culoare pur pamanteasca
- albastrul este culoare pur cereasca
Inversarea pozitiei naturale a acestor culori in cadru ( galben, portocaliu, rosu
in partea de sus a cadrului, iar albastrul, in partea de jos ), are ca efect pierderea
importantei, greutatii elementelor terestre in favoarea celor celeste. Mai mult exista
tendinta naturala a repozitionarii culorilor ceeace creeaza tensiune ( vezi dramatismul imaginilor de apus si rasarit de soare )
Pe de alta parte, o mare importanta o va avea ponderea si calitatea culorii
albastre, fata de ponderea si calitatea culorilor care reprezinta partea terestra .
In cazul in care elementele terestre sunt reprezentate intunecat, numai prin
suprafete si contururi, fiind luminate din sens contrar cu lumina vie ( contralumina,
galbena sau portocalie ) va conta numai sentimentul, starea rezultata.
- albastrul si verdele reprezinta spatial nemarginit
In imagini culorile respective vor avea o pondere importanta. Nuantele inchise
ale culorilor din prim plan sau saturatia culorilor mai mare in plan indepartat,
deconcerteaza deoarece sunt ilogice.( perceptia umana, este adaptata la fenomenul
de scadere al iluminarii si a contrastului, odata cu departarea ) In acest caz, in
perceptia privitorului zona iluminata, situata in planul mai indepartat va apartine altui
spatiu, altei lumi .
- rosu reprezinta spatiu de intensitate pasionala
- portocaliul reprezinta viata
Rosul si portocaliul, constituindu-se rapid in centre de interes si tensiune nu-si
au locul in plan indepartat, deoarece tensiunea se atenueaza odata cu departarea
- violetul este culoare cosmica
Culorile violet si magenta in prim plan sunt stranii .
- albul dilata spatiul si timpul
- negrul comprima spatiul si timpul
Rolul culorilor in peisaj este sa asigure spatialitatea inlocuind-o pe cea reprezentata geometric.
Pe de alta parte, pentru asigurarea unitatii la imaginile de peisaj culorile trebuie sa se armonizeze perfect, sa fuzioneze unele in altele ( principiul continuitatii ) .
Contraste de culoare, de lumini si umbre, tentatia pentru inedit si pitoresc ,
micsoreaza spatialitatea si vastitatea peisajului.
Dupa cum am subliniat la inceput, culorile au rolul de a asigura in acelasi
timp si spatiul spiritual. Tensiunea, dramatismul , se obtin prin vibrarea culorilor, prin
amestecul lor si prin incordarile rezultate din intalnirile dintre tonuri .
Tocmai pentru accentuarea ,sau diminuarea acestei tensiuni, a dramatismului,
si pentru armonizarea intregului spatiu reprezentat, unii fotografi de peisaj, apeleaza
la tehnici prin care contrasteaza, sau dinpotriva scad contrastul, unor intregi zone de
imagine, pentru a obtine reactiile dorite, din partea privitorului ( virare, solarizare,
filtre soft, degradee, fotografierea cu materiale IR , graficizare, etc. ) .

www.photocami.ro

24.5.0 Resurse stilistice similare cu cele utilizate in literatura


In limbajul vizual pentru definirea unor personaje, obiecte , locuri sau situatii,
pentru modificarea ritmului si tensiunii naratiunii sau pentru sporirea credibilitatii
mesajului transmis se apeleaza la procedee utilizate si in literatura
Cum semnificatia acestor procedee, a fost invatata in scoala la cursul de
literatura, le reamintim pentru a fi utilizate si in fotografia de peisaj .
Antiteza consta in prezentarea in oponenta a doua elemente astfel incat prin
contrast, sa poata fi evidentiate calitati sau defecte.
Comparatia seamana cu procedeul descris anterior, insa in acest caz vom
avea de aface cu doua elemente apartinand aceleiasi familii . Pe de alta parte, prin
alaturarea a doua elemente contrarii, caracteristici comune se transfera de la unul la
celalalt ( Alaturarea unui trandafir de obrajii unei fete, ii transfera acesteia o parte
din gingasia florii, obrajii ei erau ca doi trandafiri )
Prin prezentarea alaturata a doua elemente dintre care unul este
binecunoscut se pot aprecia si caracteristicile celui mai putin definit.
Asocierea, presupune alaturarea unui element altora si prin aceasta transferarea asupra lui, a unor caracteristici. Exemplu : daca langa un grup de elevi
imbracati in uniforma, este prezentat si un alt copil de aceeasi varsta , privitorului i se
va sugera, ca toti copii sunt elevi, poate chiar colegi, inclusiv cel alaturat ulterior
grupului, cu toate ca acesta nu poarta uniforma .
Enumerarea consta in prezentarea elementelor unei imagini intr-o succesiune
Aceasta va obliga privitorul, la perceptia acelor elemente intr-o anumita ordine sau
intr-un anumit ritm impus . Sirul de copaci, de pe marginea unui drum care se pierde
in departare, impune un ritm de parcurgere al drumului respectiv .
Elipsa, presupune ca intr-o succesiune ca cea prezentata mai sus, sa lipseasca unul dintre elemente. Lipsa acestuia , remarcata uneori substituita subtil, nu va
afecta cu nimic mesajul . ( In imagini , de multe ori , lumina si umbra inlocuiesc
elementele care lipsesc din cadru )
Exclamatia , va fi reprezentata in imagine, de petele de lumina, contrast, si
culoare sau introducerea unor elemente de pitoresc.
Gradatia reprezinta o succesiune de elemente, a caror valoare, sau semnificatie, se amplifica sau se diminueaza , dand astfel posibilitatea de a se controla
nivelul perceptiei .
Metafora reprezinta un procedeu prin care se face o comparatie subinteleasa
Se utilizeaza elemente cu valoare simbolica. Astfel ferestrele, pot fi metaforic ochii
unei locuinte. Dealurile, dunele, valurile pot reprezenta metaforic senzualitatea
formelor umane . Doua drumuri care se unesc sau care se despart, pot semnifica
doua destine .
Personificarea se obtine, prin atribuirea unor caracteristici umane unor
elemente de peisaj. Astfel un brad poate fi semet, o salcie poate fi trista, un munte
poate fi mandru .
Personificarea se poate obtine si prin paralelism . Un arbore cu puietul sau, o
floare cu bobocul ei, pot fi percepute ca un parinte alaturi de copilul sau .Daca ne
reamintim denumiri de locuri din tara noastra, putem realiza cat de mult fost
personificata natura inca din vechime .
Procedeele prezentate, sunt enumerative, deoarece se pot utiliza si celelalte
( simbolul, substitutia, hiperbola, parabola, etc. )

www.photocami.ro

24.5.1 Simboluri si semnificatia unor elemente de peisaj


Prezentam mai jos elemente cu valoare de simbol care apar in imaginile de
peisaj, pentru a le intelege mai bine semnificatia evitand ca prin alaturarea lor in
cadru sa obtinem repetitii inutile sau contraziceri reciproce .
- soarele
simbol al genezei
- cerul
element de legatura cu cosmosul
instelat, insorit
legatura armonioasa, integrare
nori negri, grei
legatura tensionata
- norii
simbolizeaza forta celesta
- albastrul infinitului
domeniu spiritual si sacru
- ploaia, ninsoare
dar al naturii
- furtuna , viscol
pedeapsa a naturii, natura dezlantuita
interventie celesta
- ceata
contopirea cu natura
- zapada
puritatea naturii
- marea
imensitatea orizontului terestru
- muntii
maretia peisajului terestru
- dealuri, campii, plaje
spatii de viata si activitate umana
- pustii
imensitatea unor spatii, functie de forme
reprezentari ale senzualitatii
- stanci, rape, mlastini
natura neospitaliera
- culturi agricole
activitate umana
- lant muntos, padure
bariere ale necunoscutului
- lac
spatiu izolat, ochi al lumii subterane
- rau
bariera naturala intre doua spatii
- drum, sosea
bariera intre spatii, daca sunt populate,
marcheaza trecerea timpului
- alei, poienite, terase
spatii de meditatie
- vegetatie
simbol al naturii , al vietii
- arbusti, flori
elemente pitoresti de peisaj
- floare
gingasie, fragilitate, simol al tineretii si
dragostei
- arbore
simbol al vietii, sau al omului
- animale
simboluri ale vietii
- nori de praf
vant, activitate intensa
- fum care se ridica
locuri cu tensiune maxima
- pod, punte
element de legatura intre spatii
- ziduri, garduri, grilaje
delimitarea unor spatii de activitate
- locuinte
spatii familiare
- turle, cladiri inalte
ambitie, dorinta umana de emancipare
- santiere, fabrici, sedii
spatii productive
- porti, usi, ferestre
elemente de legatura, intre lumea
exterioara si lumea interioara
- biserici, temple
elemente de legatura cu sacrul
- trenuri, masini, stalpi IT
simboluri ale tehnicii
- monumente, statui
simboluri ale ordinei, moralei si dreptatii
- banca din parc
spatiu de meditatie
- felinare
repere al succesiunii temporale
- trepte, scara
simbol al dorintei de ascensiune

www.photocami.ro

- umbre ale elementelor


- estomparea elementelor

personificarea lor
integrarea lor

24.6 Tipuri de peisaje


Imaginile de peisaj, trebuie sa fie bine delimitate in timp si spatiu pentru ca
privitorul, sa-si concentreze atentia numai asupra mesajului ideatic. Mesajul se va
descifra in timp dupa baleierea intregii imagini ceeace impune o compozitie
elaborata care sa retina atentia privitorului si sa-l oblige sa parcurga imaginea dupa
un anumit traseu.
Pentru localizarea spatiului prezentat in imagine, acest spatiu trebuie sa aiba
caracteristici proprii care determina si tipurile de peisaj .
Astfel, peisajele se pot caracteriza dupa :

loc
montan
marin
citadin
rural
industrial
arhitectural

anotimp
de primavara
de vara
de toamna
de iarna

starea vremii
zi insorita
zi cetoasa
zi ploioasa
zi cetoasa
zi vantoasa

ora zilei
rasarit
dimineata
miezul zilei
dupa amiaza
seara
noaptea

In general imaginea de peisaj este utilizata de multe ori ca pretext pentru a se


transmite stari sufletesti.
Elementele care figureaza in peisajul respectiv, trebuie sa poata sa fi
recunoscute imediat, sa aiba valoare universala de reprezentare. Este de nedorit sa
se faca o confuzie intre modul in care un element de imagine este reprezentat si
intre modul in care acelasi element va fi perceput.
Astfel, orice figura prezentata este greu de recunoscut daca nu se incadreaza intr-o clasificare stiuta. Fara integrarea in aceasta clasificare apare imediat
distorsiunea. Pentru a se evita fenomenul , se va acorda mare atentie prezentarii
elementelor particulare ( de ex. o coliba, o locuinta lacustra, un iglu, pot fi asimilate
unei categorii, locuinte umane, numai daca prezinta particularitati asemanatoare
identificabile ). In caz contrar, privitorul in loc sa recepteze mesajul ideatic va efectua
identificari si descifrari.
Deconcertarea privitorului prin reprezentarea inadecvata a unor elemente,
impiedica perceptia unitara a imaginii si receptarea mesajului continut .
Apare dificila misiune a fotografului, ca dintr-o infinitate de situatii posibile, s-o
aleaga, numai pe aceea adecvata pentru transmiterea mesajului sau . Va trebui sa
aleaga subiectele, circumstantele, locul optim de statie si mijloacele tehnice cele mai
potrivite. Va trebui ca conceapa imaginea in asa fel, incat sa-i acorde privitorului
suficiente posibilitati, care sa-i mareasca receptivitatea si perceptia vizuala .
Armonizarea posibilitatilor, tehnicilor, cu ideea pe care vrea s-o transmita prin
imagine, va fi adevarata proba a profesionalismului , iar sensibilitatea fata de natura
si subtilitatea cu care isi va transmite prin imagini unui interlocutor sentimentele, vor
demonstra talentul fotografului de peisaj.

www.photocami.ro

24.6.1 Peisajul montan


Imaginile acestui tip de peisaj, prezinta in prim plan si plan mijlociu formele
abrupte care evidentiaza maiestuoasele forme geologice . Fotografierea muntilor din
plan indepartat, se utilizeaza pentru imagini de dcor ( am mentionat anterior ca
reprezentarea frontala a formelor inalte, scade impresia de inaltime a lor )
Dificultatile care apar la fotografiere sunt urmatoarele :
- alegerea unui punct de statie mai inalt, pentru ca vegetatia din prim-plan,
sa nu obtureze subiectul
- alegerea iluminarii cadrului ( respectiv alegerea anotimpului, a orei din zi
si a conditiilor atmosferice, cand conditiile de iluminare, sunt cele mai favorabile )
Iluminarea cea mai favorabila, va fi cea obtinuta cu ajutorul unei lumini difuze
laterale care va reliefa subiectul. ( in cazul luminii directe, nedifuzate contrastele vor
fi prea mari ) Pentru efecte deosebite se poate utiliza contralumina .
Desfasurarea spatiului in adancime, se va face prin alternarea de planuri .
Pentru evidentierea dimensiunii formelor prezentate, in imagine se vor introduce elemente de comparatie
Pentru realizarea acestui tip de imagini se folosesc filtrele: galben ( a/n ), UV,
polarizare si de conversie pentru virarea culorii.
Subiecte predilecte : carari pe abrupt, serpentine, pereti stancosi, chei, vederi
descoperite de pe inaltimi, zapada spulberata pe stanci, etc.
24.6.2 Peisajul marin
Peisajul marin nu poate fi conceput fara conturul discontinuu al valurilor .
Aceste valuri asigura desfasurarea in adancime a cadrului .
In scopul desfasurarii in adancime a spatiului, in imagine trebuie sa apara bine
conturata linia orizontului si repere pe suprafata marii sau pe plaje ( contur mal,
vapoare, barci, faruri, diguri, etc. ) Datorita saraciei de elemente din cadru, linia
orizontului se va plasa in partea de jos a cadrului, urmand ca desfasurarea spatiului
in adancime sa fie evidentiata si cu ajutorul norilor de pe cer . Acesti nori, bine
conturati , contribuie la impresia de suprafata plana a marii. ( aplatizeaza suprafata
de sub ei ).
Stralucirea valurilor in contralumina, ofera un cadru deosebit pentru rasarituri
le si apusurile de soare. Pentru ca discul soarelui sa fie bine integrat in compozitie,
soarele, se va prezenta partial acoperit de linia orizontului ( va iesi din mare ) .
Peisaje marine mai spectaculoase dar mai greu de realizat, sunt furtunile pe
mare . Dinamismul valurilor , schimbarea continua a elementelor in interiorul cadrului, cer ca acest subiect, sa fie abordat in stilul fotoreportajului, cu urmarirea continua
a subiectului in vizor si declansarea la momentul oportun .
O problema deosebita, de care trebuie sa tina cont fotograful, la mare este
nisipul marunt care patrunde in aparate si in obiective. Impotriva acestui nisip abraziv si a atmosferei saline, la randul ei coroziva, se impune folosirea unui filtru UV de
protectie pentru obiectiv si o carcasa etansa pentru aparat.
Se vor folosi aceleasi filtre, ca la pct. 24.6.1

www.photocami.ro

24.6.3 Peisajul citadin


Specificul acestui peisaj, este dinamismul, datorat activitatii locuitorilor orasului
Acest dinamism al activitatii, reiese din jocul inaltimilor si volumelor cladirilor,
alternanta dintre volume si spatii libere, activitatea febrila a locuitorilor .
Aglomeratia si circulatia prezentata in imaginile din marile orase contribuie la
evidentierea acestui dinamism. Dinamismul si dramatismul impun apelarea la un
plus de claritate, contrast si saturatie a culorilor .
Particularitatile acestui ambient poarta amprenta traditiilor, gradului de civilizatie si temperamentul locuitorilor sai . Aceste caracteristici se scot cu pregnanta in
evidenta, pentru ca peisajul sa fie particularizat .( Iasul nu poate semana cu
Bucurestiul, cum nici Moscova nu poate semana cu Londra )
Fiecare oras are cartiere, strazi si monumente specifice si poseda si anumite
caracteristici afective . Pentru redarea acestora, se va apela la toate posibilitatile
compozitionale si interpretative .
Se utilizeaza in mod curent cu obiective cu distante focale scurte. Acestea
introduc privitorul in interiorul spatiilor si produc deformatii de perspectiva.
In peisajul citadin se gasesc subiecte atat pentru portret, cat si pentru natura
statica sau fotoreportaj ca genuri distincte si se incearca prin tehnici specifice
acestor genuri sa se prezinte cat mai veridic particularitatile orasului si ale locuitorilor
Intr-un dcor atat de bogat in subiecte, nu exista limite sau recomandari speciale pentru aparatura si accesorii .
24.6.4 Peisajul rural
Desi asemanator in multe privinte cu peisajul citadin, la peisajul rural apare o
caracteristica suplimentara, legatura locuitorilor cu natura .
Satele sunt armonios integrate in mijlocul naturii si acest aspect trebuie sa
reiasa pregnant in imagini . Datorita calmului inspirat de natura , dinamicitatea si
dramatismul imaginilor scade .
Subiectele imaginilor, prezinta stransa legatura dintre om si natura, dintre om
si celelalte vietuitoare, activitatea cotidiana, aspiratiile si nevoile imediate .Ca pastrator al valorilor traditionale satul va fi prezentat cu ceeeace are mai caracteristic si
mai pitoresc .
Daca in imaginile din orase, se prezinta realitatea imediata, aparenta, in peisajul rural se prezinta preponderent stabilitatea si substraturile psihologice . Aceste
imagini vor fi mult mai elaborate fata de cele din peisajul citadin, deoarece din cauza
stabilitatii existente in imagine , orice legatura fortata apare evidenta.
Pitorescul satului integrat in natura, a constituit dintotdeauna subiectul preferat al pictorilor datorita nostalgiilor si invitatiei la meditatie, pe care le provoaca
aceste imagini .Peisajul rural, este un peisaj simbolic idealizat ,inspirat de un paradis
terestru, in care exista deplina armonie dintre om si natura. Aceasta atmosfera
solicita o anumita sobrietate, care nu trebuie stricata de un pitoresc exagerat .
Bineinteles ca peisajul rural poate fi redat si in stil realist sau naturalist .
24.6.4.1 Rauri, lacuri, caderi de apa
Apa in continua miscare, simbolizeaza viata pe pamant. Se prezinta metaforic
lupta omului cu natura sau lupta pentru existenta. Prin forma, culori si contraste, prin
fluiditatea si temperamentul ei apa este un subiect deosebit de des reprezentat.

www.photocami.ro

Raurilor sunt trasee de explorare a spatiului. Se prezinta apa involburata curgand in albia ei, luptandu-se cu pietre, crengi, caderi de nivel.
Drumul sinuos al unui rau sugereaza aceeasi zbatere prezenta, trecuta sau
viitoare. In contrast, pe mal cresc copaci umbrosi, apar stanci masive sau maluri
abrupte in pozitii ferme. Aceste elemente nu sunt statice deoarece prin forma lor
sugereaza miscare. ( directia crengilor unui arbore, directia sugerata de forma unei
stanci sau de curbura unui mal )
Compozitional, trebuie urmarita integrarea directiei curgerii apei cu directiile
sugerate de celelalte elemente invecinate cu ea.
Luciul lacurilor care oglindesc norii cerului sau formele masive de pe maluri
creeaza legatura dinspre adancuri spre exterior. Sugereaza ochiul pamantului.
Pentru a se reda impresia de viu, apa trebuie sa prezinte reflexe. Se vor cauta unghiurile din care se obtin reflexe cat mai accentuate, mai contraste si cu forme
care se integreaza cat mai bine in compozitia generala.
O caracteristica sugestiva a apei in imagine sunt stropii. Pentru evidentierea
acestora trebuie utizata lumina laterala. Functie de distanta de fotografiere se expune cu timpi 1 / 30 1 / 125 sec.
Daca se fotografiaza caderi de apa ( sau arteziene ) timpul de expunere trebuie micsorat, functie de efectul pe care dorim sa-l inregistram :apa involburata, sau
stropi suspendati in aer. ( 1/ 125 1 / 500 sec. )
24.6.5 Peisajul industrial
Peisajul industrial, are scopul de a prezenta locul si rodul unor activitati si
aspiratii umane in domeniul industrial. Domeniul pare limitat, dar in realitate ca in
orice spatiu de activitate umana se regasesc toate sentimentele naturii umane .
Ceeace trebuie evidentiat insistent in aceste imagini, este stransa legatura
care exista intre om si acest nou spatiu creat de el . Astfel apare prezentata, chiar
ratiunea de a exista a acestui mediu creat artificial . Pe langa aceasta se vor scoate
in evidenta si valorile estetice ale acestui mediu.
In acest sens, imaginile trebuie sa transmita urmatoarele mesaje :
- valoarea sociala si morala a activitatii respective
- dinamicitatea activitatii umane
- frumusetea, estetica proprie a constructiilor industriale
- particularitatile specifice ale acestor constructii
- integrarea armonioasa a acestor constructii in mediul natural
In general, peisajele industriale sunt lipsite de poezia si lirismul care se
degaja din peisajele naturale, accentul fiind pus pe perspectiva, plasticitate si
contraste . Din aceasta cauza planurile din departare sunt mai rar intrebuintate.
Deoarece se va sublinia dinamismul activitatii umane, cadrul va fi bogat in
reliefuri, colturi, intersectii, linii frante si de ritmul dat de succesiunea unor elemente.
Culorile vor fi mai saturate, contrastele mai acentuate, claritatea mai mare.
Compozitia va fi dificil de realizat . Formele riguroase ale constructiilor industriale, cer o anumita sobrietate in redarea lor . Curbura de camp se evita, in schimb
unghiul subiectiv de fotografiere, poate sublinia inaltimea si adancimea cadrului si
relatiile dintre elementele din cadru . Aceasta trebuie facuta cu moderatie, in limitele
unui echilibru, deformarile exagerate afectand sobrietatea susamintita .
Complexitatea formelor dintr-un santier, o hala industriala, o linie de fabricatie
face dificila decuparea cadrului . In primul rand, elementele din cadru, trebuie sa fie
identificabile instantaneu, pentru a nu se crea ambiguitati . In al doilea rand, cadrul

www.photocami.ro

trebuie sa cuprinda o parte a unui domeniu de activitate, sau a unui proces


tehnologic, prezentata intr-o succesiune logica . Decuparea nu se poate face numai
pe criterii estetice, deoarece trebuie sa se tina seama de ratiunea existentei unor
elemente din cadru. Se va evita, incarcarea nejustificata a cadrului .
Logic, acest spatiu de activitate umana trebuie populat . Personajele vor fi
prezentate in timpul activitatii . Se mentioneaza ca, intr-un astfel de dcor, prezenta
umana este sesizata imediat , asa incat se va acorda mare importanta pozitiei si
gesturilor personajelor .
Imaginea, se va desfasura pe planuri succesive, pentru a se accentua impresia de spatiu tridimensional . Efectele luminoase ( scantei de sudura, sau otel topit,
aburi luminosi, lampi de avertizare, ,praf, fum, etc. ) intaresc naturaletea si sporesc
tensiunea in cadru.
Fotografierea se va face de obicei la lumina existenta iar pentru a se obtine
unitatea cadrului se poate utiliza virarea culorilor intr-o usoara nuanta dominanta .
Se mentioneaza ca fotografii de gen, sunt specializati pe domenii , ca si
fotoreporterii sportivi, deoarece fiecare activitate industriala are particularitati , mod
de prezentare si puncte de interes specifice .
24.7.0 Lumina
In mod natural fotografia de peisaj se realizeaza cu lumina de zi. Aceasta isi
pastreaza caracteristicile specifice intr-un interval de timp destul de restrans ( ora
10.00 15.00) interval in care culorile apar stralucitoare si saturate.
Din intervalul respectiv de timp sunt mai avantajoase orele 10.00-11.00 si
14.00 15.00 cand razele au o usoara inclinatie fata de perpendiculara locului.
( se reaminteste ca intervalul de timp mentionat mai sus variaza cu anotimpul si
latitudinea locului in care se efectueaza fotografierea )
Totusi fotografierea la miezul zilei, inregistreaza o atmosfera cu contraste
scazute, deprimanta iar temperatura de culoare este rece.
In afara acestui interval lumina incepe sa piarda componenta albastra capatand o dominanta roscat portocalie.
24.7.1 Apus si rasarit de soare
Dominanta roscat portocalie produce o lumina calda in care se realizeaza imagini spectaculoase cu apus si rasarit de soare .
Apusurile si rasariturile sunt relativ usor de fotografiat deoarece expunerea nu
este asa de critica ca pentru alte scene. La o usoara subexpunere veti obtine culori
mai saturate si mai inchise iar la o usoara supraexpunere veti obtine o imagine mai
luminoasa.
Caracteristica acestor imagini este contralumina, care determina o prelungire
a expunerii pentru prezentarea elementelor din planele apropiate. Datorita dominantei, paleta color incepe sa se reduca ( perioada optima de fotografiere cca. 1 / 2 h.)
Se realizeaza imagini cu discul soarelui printre siluete, reflexe in apa ale soarelui la
apus sau la rasarit, peisaje cu norii colorati de dominanta rosietica, proiectii ale
elementelor din prim-plan pe cerul rosiatic, etc.
Pentru integrarea in compozitie a discului soarelui, acesta va fi partial acoperit
de linia orizontului. Cu ajutorul unui teleobiectiv discului soarelui i se poate acorda o
importanta mai mare. ( nu priviti soarele prin vizor deoarece afecteaza ochii )

www.photocami.ro

24.7.2 Luna fotografia de noapte


Luna se evidentiaza pe cer dupa apusul soarelui. Imediat dupa disparitia
soarelui sub linia orizontului o serie de subiecte inca se pot distinge. Este cea mai
favorabila perioada pentru fotografiere.
Se mentioneaza faptul ca luna nu este o sursa suficient de puternica pentru a
asigura iluminarea spatiului noaptea. In aceste conditii, noaptea se obtin imagini la
expuneri de peste 1 min. timp in care luna capata forma alungita.
Imagini cu luna plina in apropierea orizontului, ( simbolizeaza in imagine
soarta) sunt spectaculoase. Deasemenea imaginile cu luna ale peisagiilor acoperite
de zapada sunt reusite datorita reflexiei luminii
Imagini cu luna se pot realiza si prin dublaexpunere : prima expunere se face
ziua pe inserat cand peisajul prezinta suficiente contururi si nuante iar dupa o perioada de timp se reexpune noaptea cand luna este stralucitoare.
Fotografia de noapte este un subiect destul de putin abordat, cu toate ca
imaginile respective produc un efect vizual deosebit. In aceste imagini sunt prezentate sursele de lumina, pe care le percepem pe timp de noapte, lumini, care sugereaza
un univers partial ascuns. Esentiala este puterea de sugestie a luminilor respective
nu numai simpla reprezentare si organizare a lor in compozitia imaginii.
Bineinteles ca aceste lumini fiind centre de interes ale imaginii, trebuie sa fie
reprezentative si sa confere imaginii dinamism. ( se fotografiaza farurile masinilor in
miscare, siruri de felinare, vitrine, ferestre luminate, fulgere, etc. )
Expunerea generala ar trebui masurata in lumina reflectata ( masurare medie,
integrala sau matriceala ) iar pentru centrele de lumina in lumina incidenta.
Se poate utiliza si expunere autobracketig ( suita de imagini cu parametri de
expunere succesivi )
Recomandarile urmatoare, au in vedere utilizarea unui material cu
sensibilitatea de 400 ISO
Timpii de expu nere
Diafragma

2,8

3,5

4,5

5,6

strazi si piete luminate


1/5

1
2
strazi luminate cu asfaltul ud
1/30
1/15
1/8

1/2
strazi intunecate

1
2
4
strazi intunecate cu asfaltul ud
1/10
1/5

1
2
vitrine luminoase
1/125
1/60
1/30
1/15
1/8
monumente luminate
1/15
1/8

1
semne luminoase
1/30
1/15
1/8

1/2

www.photocami.ro

Sursele de lumina utilizate noaptea in oras sunt lampi cu vapori de mercur


care vireaza imaginile spre albastru si lampile cu sodiu care vireaza imaginea spre
portocaliu. Acestea alaturi de alte surse cu neon, halogen sau becuri cu incandescenta spectru propriu asa incat este deosebit de dificil de asigurat un echilibru de
culoare. Se va expune pe criterii interpretative.
Fenomene luminoase interesante se produc in jurul surselor de lumina. Daca
atmosfera contine picaturi fine de apa in suspensie ( dupa ploaie sau pe vreme
cetoasa ) atunci in jurul lampilor se va forma o aura care este bine pusa in evidenta
la expunerile lungi.
Pentru a se asigura suficienta claritate in peisajele de noapte, este necesara
o diafragmare relativ mare 5,6 8 ( functie de distanta focala si distanta de fotografiere ) ceeace impune un timp de expunere lung 30 sec. 2 min. ( 200 ISO). Apare
imperios necesara folosirea unui trepied pentru aparatul de fotografiat. In cazul
utilizarii filtrelor ( efect, fog, difuzie,star, etc. ) timpul de expunere va fi mai lung.
Tot cu ajutorul trepiedului se pot fotografia monumente si palate. Deoarece
iluminarea lor lasa uneori de dorit, se utilizeaza doua expuneri pe acelasi cadru, una
pe inserat pentru detalii si cealalta noaptea la lumina lor de prezentare.
Cunoscand in prealabil tipul lor de iluminare, se pot elimina dominantele
nedorite cu ajutorul filtrelor.
24.7.3 Fotografierea norilor, fumului si cetei
Prezenta acestor elemente in imagine, va indeplini urmatoarele roluri :
- acorda materialitate aerului
- accentueaza impresia de spatiu ( recreaza spatiul pe verticala )
- creaza planuri intermediare in adancime
- intregesc compozitia si contribuie la echilibrul acesteia
- determina asociatii de idei
Aerul, atmosfera, nori si ceata asociate cu vantul, cu rasuflarea, creaza
legatura dintre aer si pamant. In lipsa norilor, a fumului si a cetei , imaginea este
monotona , inexpresiva si neechilibrata
Pentru a indeplini rolurile enuntate mai sus, elementele respective trebuie sa
indeplineasca urmatoarele conditii :
- sa poata fi reprezentate ca elemente distincte
- forma lor sa se integreze armonios cu restul compozitiei
- iluminarea lor sa nu contrasteze evident cu iluminarea cadrului
(exceptand cazul cand se urmareste obtinerea unor efecte stranii )
Reprezentarea elementelor discutate, se datoreaza faptului ca, aerul saturat
de particolele de apa sau de praf aflate in suspensie , difuzeaza lumina laterala sau
contralumina, care trece prin aceste zone. Pentru evidentierea norilor, fumului si
cetei, compozitia trebuie organizata in asa fel incat elementele respective sa fie
prezentate pe un fond intunecat .( la evidentierea cu lumina laterala fondul va fi
neiluminat iar intunecarea cerului se poate obtine si prin utilizarea filtrelor sky-light)
Efectul obtinut in final, va fi de zone locale mai luminoase .
Trebuie mentionat, ca aceste zone iluminate intens, devin centre de interes
ale compozitiei , de unde ar trebui sa izvorasca mesajul principal .
Pe de alta parte, in cazul unui exces de lumina in portiunile subiectului in
care sunt norii fumul si ceata , volumul si structura acestora sunt distruse. Din
aceasta cauza , la iluminarea elementelor respective trebuie sa existe o contopire
gradata intre conturul bine reliefat si zona in care forma este estompata datorita

www.photocami.ro

excesului de iluminare. Numai in acest caz, imaginea elementului, isi va pastra


aspectul veridic ( respectarea legii continuitatii )
In cazul norilor care evidentiaza spatiul, trebuie asigurat nu numai echilibrul
acestor forme cu restul imaginii dar si compozitia suprafetei ocupate de ei.
Pentru evidentierea elementelor in discutie, se pot utiliza filtrele galben sau
portocaliu ( la material a/n ) , polarizare, UV, sky-light si cele de virare a culorii ( la
materialele color ). Pentru accentuarea difuziei luminii se vor utiliza filtrele de difuzie
( Norii, fumul si ceata, se regasesc ca elemente de imagine, in toate genurile
fotografice, la portret fumul de tigare, la natura statica fum sau aburi, la fotoreportaj
fum, la peisaj nori si ceata, etc. insa ponderea si importanta lor in cadrul imaginiilor ,
este cea mai mare la fotografia de peisaj )
24.7.4 Vremea nefavorabila
Ploaia, ceata, zapada, produc imagini interesante. Adesea, obiectele aflate la
distanta apar difuzate in gri, iar obiectele din prim plan apar cu culori mai saturate.
Lumina incetosata dilueaza culorile ( devin pastel ) si inmoaie contururile
obiectelor situate in departare.
Pe vreme innorata contrastele culorilor scad dar in schimb se satureaza.
In timpul furtunilor de vara, cerul se intuneca in schimb obiectele din prim
plan pot aparea stralucitoare. Contrastul va fi dramatic, suprarealist.
Fotografierea ninsorii, ploii, vantului, furtunii se face de la o oarecare distanta
deoarece particolele aflate in aer in apropierea obiectivului se inregistreaza peste
imagine.
Sunt indispensabile filtrele de protectie ( UV ) parasolarele si husele de protectie pentru intemperii.
Pe timp de iarna pe componentele optice se formeaza condensul iar bateriile
isi pierd vitalitatea.

www.photocami.ro