Sunteți pe pagina 1din 13

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA

FACULTATEA DE BIOTEHNOLOGII

SUPEROXID DISMUTAZA
-referat-

Coordonator,
Asist. univ. dr. Vasilica Simion
Student,
Pirvan Sergiu
Grupa: 6202

Bucuresti
2014

CUPRINS

Introducere.................................................................................3
Capitolul I: Caracteristici generale ale superoxiddismutazei...................................................................................4
1.1

Nomenclatura...............................................................7

1.2

Raspandire si rol in organism.....................................7

1.3

Reactia catalizata de superoxid dismutaza.......8

Capitolul II: Determinarea activitatii enzimztice a SOD,


folosind metoda spectrofotometrica........................................9
Capitolul III: Utilizari ale superoxid dismutazei..................11
Concluzii...................................................................................12
Bibliografie...............................................................................13

INTRODUCERE
Enzimele (din limba greac - zymosis - ferment) sunt proteine sau proteide
fr de care celule vii nu pot nfptui reacii complexe ntr-un timp scurt, la
temperatura mediului nconjurtor. Ele sunt substane care catalizeaz reaciile
biochimice din organism, avnd un rol esenial n biosinteza i degradarea substanelor
din materia vie, ntlnindu-se n toate organismele animale, vegetale i n
microorganisme, mai fiind denumite din aceast cauz biocatalizatori. Fr enzime ,
procesele biochimice s-ar desfura cu viteze foarte mici. Rolul in organism:
descompunerea moleculelor mari, accelereaz procesele metabolice, coordoneaz
unele etape ale ciclului metabolic.1
In functie de reactia pe care o catalizeaza, enzimele se clasifica in 6 clase:
1. Oxidoreductaze;
2. Transferaze;
3. Hidrolaze;
4. Liaze;
5. Izomeraze;
6. Ligaze.
Superoxid dismutaza se incadreaza in clasa oxidoreductazelor, fiind o oxidaza.
Oxidazele sunt oxidoreductaze care catalizeaza reactiile anumitor substraturi ca
oxigenul molecular sau ale peroxizilor, fiind caracterizate prin transfer de hidrogen
sau de electroni de pe un donor pe un acceptor, care este oxigenul molecular; ca
produs de reactie se formeaza apa. Oxidazele pot fi clasificate in functie de
mecanismul de actiune, in: oxigenaze, hidroxilaze si oxidaze transportoare de
electroni. Superoxid-dismutaza este o oxidaza transportoare de electroni, mai exact
o metaloenzima.2
1

http://www.manifest-national.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=1463%3A-cesunt-enzimele-i-in-ce-alimente-se-gsesc&catid=320%3Asanatate&Itemid=83
2
http://www.scribd.com/doc/57780479/Biotehnologii-in-Industria-a

Capitolul I
Caracteristici generale ale superoxid-dismutazei
SOD este o enzima care catalizeaza transformarea anionului superoxid in
oxigen molecular si peroxid de hidrogen, fiind un mecanism biologic primar de
aparare impotriva superoxidului. Anionul superoxid este una dintre cele mai reactive
specii de oxigen si este produs diferite procese endogene normale, inclusiv in autooxidarea hemoglobinei, in hidroxilarea oxidazei microzomale cu functii mixte sau in
procesul de fagocitoza granulocitara. De aici reiese rolul deosebit pe care aceasta
enzima il are in organism. 3
Superoxid-dismutaza (superoxid : superoxid-oxidoreductaza) este o enzima
intalnita in toate organismele aerobe sau aerotolerante, care se incadreaza in grupa
metaloenzimelor, molecula sa putand contine, in functie de sursa biologica, fier,
cupru, magneziu sau zinc.4
Enzima catalizeaza reactia de dismutare a ionilor de superoxid, toxici pentru
celula vie. Oxigenul molecular are o reactivitate scazuta (stare de triplet). Oxigenul
poate exista insa si intr-o forma reactiva (singlet) cand momentele de spin sunt de
sens contrar, forma ce apare doar in cazuri particulare.5
Reducerea oxigenului se realizeaza in mod treptat, fiind necesari patru protoni
pentru a forma apa. Speciile moleculare toxice pentru celula vie sunt O2-, H2O2 si
HO-, care apar ca produsi intermediari ai procesului reductive :
Oxigen molecular O2
Superoxid O2.
Peroxid H2O2
Radicali HO.
Apa H2O
3

http://www.preferatele.com/docs/medicina/9/antioxidantii-in-bol18.php
http://biblioteca.regielive.ro/referate/chimie-organica/superoxid-dismutaza-102004.html
5
Idem
4

De fiecare data cand apare o sarcina negativa, ea este neutralizata de cate un


proton, cu exceptia anionului superoxid deoarece specia O2- are character acid al carui
indice de aciditate se situeaza in jurul valorii 4.0 . Din aceasta cauza, la pH neutru se
deprotoneaza, anionul superoxid putand fi considerat, in acelasi timp, ca fiind un
radical.6
Radicalii superoxid apar in celula vie in urma activitaii oxidazelor FADdependente. De asemenea, citocromul P-450 determina aparitia superoxidului si a
peroxidului sub forma legata de fier. Se estimeaza ca citocromul P-450 poate forma,
de asemenea, oxigenul singlet in anumite conditii particulare.7
Unele mono-oxigenaze, cum ar fi salicilat-hidroxilaza, pot genera in unele
situatii O2- si H2O2. In fine, unii metaboliti pot fi oxidati direct de catre oxigen prin
mecanism radicalic generand radicali superoxid (cum se intampla in cazul acidului
ascorbic, glutationului si in general al tiolilor, fenolilor, chinonelor respiratorii reduse,
etc.). Radicalii superoxid au o viata foarte scurta in apa, din care cauza, toxicitatea lor
reala este inca controversata.8
Peroxidul de hidorgen este mutagen, penetrand liber in celula unde ataca
bazele azotate ale moleculelor de AND. In ultimul timp se crede ca adevaratul pericol
la care sunt supuse celulele vii il reprezinta formarea radicalilor HO* care pot sa
apara, de exemplu, in reactia fenton, in prezenta ionilor de fier :
H2O2 + O2-

HO* + HO- + O2

Din aceasta cauza ionii de Fe2+ si Fe3+ reprezinta o amenintare pentru


celulele vii. De aceea, concentratia lor sub forma libera este reglata la un nivel scazut
in celule si lichidele biologice (in plasma sanguina fierul liber lipseste). Din aceste
motive, fierul este transportat in organism de catre transferine si stocat in feritina.9
O reactie asemanatoare are loc si in prezenta ionilor de mangan liberi :
Mn2+ + O2- + 2H+

Mn3+ + H2O2

http://biblioteca.regielive.ro/referate/chimie-organica/superoxid-dismutaza-102004.html
idem
8
idem
9
idem
7

Ionii de Mn3+ sunt stabilizati de diferite biomolecule, devenind agenti oxidanti


foarte puternici.
Pentru dozarea activitatii superoxid-dismutazei este necesara utilizarea unui
sistem generator de superoxid, acesta trebuie sa reactioneze apoi cu un substrat
oarecare, dupa care se evalueaza inhibitia exercitata de superoxid-dismutaza asupra
reactiei respective. Acest sistem sta la baza majoritatii metodelor utilizate in prezent.10
De cele mai multe ori se utilizeaza xantin-oxidaza, o flavoenzima care,
oxidand xantina, genereaza continuu anionii superoxid. La randul lui, anionul
superoxid se comporta ca un agent reducator in tendinta de a ceda electronul
suplimentar. Daca se foloseste citocromul c drept acceptor, este suficienta observarea
modificarii spectrului. Prin adaugarea in mediul de incubare a superoxid-dismutazei
se impiedica reducerea citocromului c. 11
Exista numerosi compusi ce se pot oxida spontan cu eliberare de radicali
superoxid. Acesta poate reactiona la randul sau in mai multe moduri:
-

cu el insusi prin dismutare. Aceasta reactie poate avea loc si necatalitic, dar
este puternic accelerata de superxoid dismutaza;

ca reducator al unor biomolecule, de exemplu al citocromului c;

ca reducator al apei oxigenate (reactia Fenton);

ca oxidant: superoxidul trece in peroxid reactionand cu o serie de


biomolecule, ca de exemplu adrenalina. Oxidarea radicalica a acesteia
conduce la aparitia unui compus colorat in rosu adrenocromul. Formarea
acestuia este inhibata de superoxid dismutaza (aceasta reactie stand la baza
unei metode foarte sensibila de determinare a activitatii acestei enzime).12
In prezent se cunosc trei grupe de superoxid dismutaze:

1. Cu-Zn-dismutaze (in plasma);


2. Mn-dismutaze (in mitocondrii si unele bacterii);
3. Fe-dismutaze (in periplasma bacteriana);

10

http://biblioteca.regielive.ro/referate/chimie-organica/superoxid-dismutaza-102004.html
Idem
12
idem
11

1.1 NOMENCLATURA
Superoxid dismutaza are codul EC 1.15.1.1.
Alte denumiri utilizate: cupru-zinc superoxid dismutaza; Cu-Zn superoxid
dismutaza; ferisuperoxid dismutaza; superoxid dismutaza I; superoxid dismutaza II;
SOD; Cu, Zn-SOD; Mn-SOD; Fe-SOD; SODF; SODS; SOD-1; SOD-2; SOD-3;
SOD-4;
Denumirea sistematica : superoxid: superoxid oxidoreductaza.13
1.2 RASPANDIRE SI ROL IN ORGANISM
Superoxid dismutaza a fost descoperita de ctre Irwin Fridovich i Joe
McCord si se gaseste atat in regnul vegetal, animal, cat si in microorganisme:
-

eritrocite;

ficat;

E. Coli si alte bacterii;

la plantele superioare (mitocondrii si peroxizomi);


Ficatul uman contine cantitati importante de SOD. Din punct de vedere

biochimic, la mamifere exista doua izoenzime ale SOD: CuZnSOD care contine cupru
si zinc , localizata in compartimentul citozolic si MnSOD, localizata in matricea
mitocondriala.14

13
14

http://biblioteca.regielive.ro/referate/chimie-organica/superoxid-dismutaza-102004.html
http://www.scribd.com/doc/94114160/Superoxid-dismutaza1

1.3 Reactia catalizata de superoxid dismutaza


Superoxid dismutaza catalizeaz reacia de dismutare a radicalilor superoxid, i a fost
purificat printr-o procedur simpl din eritrocite de bovin.
Reacia catalizat de SOD are forma:
2O2.- + 2H+ O2 + H2O2
Menionm c radicalul O2.- rezult n urma multor reacii biochimice incomplete.
Teste efectuate pe mai multe esuturi indic faptul c SOD este larg distribuit n
organismul mamiferelor, identificndu-se trei izoforme (Tabelul.1).
Izoenzime Localizare
(SOD)
celular

Metal/
Masa
Subuniti Inhibiie Inhibarea
monomer Molecular
CN
H2O2

SOD1

Citosol
1Cu,1Zn
Mitocondrie
Spatial
intermembranar

32.5kDa

Dimer

+(pozitiv) +(pozitiv)

SOD2

Matrix
mitocondrial

1Mn

24.7kDa

Tetramer

(negativ) +(pozitiv)

SOD3

Extracelular

1Cu,1Zn

30kDa

Tetramer

+(pozitiv) +(pozitiv)

Tabel 1. Distribuia izoformelor superoxid dismutazei la nivelul celulei umane.

Capitolul II
DETERMINAREA ACTIVITATII ENZIMATICE A SUPEROXID
DISMUTAZEI
FOLOSIND METODA SPECTROFOTOMETRICA
Principiu:
Superoxid dismutaza catalizeaza reactia :
2 O2 -. + 2H+ SOD > 02 + H2O2
Activitatea SOD este masurata ca fiind inhibitia ratei de reducere a
citocromului c de catre radicalul superoxid, observata la 550 nm:
Citocrom c(oxidat) +O2 -. > Citocrom c(redus) + O2
Radicalul superoxid este produs enzimatic de reactia :
Xantina + O2 + H2O XOD > acid uric + O2 -. + H+ ,
Unde: SOD = superoxid dismutaza
XOD = xantin oxidaza
Conditii : temperatura= 25 grade Celsius; pH= 7.8; A550nm
Reactivi:
A. solutie tampon fosfat de potasiu 216 mM, pH 7.8 la 25 grade Celsius; pHul se ajusteaza cu solutie KOH 1 M;
B. 10.7 mM solutie EDTA;
C. solutie citocrom C 1.1 mM;
D. solutie xantina 0.108 mM;
E. solutie enzimatica de xantin oxidaza (XOD) 0.05 unitati/ml ;
F. solutie enzimatica de superoxid dismutaza (SOD) 10 unitati/ml ;

Mod de lucru:

Se prepara un amestec de reactie pipetand urmatorii reactivi (in ml) :


Apa distilata
Reactiv A (tampon)

23.0
25.0

Reactiv B (EDTA)

1.0

Reactiv C (Cyt c)

1.0

Reactiv D (xantina)

50.0

Se amesteca si se ajusteaza pH-ul la 7.8 la 15 de grade Celsius, daca este


necesar, cu 1 M HCL sau KOH.
Se pipeteaza (in ml) urmatorii reactivi :
Reactivi
Proba 1
Proba 2
Martor
Amestec de reactie
2.80
2.80
2.80
Se echilibreaza la 25 C; se monitorizeaza absorbanta A550nm pana aceasta devine
constana folosind un spectrofotometru adecvat
Apa distilata
0.10
Reactiv E (XOD)
0.10
0.10
Reactiv F
0.10

0.20
-

Se amesteca imediat si se inregistreaza cresterea abosrbantei timp de


aproximativ 5 minute. Se obtine A550nm/minut folosind viteza liniara maxima
pentru Proba 1, Proba 2 si Martor.
Calcule:
% Inhibitia2 = (A550nm/min Uninhibited - A550nm/min Proba) / (A550nm/min
Uninhibited - A550nm/min Martor) x 100
Unitati / ml enzima = (% inhibitie x factorul de dilutie) / ( 50% x 0.1 )
Unitati / mg solid = (unitati / ml enzima) / (mg solid / ml enzima)
Unitati / mg proteina = ( unitati / ml enzima ) / ( mg proteina / ml enzima )15

Capitolul III
UTILIZARILE SUPEROXID DISMUTAZEI

15

D.C. Cojocaru, Z. Olteanu, E.Ciornea, L. Oprica, Enzimologie generala,


Editura Tahnopress, Iasi 2007, opera citata 205-207
10

Superoxid dismutaza are largi utilizari in industria farmaceutica si cosmetica,


pentru prepararea de produse care au rolul de a reduce efectul negativ al radicalilor
liberi din organism.16

Utilizari medicale
SOD (Superoxid dismutaza) este utilizat pentru a trata artrita, probleme de
prostata, ulcere, arsuri, boli inflamatorii, dar si intoxicatii de la expunerea la fum si
radiatii, si pentru a preveni efectele secundare ale medicamentelor impotriva
cancerului. Mai poate ajuta si la reducerea ridurilor faciale, la cicatrizarea si
vindecarea ranilor si arsurilor.
SOD face ca fiecare celula a corpului sa fie mai rezistenta impotriva atacurilor
radicalilor liberi si a altor substante nocive. Puterea antioxidanta a SOD o depaseste
pe cea a celor mai cunoscuti antioxidanti: flavonoide, carotenoide, vitamina A, C si E,
mai mult, nici chiar coenzima Q10, glutation peroxideaza si catalaza nu ating puterea
acestuia. Cateva studii legata de procesul de imbatrinire au remarcat faptul ca
animalele care produc cel mai mare nivel de SOD au si cea mai mare durata de
viata. 17

16
17

http://www.scribd.com/doc/94114160/Superoxid-dismutaza1
http://www.ghidnutritie.ro/articol/substante-utile/sod-%28superoxid-dismutaza%29/69

11

CONCLUZII

Codul SOD: EC 1.15.1.1.


Superoxid dismutaza se incadreaza in clasa oxidoreductazelor, fiind o oxidaza;
Enzima catalizeaza reactia de dismutare a ionilor de superoxid, toxici pentru
celula vie;
Molecula enzimei poate contine, in functie de sursa biologica, fier, cupru,
magneziu sau zinc;
Pentru dozarea activitatii superoxid-dismutazei este necesara utilizarea unui
sistem generator de superoxid, acesta trebuie sa reactioneze apoi cu un substrat
oarecare, dupa care se evalueaza inhibitia exercitata de superoxid-dismutaza asupra
reactiei respective;
Ficatul uman contine cantitati importante de SOD;
Superoxid dismutaza are largi utilizari in industria farmaceutica si cosmetica,
pentru prepararea de produse care au rolul de a reduce efectul negativ al radicalilor
liberi din organism.

12

Bibliografie
1.

D.C. Cojocaru, Z. Olteanu, E.Ciornea, L. Oprica, Enzimologie


generala, Editura Tahnopress, Iasi 2007

2.

G.Neamtu, Gh. Campeanu, C.Socaciu, Biochimie vegetala, Editura


Didactica si Pedagogica, Bucuresti

3.

McCord, J. M. and Fridovich, I. (1969) J. Biol. Chem. 244, 6049-6055

4.

http://www.preferatele.com/docs/medicina/9/antioxidantii-inbol18.php

5.

http://www.manifest-national.ro/index.php?
option=com_content&view=article&id=1463%3A-ce-sunt-enzimele-iin-ce-alimente-se-gsesc&catid=320%3Asanatate&Itemid=83

6.

http://www.scribd.com/doc/57780479/Biotehnologii-in-Industria-a

7.

http://www.scribd.com/doc/94114160/Superoxid-dismutaza1

8.

http://biblioteca.regielive.ro/referate/chimie-organica/superoxidsdismutaza-102004.html

13