Sunteți pe pagina 1din 5

Biografie

Pierre Emil George Salinger


Secretar de pres al Casei Albe n timpul lui John F. Kennedy i a lui Lyndon B.
Johnson
A devenit cunoscut pentru munca sa ca i corespondent pentru ABC News, dar n
special pentru povetile despre Criza Ostaticilor Americani din Iran, bombardarea
zborului Pam Am 103 asupra Lockerbie Scotland i explozia zborului TWA 800
Salinger a fost o figur important in campania prezindeiala din 1960 a lui John F.
Kennedy
n timpul n care a fost Secretarul de pres la Casa Alb ( JFK), acesta a fost acuzat de
manipularea tirilor ( news management)
Dup ce acesta a servit ambilor presedinti JFK+ Lyndon Johnson, a candidat pentru
senat, unde a si iesit castigator, guvernand pentru 6 ani
A scris o carte, with Kennedy i a devenit vice- presedintele Continental Airlines
Jay Carney
Jay Carney a fost cel care l-a nlocuit pe Robert Gibbs, devenind astfel al doilea
Secretar de pres al preedintelui Barack Obama
Inainte de a fi secretar de stat, acesta a ocupat functia de director de comunicare al
vice-presedintelui Joe Biden iar inainte de asta, a fost seful biroului din Washington al
Time Magazine
Carney a fost i cel care a scris despre perioada n care Bush a fost presedinte,
castigand in 2003 premiul Gerald R. Ford pentru Distinguished Reporting on
Presidency
n timpul n care Jay a a ocupat aceast poziia de secretar de stat, o majoritate a
organelor de tiri care se ocupau de Casa Alb, a pezentat o scrisoare comun lui
Carney n care protestau n legatur cu lipsa de acces oferit reporterilor
n urma acestui incident, n timpul unei conferine de rutin cu reporterii, ace tia au
nceput s devin frustrai i de mult eori vorbeau peste Carney
La data de 30 mai 2014, Obama a anunat c accept demisia lui Carney i c acesta
va fi nlocuit de Josh Earnest

Pierre Salinger
Comunicarea verbal

Pentru a-l analiza pe Secretarul de pres Pierre Salinger, am ales o form de comunicare
verbal oral, i anume conferina de pres din 23 octombrie 1962, cu privire la Criza
rachetelor cubaneze. (https://www.youtube.com/watch?v=zRvYLmGUTTI)
Din punctul nostru de vedere, discursul acestuia a fost unul clar i concis, vorbind exact pe
subiect. Nu am observat sa foloseasca un limbaj de lemn sau onomatopee, ba dimpotriv, a
folosit un limbaj de specialitate (am remarcat cuvinte precum opera ionale, proiectile,
evidene, balistic, buldozer, macarale, rmpi de lansare, nuclear, supraveghere, etc) .
De asemenea, el a folosit propoziii exacte, scurte i consecvente, dnd dovad de acuratee
n vorbire, avnd un vocabular bogat. Considerm c dnsul a reuit n exprimarea sensurilor
dorite i, cum se zice, a pus accentul pe i.
Acesta a folosit si modelul exemplului, tocmai pentru a accentua veridicitatea faptelor i
pentru a crea o punte de legtur ntre teorie i fapte reale.
n concluzie, tot legat de comunicarea verbal, discursul lui Salinger a ndeplinit func ia
referenial deoarece a fost centrat pe referent i pe realitatea pe care a transmis-o mesajul,
acesta folosind des pronume i verbe la persoana a III-a.
(Presentintele a declarat..., sovietii au continuat..., Cei doi presedinti au semnat...)

COMUNICAREA PARAVERBAL
n ceea ce privete comunicarea paraverbal, am urmrit acelai discurs din 23 octombrie.
Tonul vocii folosit este unul crescnd , ceea ce exprim o doz de singuran, precum i
sobru, ceea ce nseamn ca a fost n concordan cu informaiile importante pe care le-a
transmis.
Viteza vorbirii considerm c este una medie, cu pauze de vorbire ntre cuvinte i propoziii,
ceea ce nseamn c emitorul cunoate subiectul despre care vorbete, e sigur pe el i pe
ceea ce spune i totodat contientizeaz faptul c mesajul transmis e important att pentru el
ct i pentru interlocutori. Pauzele n vorbire mai denot i faptul c Salinger dorete s
accentueze importana mesajului i s ntreasc cele spuse.
Volumul vocii este unul mediu ctre ridicat, din care putem s remarcm autoritate, putere de
convingere i dorina de a se face ascultat.
Un alt lucru ce l-am observat a fost faptul c nu s-a balbit deloc, a folosit doar dou/trei uri, ceea ce nseamn c tia ce are de zis i a venit cu tema pregtit foarte bine. n schimb,
pe tot parcursul discursului, nu am remarcat nicio manifestare sonor ( geamt, oftat, tuit,
dresul vocii )

COMUNICAREA NON-VERBAL
n timpul acestei conferine, Pierre Salinger a adoptat o postur impuntoare, stnd drept i
uitandu-se direct n fa, din care noi putem nelege c dorete s transmit o atitudine
puternic. El pare a fi ne neclinitit n legtur cu informaiile transmise.
Nu a avut niciun gest care s dea impresia c minte sau ezit, a inut permanent foaia n mn,
ca un om pregtit nainte, care tie exact ceea ce are de zis.
Mimica feei. Aam observat la nceputul discursului cnd explica situaia rachetelor, o uoare
ncruntare a sprncenelor, ceea ce denot c era tensionat, dar considerm acest lucru unul ca
fiind perfect normal, avnd n vedere importana subiectului. ntre timp, dup ce a terminat
pasajul despre rachete, partea important, sprancenele acestuia s-au mai relaxat, transmi nd
faptul c a intrat intr-o stare uoare de confort.
Contact vizual. A meninut contactul vizual pe tot parcursul discursului, ns un punct slab pe
este c a venit cu o foaie pe care avea informaiilei s-a uitat de multe ori pe foaia respectiv.
De asemenea, la nceputul discursului privirea acestuia era una dur, mai ales cnd vorbea
dspre soviei, privind direct n ochi interlocutorii. Acest gest este un semn al dorin ei de
colaborare cu interlocutorul, demonstrndu-i acestuia interesul pe care il are .
n unele momente, am mai observat faptul c acesta avea o uoar tendin de a se uita sus n
partea stng, ceea ce denot c ncerca s-i aminteasc detalii despre informa iile transmise.
( se intampla cand vorbeste despre presedinte )
Pe tot parcursul discursului, acesta nu zambeste, are o figura sigura i oarecum dur, dar fiind
vorba despre un subiect cu o asa natura, este de inteles.

PUNCTE TARI

Concordan ntre comunicarea


verbal i cea non-verbal
Siguran de sine
Eman autoritate
Nu a folosit gesturi care s-l
exprime altceva n afara de ceea
ce a transmis
Pauze de vorbire bine alese
pentru a accentua importana
informailor si de a lsa rgaz de
timp interlocutorilor de a reine

PUNCTE SLABE

rigiditate
existena materialului scris

Dorim acum s facem o mic comparaie ntre secretarul de pres al Casei Albe din timpul lui
JFK (1961) i fostul secretar de pres din timpurile noastre, a lui Barack Obama ca ulterior, s
ne prezentam opiniile personale in legatura cu cei doi si diferenta din trecut si prezent in ceea
ce priveste un purtator de cuvant.

Urmrindu-l pe Jay Carney la o conferin de pres, pe care in mod obisnuit o are cu corpul de
presa al Casei albe, am observat ca acesta este total diferit de Pierre Salinger, la toate
capitolele.
In timp ce la capitolul comunicare verbala, secretarul de presa al lui Kennedy folosea un
limbaj adecvat, clar si concis, un vocabular bogat, vorbea despre subiectul in cauz, Carney
folosete un limbaj de lemn, se invrte in jurul cozii i se repet. Transmite informaii pe care
jurnalitii se pare ca le stiau deja i nici nu le d un rspuns concret. In ceea ce priveste
discursurile celor doi, se diferentiaza prin complexitate si modalitatea de abordare: discursul
lui Jay Carney e mai mult ca o discutie libera, una destul de haotica, cu schimb de replici intre
el si jurnalisti, pe cand la Salinger discursul este unul cursiv, pregatit in prealabil, de tip
monolog.
La capitolul comunicare paraverbal, putem observa la Carney un debit verbal foarte ridicat,
posibil i din cauza faptului c nu este sigur pe el, nu deine informa iile corespunztoare,
lsndu-i nemulumii pe jurnaliti. La inceputul conferintei, acesta are inflexiuni ale vocii,
ridicand si scazand tonul in mod repetat, acestea depinzand de complexitatea intrebarilor .
Putem regasi difernte si la acest capitol intre cei doi, Pierre mentinandu-si pe tot parcursul
discursului aceeasi tonalitate.
Spre deosebire de Salinger, regsim la Carney blbiala i foarte multe -uri n vorbire,
precum i repetare de cuvinte. Nu denot autoritate, siguran de sine i nici nu pare pregtit.
Capitolul non-verbal. n timp ce Salinger nu ne ofer prea multe lucruri la partea non-verbal,
acest pastrandu-si aceeasi postura, tinuta si pozitie a crpului, la Jay Carney totul se desfasoara
ca intr-un spectacol cu marionete. Carney ine capul aplecat n fa ceea ce nseamn c
dorete ca informaia transmis s fie perceput ca o ameninare, insotita de un gest foarte
evident cu mana dreapta. Un plus este faptul ca Gesturile pe care le face cu minile, sunt
mereu sincronizate cu ceea ce spune.

Mimica feei. n timp ce acesta rspunde ntrebrilor, involuntar, la anumite afirma ii din
public, i apare pe fa ca un fel de grimas, n semn de nemulumire sau dezgust. Aproape n
permanen are un zmbet, deseori fiind unul batjocoritor n legtur cu ceea ce spun
jurnalitii.
Contactul vizual cu intreaga sala este slab, el mentinandu-si privirea doar cu cei 2 jurnalisti
carora le raspunde la intrebari.
Concluzii: Am ales sa analizam prin comparatie cele doua personaje politice pentru a scoate
in evidenta diferentele din modul de comunicare si totodata sa urmarim evolutia unui purtator
de cuvant de-a lungul timpului.
Consideram ca exista atat puncte slabe cat si puncte tari la ambele personaje politice. Una
dintre deosebirile majore intre cei doi este la capitolul discurs: in trecut, comunicarea verbala
orala se desfasura intr-un cadru mai formal si sobru, pe cand in prezent, este mai libera,
detasata, intr-o atmosfera relaxata. Putem observa acest lucru in modul de prezentare al
Secretarului de presa contemporan, care se angajeaza in discutii interactive cu jurnalistii,
avand cu ei o relatie mai calda, mai prietenoasa, in comparatie cu Secretarul de presa Pierre
Salinger care prezinta totul intr-o maniera foarte serioasa si austera. Stilul acestuia se
indreapta catre unul retinut si echilibrat, lasand impresia celor care il privesc ca e pregatit,
sigur pe el si pe importanta informatiei.