Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
B RrA T I AN ti
PROFESOR LA UNI'LRSITATEA DIN IASI
OH. I. BRATIAN LI
PROM. LA lINIVERSITATEA DIN IASI
www.dacoromanica.ro
rile din urma ale tnvatattilui englez, cldeia Progresului nu-i cea
mai putin tnsemnata : last, but not least. 2> Punctul sau de vedere,
de o desavirsita nepartinire, a acel al istoricului. Fie ca aceasta
credinta fn progres e o dogma a civilizatiei moderne, fie ca e numai
o lozinca trecatoare, un idolum saeculi ca altele care au precedat-o,
dezvoltarea ei dealungul veacurilor ramtne o lature esentiala a cugetarii fifosofice, care nu poate fi despartita arbitrar, to evolutia
ei, de acea a istoriografiei. Acest principiu, afirmat cu attta auto
ritate de Benedetto Croce, 3> tsi gaseste cea mai desavtrsita aplicare
In gdeea Progresului. De fapt, cartea nu-i numai un exemplu fericit al expunerii limpezi, tntemeiate pe o metoda sigura : recitirea
ei e interesanta In momentul In care teorii noua contests ideii de
progres suprematia absoluta ce o dobfndise In secolul trecut 4) si
cats sa o infatiseze ca iluzia desearta a vremil care a precedat
razboiul. Fara a incerca o noua expunere a unui subiect ce a fost
de-atttea on cercetat, credem ca o analiza a parerilor lui Bury
corespunde indoitei nevoi de a face mai accesibila o lucrare prea
1> A History of Greece to the death of Alexander the Great,
www.dacoromanica.ro
-r
gres, progres si democratic sa fi fost necunoscuta altar vremuri, dovedindu-se a fi produsul unui sistem de gtndire destul de
recent. 2) Si totusi o analiza a cugetarii antice si medievale arata,
in aceste perioade istorice, lipsa totals a unei astfel de conceptii.
Cei vechi asezau virsta de aur inteun trecut depArtat si considerau vremea in care traiau ca o vAdita decadere, ducind spre o
nova desfacere a lumii in haosul primitiv, din care iar5si erau sa
rasar5, in nesfirsite cicluri succesive, ortnduiri si dezvolt5ri vesnic
identice. Dela Platon si Pitagora, prin scolile filo3ofice care au purees
dela ei, idea ciclurilor infinit repetate s'a raspindit in literatura
Dela ea se inspira Virgiliu cind, in Ecloga
greac5 si in cea
ca in vremile ce vor
13,
4) Ibid. p. 15,
www.dacoromanica.ro
Rutilius Numatianus.
Intreaga desfasurare a istoriei omenesti capata astfel un inteles nou : to seria cronologica a faptelor nu mai cunt cicluri si
repetitii, ci succesiunea hegemoniilor tsi afla urmarea logics in sta.
tncheia
www.dacoromanica.ro
Renasterea a adus oare si in aceasta privinta o moire a cugetarii ? Examinarea citor-va scrieri caracteristice dezminte frail o
astfel de presupunere. Inrturirea crescinda a literaturii si a gindirii
greco-romane a tnlaturat conceptiunea augustiniang, care stapinise
gindirea medieval5, departtnd viziunile apocaliptice ale veacului de
mijloc si (find vietii de toate zilele o Alta valoare. Dar intoarcerea
la Antichitate readucea in discutie si teoria ciclurilor infinite ale
istoriei omenesti, to ordinea for neschimbafa. Machiavelli insult pare
a afirma ca idealul sau politic se &este in trecut si ca impreju-
www.dacoromanica.ro
sa
riului roman. Fiecare din aceste grupuri etnice are o note psihoIogica deosebita, o preocupare specials astfel spiritul celei dintti
perioade e cu deosebire religios, al celei de-a doua practic, pe cind
epoca a treia e consacrata razboiului si descoperirifor. Bury observe cu dreptate ca aceasta diviziune e aproape acea a lui Hegel.
In once caz ideea unui regres sau unei decaderi a omenirii e
cu desavtrsire tnlaturata. Natura a fost aceiasi, alta-data casi astazi,
iar ,,virsta de aura primitive este o imposibilitate dimpotriva, mersul
omenirii pare mai degraba ascendent. Multe descoperiri ale vremii
moderne intrec stiinta celor vechi : in astronomic si to geografie
www.dacoromanica.ro
cercat sa ridice valul viitorului, dar felul for de-a considera trecutul le da un optimism: si o mcredere to dezvoltarea omenirii, pe
care veacurile precedente nu le cunoscusera. Par a fi intrevazut in
www.dacoromanica.ro
a nevoilor omenirii. In sfirsit, recunoasterea Iegilor naturii nesupuse schimbarii, asigura cercetarilor stiintifice o baza sigura,
le da putinta unei netncetate tnaintari. Cugetarea se dezvolta deacum tnainte sub semnul filosofiei lui Descartes. ')
tndestulare
la
Noua conceptiune se fovea insa de opunerea hotarita a curentelor religioase. 0 teorie mecanica sprijinita pe legi invariabile
ale naturii tnlatura amestecul Providentii in cursul 1 intimplarilor.
Cazuistii iezuiti incearca un compromis, pe care tl respinge intran.
sigenta jansenista. Influenta continua a Providentii asupra destinului omenirii e Inca ideia stapinitoare a <<Discursului asupra Istoriei
N-a scris
p. 43. ..(La conception progressiste trouve son plus puissant soutien dans la doc-
trine de Descartes.
www.dacoromanica.ro
10
tocmai un exemplu fericit at superiorit5tii pe care vrea s'o demonstreze. Cu mai multi aparenta de respect at celor vechi, concluzia lui Charles Perrault, la 1687, in cEpoca lui Ludovic cel Mare,
e aceiasi :
La docte Antiquite dans Mute sa duree
A regal de nos fours ne jut point &laird.
Iar natura neschimbata poate oricind da prilej de dezvoltare
unei noun infloriri a civilizatiei. Dar perfectiunea atinsa in zilele lui
ti pare asa de desavirsita Inert generatiile viitoare nu vor mai vedea
multe noutati 1>.
Din Franta discutia se intinde in alte tari ; ea umple in Anglia voluminoasele compilatii ale lui Hakewill si Glanvill. Titlul
cartii acestuia din urma e in sine un simbol at vremii: Plus ultra
sau Progresul si inaintarea cunostintii din zilele lui Aristotel?.
Dela 1660 Societatea Regale" (Royal Society> urmareste la Londra
descoperirile fizicei, iar in 1666 ii raspunde infiintarea Academies de
Stiinti din Paris.
'Spirits! geometric al vremii isi afla expresia to scrierile lui
www.dacoromanica.ro
11
Curentul nou se afirma acum din ce in ce mai puternic. Perioada ce se intinde dela Descartes la Kant a lost considerate ca
o biruinta deplina a Ratiunii, tntunerecul a pierit. Peste tot ne intimpina ca o caracterizare a timpului, cuvintul de lumina. (Iumieres, Aufklarung, illuminismo). Era firesc ca istoriografia s ca.
pete si ea o nou indrumare, cu toate ca spiritul vremii e Imam
canti-istoricu. Superioritatea prezentului rational intuneca trecutul
absurd. In explicarea insa a acestui trecut, intervin factori not : geo.
grafia sl clima, mediul fizic a carui thrturire o sustine Montesquieu
si care 15mureste alcatuirea in cursul istoriei a unui spirit general.
La Voltaire, clima, cirmuirea si religia au de-opotriva inriurire asupra mintii omenesti, si e acum fapt bine stabilit ca les hommes
ont acquis plus de lumieres d'un bout de l'Europe a l'autre que
Mans tous les ages precedents 1). Si Turgot, dace ar fi avut raga zul sa dezvolte Discursurile asupra Istoriei Universal, ce le pregatea, ar fi fost o figura insemnata a istoriografiei secolului al
XVIII-lea. In schita pe care a lasat-o, in doua prelegeri din 1750,
se intrezareste ceeace va fi mai ttrziu impartirea istorica a lui
Comte, In cele trei stadii ale evolutiei intelectuale: o epoca In care
omul dude spre o explicare supra-natural5 a fenomenelor, o alta
faze a .expresiilor abstracte, si o a treia in care s'a ajuns la observarea actiunii mecanice a legilor naturii, 2) Iar firul care uneste
aceste etape deosebite ale dezvoltarii mintii omenesti e Idea indoial5
ideia progresului, ajunsa acum conceptiune organics a Istoriei Link
1> Cf, Croce, Teoria e storks della storiografia, p. 225 i urn,.
2> Cf. M. Rafea, op. cit. p. 49-50.
www.dacoromanica.ro
12
Helvetius, D'Holbach, inspirati de teoriile lui Locke, gasesc posibilitatea unei modificari si a unei ameliorari netncetate a spiritului
omenesc prin educatie si institutii. In Sistemul Social al baronului
d'Holbach, educatia, legile, forma de guvernamint ti fac pe oamenii
mai buni sau mai rai j creste deci cu attt mai mutt antipatia fatal
de trecut, de care un D'Alembert de pilda s'ar fi lipsit cu usu.,
rinta. Progresul viitor se va dezvolta, subt imboldul ratiunii, nu insa
asa de usor cum i se paruse bunului abate de Saint Pierre. In ce
consists insa acest <<progres ? Care-i scopul care care tinde ?
Fiziocratii, in chibzuielile for economice, raspund cfericirea.
Dupa definitia lui Mercier de la Riviere comeneste vorbind, cea
mai mare fericire posibil5 sta intro cit mai mare abundenta de'
obiecte de care sa ne putem bucura si trite cit mai mare libertate
s ne folosim de ele. '). Intregul rost at civilizatiei se reduce astfel.
Ia o fericita organizare a productiunii si a distributiei, a carei realizare nu intrece puterea omufui. Dealtmintrelea, libertatea economica pe care o revendica scoala lui Quesnay se poate concepe si
subt directiunea politica a despotismului luminat, asa cum II putea
vedea on -cine in Prusia lui Frideric, to Austria lui Iosif al II-lea
si chiar in Rusia marei Ecaterine. Aceasta forma de ctrmuire li se
'Area economistifor ca e compatibila cu notiunea progresului.
In acelas an insa, in care Turgot expunea auditoriului Sorbonei
teoria sa asupra progresului in istorie, Academia din Dijon dadea
un premiu lui Rousseau, care sustinuse teza contrara. Inca dela
1723 Fabula albinelor a englezului Mandeville stirnise mare in
www.dacoromanica.ro
13
a existat oare vre-odata fericirea desAvtrsita, care s justifice regresul civilizatiei ? Parerea contrary a fost sustinut5 cu succes de
cavalerul de ChastEllux, care dovedeste fara multa greutate ca o
fericire totals a omenirii n'a putut avea niciodata fiinta. Oricum,
vremea autorului se apropie de un grad mai mare de fericire individuals decit oricare alta, si in once caz preocuparea de a asigura
aceasta existents fericita a intrat de-acum to prevederile oamenilor
de stat. Nu aparuse Comte ca sa arate greutatea de-a stabili un
,criteria sigur al fericirii.
Catre sfirsitul veacului ideia si speranta progresului capata
astfel un nou indemn. Sebastien Mercier zugraveste o stare pentru
el ideals a societatii, in .anul 2240.. E interesant de observat c
in invatamintul viitorului, istoria e definitiv lasata la o parte, tre,cutul fiind cel mai rau exemplu <de la disgrace de l'humanite.,
Iar Volney, cugetind melancalic la 1789 asupra uruinii Imperiilor),
www.dacoromanica.ro
14
p. 50-58,
www.dacoromanica.ro
15
<1?93> 2> crede, cu Rousseau, ca civilizatia a adus o stare de lucruri nesuferita, merge chiar mai departe, deoarece nu regaseste fericirea dew in anarhie, dar nu-si ascunde speranta ca omenirea e
totusi perfectibila, socotind, truce altele, ca pamintul poate hrani o
populatie infinit mai numeroasa, a caret crestere progresiva poate
continua fara greutate Inca zeci de mii de ani. Se ;tie ca replica
pesimista o dadu la 1798 prima editie anonima a scrierii lui Malthus
primejdia suprapopularii, categoric formulate in consecintile ei funeste, opri avtntul optimismului revolutionar, ce cuprinsese in urma
cetirii scrierii lui Godwin pe poetii prea entuziasti Wordsworth si
Coleridge. Acestia o parasira insa mai tirziu, spre deosebire de
Shelley care ti ramase credincios. Ea inspira s1 pe Owen, a anti
incercare de-a infaptui in America utopia socialists e cunoscuta.
In Germania Wolf daduse un nines mai restrins optimismului
lui Leibniz, parasind elementul dinamic al teoriei: ant puterile lumii
fizice cit si valorile morale ale lumii etice fund constante, progresul
editie
i adausuri.
2>
www.dacoromanica.ro
16
Scrierile lui Rousseau si ale abatelui de Saint-Pierre i-au fost cunoscute si, casi acesta, a consacrat una din ultimile sale scrieri
apacii perpetue.. Ramine totusi in marginea curentului si e chiar
caracteristic ca pesimismul unui Schopenhauer s'a putut dezvolta pe
temeliile sistemului kantian. De-altfel aceste consideratii istorice ale
salt
filosofic.
imp5rtirea in cinci perioade pe care o incearca, criteriul sau e clibertateas, iar tendinta de apropiere de acest ideal & desfasurarii
trecutului un mers progresiv. In zilele lui (1804), omenirea e Inca
intr'o faza intermediary !titre autoritate si ratiune, dar induce ani
mai ttrziu, in cuvintarile catre natiunea german5, socoate c etapa a
fost trecuta si ca in fruntea progresului viitor va sta Germania
reactiunea impotriva imperialismului napoleonian se rasfringe astfel
asupra filosofiei istoriei.
Mai bine cunoscute sunt ideile lui Hegel. Casi la Fichte, falui istorice pot fi deduse aprioric din principii metafizice, dar
descrierea for e mai amanuntita. In dezvoltarea omenirii, el distinge
spiritul care devine din ce in ce mai constient de propria lui Iibertate. 1) Perioadele istorice sunt faze necesare ale acestei autorevelatii care e tntti subiectiva, pe urma obiectiva, pentru a deveni
la urma absoluta. Prima faz5 ar fi acea a lumii orientale (China,
India, Asia anterioara) a doua a Antichitatii clasice (Grecii reprezenttnd tineretea iar Romanii maturitatea), iar a treia, cuprinzind
istoria medievala si moderns a Europei, apartine neamurilor germanice. Cu atingerea scopului stabilit dela inceput, constiinta deplina de sine, absoluta, a spiritului, dezvoltarea omenirii s'a incheiat
ea a fast progresiva in trecut, dar si-a ajuns telul si nu mai poate
avea nici o veleitate de propasire, orice ameliorate a st5rilor sociale
sau morale fiind de-acum tnainte de prisos. Aceasta concluzie exclude fireste once idee de progres to viitor. Si Goethe de-altfel
in convorbirile lui cu Eckermann, tsi arata netncrederea intro astfel
de dezvoltare nelimitata, presupuntnd ca va veni o vreme in care
Dumnezeirea obosita va trebui sa inoiasca creatiunea. 2>
zele
www.dacoromanica.ro
17
la slabirea,
daca
www.dacoromanica.ro
18
www.dacoromanica.ro
19
a unui sistem, a unei legi care sa inchege nadejdile ce se ingramadeau subt flamura ideii de Progres.
0
o
Realizarea acestei ortnduiri o tncerca dela 1830 AugusteComte, tntr'un spirit sistematic $i ierarhic, prin cladirea masiva a.
cursului sau de filosofie pozitiva. Nu-i aci locul de-a repeta lu-
ci ca o lege fatal.
2> 0 inrturire directs a acestei concepiii asupra lui Balcescu a relive-,
de curind DI. G. Zane : Rldeea de progres necesar, conceput ca o lege istorica
pe care o intilnim In mai multe din Iticrgrile sale, este a doua mare idee SaintSimoniana introdus in opera sa,, Marx qi Balcescu In Plata Romtneasceli
Aprilie 1927 p. 49.
habilitate,
www.dacoromanica.ro
20
Bury le scoate in evident5. ') Progresul a fost si este Inca In continua desfasurarer dar aceasta dezvoltare are un scop, nu se poate
prelungi la infinit. Intocmai casi la Hegel, care crease un alt sistem
Inchis, omenirea va gasi in stadiul <Tozitiv>, in care intra, structura organizarii sale definitive. Doua evenimente, in special, pot fi
prezise cu o sigurantg matematica : disparitia catolicismului, ruins
istorica a altor veacuri si desfiintarea totals a miiitarismului si a
spiritului razboinic. In aceasta privinta deziluzia veni foarte repede.
Profetul mai apuca razboiul Crimeei, prima obiectiune brutal adusa
de realitate sistemului sau filosofic.
A doua imam caracteristica, unde iarasi apropierea de Hegel
nu poate fi t5g5duita, este indiferenta totals a lui Comte in materie
de fericire. Consideratiile lui find de ordin strict stiintific, riguroasa
determinare a viitorului lass la o parte orice alts preocupare. Condorcet s'ar fi minunat desigur de aceasta afirmare a progresului,
desbracata de orice tendinta de ameliorare.
Si al treilea punct asupra caruia insists Bury este fara indoiala de mare insemnatate. Regimul viitorului, catre care tinde
inexorabilul mers al progresului este intemeiat pe legi sociologice
absolute, aplicate cu toata rigoarea de-o autoritate mai presus de
orice critics sau discutie. Dimpotriva, tendinta generala a vremii
era spre liberalism, spre o cit mai mare restrtngere a puterilor si a
posibilitatilor de interventie ale statului. Pentru Comte insa .stadiul
critic era depasit si stadiul organic, pe care tl concepea, desfiinta
orice veleitate de libertate individuals. De-aceea tnrturirea teoriilor
Jul nu se simti asa curind, desi patrunde mai tirziu, chiar fara cunostinta directs a izvorului, ptna si in Kulturhistorische Methode a
lui Lamprecht. t)
tsi
publics Ia 1843
www.dacoromanica.ro
21
Si Alexis de Tocqueville, al carui studiu asupra cDemocratiei americane' aparu la 1834, vedea cu un fel de ,,teroare religioasa desfasurarea impfacabila a unui proces de nivelare, considertnd cu mutt fatalism progresul aproape mecanic al tendintilor
egalitare. Ca $i Sorel, autorul unor tYlluzii ale progresului>> de care
va fi vorba mai pe larg, Bury vede o influents directs a acestei
scrieri a lui Tocqueville asupra conceptiunii lui Proudhon. Putini au
afirmat mai categoric credinta In progres decit autorul cFilosofiei pro..
gresului,, opuntnd-o hotarit, in omni genere, casu et numero, ideii
Absolutului : ,,Tot ce am serfs vre.odata, tot ce-am afirmat sau
2> V. asupla acestei conceptii P. Barth, Die Philosophie der Geschichte
www.dacoromanica.ro
22
www.dacoromanica.ro
23
la
2)
www.dacoromanica.ro
24
stlinrifice.
Spencer.
2> v. clegea progresului continuum expusS de A. Dellepiane, La formule
www.dacoromanica.ro
25
www.dacoromanica.ro
26
II
.
1927>
p. 1:
www.dacoromanica.ro
27
autorizat al gindirii lui Marx, a afirmat-o destul de 'impede Re-lativitatea progresului e deci pentru not consecinta inevitabila a
antitezelor de class... IVIasinile, care inseamna triumful stiintii, devin
in urma conditiilor antitetice ale legaturii sociale, instrumentele care
proletarizeaza milioane si, milioane de muncitori si de tarani liberi. 2)Iar ceva mai derarte progresul. a fost si este pins acum partial
si unilateral... Progresul, vazut astfel si apreciat to notiunea sa data,
apare ca un rezumat moral si intelectual al mizeriilor omenesti si
al tuturor inegalitatilor materiale. 2> .
Concretizata In prima ei forma intr'un manifest de Junta, teoria
materialismului istoric trebuia sa pastreze si fata de ideea de progres
caracterul ei totodata aprioric si polemic. In aceasta privinta, nu-i
de prisos sa examinam cu oarecare atentie alluziile Progresului,,
Marx, cartea corespunde unei faze marxiste mai accentuate. 4> Iata
to orice caz punctul sau de plecare: gasind In ((Manifesto' comunistx, afirmarea foarte precise ca ,productiunea intelectuala se Iransforma odata cu cea materiala. si c.5 . ideile oamenilor, notiunife
abstracte si concrete, constiinta for se modifica odata cu conditille
de viata, cu relatiile si viata for sociala", 5> aplica aceasta formula
ideii de progres si constata ca teoria n'a ajuns dogma deco pentru
burghezia Invingatoare. Deduce apoi to mod foarte logic ca, .trebuie
de Marx in prefata Ia a 2-a editie a Capitalulid, cu ob.
descriere a metodei sale este excelenta. Cf. Le Capital, trad.
1> Reprodusa
servatia cg
aceasta
www.dacoromanica.ro
28
www.dacoromanica.ro
29
11
www.dacoromanica.ro
30
riga
Inca un- progres real in domeniul tehnicei productive, carecontribue la pregatirea revolutiei sociale, pe care autorul o nadaj .
duieste si o asteapta:
Si Rappaport, un alt comentator at doctrinei marxiste, isi puneintrebarea daca progresul este o lege a istoriei. Fara a intra intro
discutie amanuntita, ajunge Ia concluzia ca .nu vom fi. in stare de-a
rezolva chestiunea cita vreme nu vom distinge progresul mijloacelor
necesare unei ameliorari a starii omenirii de progresul insusi al
acestei stari, Progresul conditiilor necesare bunei start generale e
manifest si indiscutabil. Iar daca fericirea intirzie, aceasta depinde
de noi. Nu .este o lege a istoriei objective, automatice, care sa ne
asigure un progres nesfirsitD .3)
De.altfel nici Labriola, ale carui pared le-am amintit m2i sus,
nu respinge ideia unei continuitati istorice, din care nu exclude cu
desavirsire ideia de progres o reduce insa la rolul unei unitati de
masura, pentru evaluarea devenirii omenesti. 4.E neindoelnic ca progresul nu cuprinde material succesiunea generatiilor si ca notiunea
www.dacoromanica.ro
31
i>
Dar legea propriu zisa a progresului nu poate
fi mentinuta. Progresul, a carui notiune nu-i numai empirica, dar
-e totdeauna supusa tmprejurarilor (circostanziale) sl deci limitata,
nu aura peste cursul lucrurilor omenesti ca o ursita sau ca un
fatum, nici ca o porunca. 2)
Nici destin, nici lege , un criteriu, un fel de-a privi insirarea
sului istoric..
pier.. Linde sunt astazi mamutii, uncle sunt zimbrii ? Dar popoarele
care au creat civilizatiile disparute ale Americii ? Nimeni nu-si
mai aduce aminte de ele. Cu toate aceste, din numarul nesfirsit
al societatilor si al spetelor, uncle au supravietuit si .se perfectioneaza,. Ce inseamna deci .progresul ? Inseamna numai ca sa
zicem din zece mii de combinatii nefavorabile evolutiei <combinatii
diverse de conditii) sunt una sau doua favorabile'. Privit in acest
fel, tabloul se schimba si isi pierde tot caracterul sau divin si
teleologic 4)..
www.dacoromanica.ro
32
Ian. 1928, p. 5.
insa
www.dacoromanica.ro
33
si ideii de progres, decit cuvintele din urma ale frazei, care par a
prevesti furtuna din 1914. Razboiul a tnsemnat de fapt si pentru
elen-.entele inaintate si pentru acele ale reactiunii o etapa hoar!.
toare, prin urmarile lui politice si sociale. Pe cind toss unii cred
I
1) Ibid. p. 49.
2)
p. 95,
3)
p. 163.
4> Ibid. p. 135.
Ibid.
Ibid.
www.dacoromanica.ro
34
www.dacoromanica.ro
35
proaste. Ici colo pot fi progrese, ici cob regresiuni, aiurea statu
.quo, dar nu exists Progresul, cu P mare, cum nu exists nici E.
volutie (cu E mare). ') Aceste doua conceptii ostndite, una du.
cind in spate pe cealaltA cca orbul pe paralitica, vor ajunge cu .
vinte fara inteles, repetate fara rost de papagalii viitorului : 2> Si
nimeni nu va mai sti ca aceste vorbe goale au dus alt5data ome.
nirea si in special Franta la macelul razboiului.
Daudet dezvolta astfel argumentele lui De Maistre, Bonald
si cu deosebire acele ale lui Charles Mauras 3> impotriva democratiei, concentrind asupra secolului al XIX-lea si a tuturor pro.
ductiunilor sale, literare, filosofice si stiintifice, focul temperamen.
tului sau polemic. Idea de progres, biruitoare in secolul stupid",
.nu putea fi -o exceptie si acest adept al ierarhiei si al autoritatii
traditionale o respinge categoric, proclamind falimentul ei total care
ar coincide cu acel al principiilor democratice.
www.dacoromanica.ro
maw..
36
1> Asupra influentii lui Sorel v. G. Pirou, Georges Sorel, pp. 53-5 i Dr.
A. Slatineanu, Teoria Revolatiei, III p. 10 a extrasului.
www.dacoromanica.ro
37
Aceasta rasturnare a valorilor apare in once caz cu o deo.sebita preciziune in Germania, unde s'a simtit efectul adinc al de-zastrului militar din 1918, al framintarii sociale din 1919 si al
revolutiei monetare din 1923. Actiunea evenimentelor se poate
urmari si in domeniul filosofic : o noted filosofie a istoriei, acea a
lui Oswald Spengler, desi a fost formulate Inca inainte de catastrofa, a impresionat cu deosebire opinia publics dupa sfirsituf
razboiului. Sfirsitul Lumii Apusene (> a stirnit nenumarate eo-
mentarii, a dat chiar prilej unor lucrari in care punctul sau de vedere e aplicat istoriei universale 2. Trebuie deci sa tinem seama
de parerea lui Eduard Mayer, marele istoric al antichitatii, a
carui atitudine ne da nota caracteristica a istoriografiei germane
actuate. Brosura pe care a consacrat-o cartii lui Spengler 3) cu.
prinde nu numai o apreciere critics a acestei teorii, ci arata o
loran
Weltanschaung" a sa, o conceptiune istorica
a proprie,
Schema ideilor lui Spengler e cunoscuta deosebeste unifor-,
mitatea legilor naturii de individualitatea faptelor istorice si contesta on -ce unitate dezvoltarii culturale a omenirii. Culturile marl
rasa& cresc, isi acing apogeul, se osifica pe urma in civilizatii
moarte, care se sting dupa o decadere mai mutt sau mai putin
indelungata, fard sa fie intre radacinile acestor arbori culturali cea
mai mica legatura. Dupa culturile vechi ale Egipetului si Babilo
nului, ale Indiei, ale Chinei si a Mexicului, dupa cea apolinica '
a antichitatii clasice, urmeaza cea magica" sau araba, care -9i
afla inceputul putin inainte de era cresting si care face loc celei
apusene sau faustice", a carei dezvoltare, inceputa pe la anul
1000 a intrat in veacul nostru In faza civilizatiei". Fiecare cul-
www.dacoromanica.ro
38
Fiecare cultura retraieste astfel cu formele ei specifice, aceiasi dezvoltare ; partea lasata intimplkii e indeplinirea mai molt
sau mai putin complecta a posibilitatilor fiecareia. Compartnd stadiile diferite ale culturilor, gaseste tntre ele surprinzatoare analogii : astfel compara vremea Hicsosilor to Egipet cu aceea a elenismului, cu perioada luptelor launtrice din China, cu aceea a
imparatilor bizantini uzurpatori din veacul al X-lea, sau cu epoca
luptelor nationale, care a urmat imperiului napoleonian. Tot asa anumite curente intelectuale sau religioase pot avea to cicluri culturale deosebite aceiasi valoare : astfel Pitagoricienii tsi gasesc
echivalentul In miscarea islamica sau in aceea a Puritanilor lui
Cromwell. Acelas criteriu aplicat personalitatilor mai Insemnate,
apropie pe Tutmes al III-lea, faraonul cuceritor, de August sau
de Hoangti, tntemeietorul imperiului chinez din secolul al III-lea
n. de Hr.
Dar daca gasim in desfasurarea trecutului repetarea, in forme paralele, a fondului aceleiasi dezvoltari, putem din istoria culturilor apuse
sa determinam si viitorul celei faustice In care traim. Nici aceasta
tncheiere nu lipseste : stadiul industrialismului, al camericanizarii,,
tnseamna transformarea culturii apusene vii to cccivilizatie.. moarta.
Sftrsitul ei se apropie si noua dezvoltare culturala tsi va avea centrul
aiurea, probabil in Rusia eliberata de tiranica presiune a lui Petru
eel Mare, unde va creste, nitre Rasarit si Apus, cultura vii.
torului.
Ar fi exagerat sa afirmam ca Eduard Mayer tsi insuseste in
www.dacoromanica.ro
39
www.dacoromanica.ro
40
.
si urm.
www.dacoromanica.ro
41
In aceasta privinta, Eduard Mayer aproba in intregime diese Auf_fassung des geschichtlichen Lebens, aceasta conceptie a vietii is.
torice. Pesimismul vremii noastre seamana cu acel al lumii romane
din ultimile veacuri ale imperiului : apusul unei ideologii intuneca
sfirsitul civilizatiei. Zadarnice sunt progresele tehnice si economice
ale veacului trecut, ele nu tnseamna decit precumpanirea intereselor
materiale i masprirea luptei pentru avutie, intre natiuni i intre clase.
www.dacoromanica.ro
42
www.dacoromanica.ro
43
floririi scolastice a vremii
dita.
4)
descompuneri, ale card semne aparente sunt in zilele noastre pictura cubists si poezia futurists. Nu se mai regaseste in aceasta
arta imaginea omului. Ea nu se mai deosebeste de o lamps, de
bulevardul unui oral mare, se prabuseste in infinitul cosmic.. In
filosofie, Berdiaev tl caracterizeaza pe Comte ca un catolic pervertit, construindu-si sistemul pozitivist dupa o ierarhie aproape
medievala, dar in gindirea contemporana pozitivismul constructiv
face loc gnoseologiei kantiene, critice si destructive. In toate domeniile activitatii intelectuale, stiintifice si artistice, se simte istovirea
puterii creatoare, prevestire a barbarizarii Europei. Nostalgia nedefinita a sufletului contemporan aminteste sincretismul perioadei
elenistice si dovedeste gestatiunea unei porniri religioase. Ea va
purcede poate din Rusia purificata de suferintile Revolutiei, al carei
suflet se va tndrepta atunci spre o Renastere cresting.
www.dacoromanica.ro
44
sens
www.dacoromanica.ro
45
(cable
www.dacoromanica.ro
46
In
www.dacoromanica.ro
47
burghez isi creste singur vrAjmasul, care-I va rapune, creind $i organizind proletariatul, tot astfel cultura rationale a Europei moderne, preocupata din ce in ce mai mule de cerintile vietii materiale, isi saps singura memento], uitind cu total valorile inte --
www.dacoromanica.ro
48
lizatiile marilor riuri la cea a marilor, pentru a ajunge la faza coceanica h a vremilor noastre. 2) Si Sir James Frazer a putut constata ca cieglie naturale au ordonat... ca torte marile civilizatii ale
lumii sa se nasca pe paminturi roditoare, bine udate si supuse influentii atmosferice a marii.. a> E dearaltfel netndoios ca Antichita.
tea clasica si Evul mediu au gravitat in jurul Mediteranei, pe
tarmurile careia s'au perindat pe rind monarhiile stravechi ale Ori,entului, colonizarea feniciana si greaca, legiunile Romei si Bizantul
in lupta cu cuceritorii Islamului si cu cruciatii. Timpurile moderne,
descoperind o lume noua, au stramutat spre oceanul Atlantic rivalitatea economics si politica a puterilor marl, iar redesteptarea
Extremului Orient si imperialismul american vor indrepta poate
spre tarmurile oceanului Pacific centrul de greutate al concurentii
comerciale si al viitorului echilibru politic. Oricum, distanta e mare
dela primii decoperitori, care si-au avintat corabille in marl necunoscute si calatorul modern, care, in scurtul rastimp de cite-va
.saptamini, poate ocoli cnumai pamtntul.. 4> Fara a tmpartasi iluziile
Iui Wells into uniticare pasnica a omenirii, 5> si a feri Societatea
Natiunilor, acest supraparlament, de criticile aduse regimului par..
lamentar si idealului wilsonlan, trebuie sa recunoastem ca fazei nationale a istoriei politice ii urmeaza pe nesimtite una continentals.
1) v. rgspunsul lui A. Meillet la ancheta din Les Appels de !'Orient,
p, 303.
156,60.
3) I.
www.dacoromanica.ro
49
tehnice. Cu cit insa productiunea va creste, cu cit ritmul economiei mondiale va fi mai intens, pulsul ei mai infrigurat, se poateapropia si ceasul istovirei paturilor geologice din care extragem aceste izvoare de energie. Statistici pesimiste afirma ca aceasta polila isi ajunge scadenta Inca tnainte de sfirsitul acestui secol. Va
gasi pink' atunci $tiinta, In progresul ei, mijloacele tehnice care sa
inlocuiasca aceste materii, pe a caror exploatare se reazama uriasa:
activitate industrials, temelie a civilizatiei apusene in stadiul ma$inismului ?
www.dacoromanica.ro
50
www.dacoromanica.ro
51
pintia a doua ipoteze. Una a lost formulate inca de Paul Lacombe, concretiztnd foarte lamurit si parerile adversarilor actuali
ai ideii de progres : Imaginea simbolica a unui processus sau
progressus nu mai e potrivita, ci mai degraba aceea a unei cumpane nestatornice, care oscileaza continuu intre doua puncte, cu
opriri in cutare pozitie, in cutare timp ; in cutare alts pozitie in
alt time''. Cealalta, care pastreaza neatinsa tendinta optimists a
generatiilor trecute, e frumoasa profesiune de credinta a batrinului
James Frazer, care a inscris-o ca o bzinca a cugetarii si a stu.
diilor sale : Nu, e un progres meet dar perceptibil, care ne duce
dela o obirsie necunoscuta spre un scop iarasi necunDscut : omenirea este agatata de treptele unei scar' ce urea din adincimi intunecoase spre tnaltimi din ce in ce mai patrunse de o lumina
stralucitoare si cereasca. Nu ne e dat nova, fiinte gingase si trecatoare, nici de a masura prapastia, nici de-a ne ridica privirile ping
la culmile ametitoare ne ajunge sa intrezarim treptele ce ne sunt
mai apropiate, si sa constatam ca miscarea generala a omenirii
suie scara si nu o coboara.. In fata acestei probleme, Hamletul
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro