1.

Definiti conceptele:educatie, pedagogie, stiitele pedagogice/educatiei

Educaia constitue obiectul de studiu al pedagogii abordabil din perspectiva dimensiunii sale functionalstructural.
Pedagogia este tiina educaiei care studiaz esena i caracteristicile fenomenului educaional, scopul i sarcinile
educaiei, valoarea i limitele ei, coninutul, principiile, metodele i formele de desfurare a proceselor paideutice.
Pedagogia are ca obiect de studiu educaia, studiind legile educaiei omului pe parcursul ntregii sale viei.
Stiintele pedagogice/educatiei- reprezinta ansamblul disciplinelor teoretice si practice care studiaza activitatea de formaredezvoltare permanenta a personalitatii umane, prin strategii si mijloace de cercetare specifice.

2. Argumentati afirmatiile privind caracteristicele pedagogiei

a) Pedagogia este o stiinta socio-umana. Educatia este un fenomen social specific uman. Educatia fiind
obiectul de studiu al pedagogiei, face ca pedagogia sa fie o stiinta socio-umana, incadrandu-se astfel in grupa
stiintelor socio-umane.
b) Pedagogia este o stiinta cu caracter teoretic, gnoseologic (de cunoastere). Pedagogia raspunde la
intrebarea ce este educatia si, descoperind legile educatiei si elaborand teoria pedagogica, isi aduce astfel
contributia la dezvoltarea cunoasterii umane in general.
c) Pedagogia este o stiinta si cu caracter actional, praxiologic (practic). Pedagogia raspunde si la
intrebarea cum se realizeaza educatia si astfel, bazandu-se pe legile educatiei, pe teoria pedagogica, ea
elaboreaza strategiile (metodele, mijloacele si formele) de instructie si educatie ale tinerei generatii,
manifestandu-se astfel ca o stiinta a actiunii educative eficiente.
d) Pedagogia este arta. In acest context, ea urmareste sa adapteze principiile si strategiile pedagogice la
particularitatile de varsta si individuale ale tinerelor generatii, la conditiile concrete ale actului
educational.Deasemenea, ea urmareste sa asigure conditiile efectuarii actului instructiveducativ cu maiestrie si tact, in care sa se imbine seriozitatea, raspunderea, vointa, priceperea si competenta
profesionala, cu vocatia si talentul educational ale cadrelor didactice, interesul, placerea, frumusetea si
satisfacerea actului invatarii, orientand si mobilizand tineretul studios la propria-i dezvoltare si pregatire, la o
activitate competenta, eficienta si frumoasa, plina de initiativa si creativitate.
e) Pedagogia este o stiinta cu caracter prospectiv. Pedagogia nu poate si nici nu se considera ca ar fi
stiinta care descopera legile si elaboreaza strategiile o data pentru totdeauna. Ea se considera o stiinta cu
caracter dinamic, deschis schimbarilor si innoirilor intervenite in domeniul educatiei, raspunzand
astfel nu numai la intrebarile cum sa fie conceputa si cum sa fie realizata educatia prezentului, ci si la
intrebarile cum vor fi si cum vor actiona educatia si scoala viitorului, proiectand prospectiv teoriile si strategiile
educationale adecvate, desigur cu unele elemente de probabilitate, care vor primi corectiile corespunzatoare la
timpul potrivit.

3.Elaborati o schema ce reprezinta pedagogia ca stiinta si arta

Pedagogia s-a constituit ca tiin ntruct rspunde pozitiv urmtorilor parametrii:

Are obiect propriu de studiu educaia;
Are anumite legiti proprii fenomenului educaional;
Are metode i procedee specifice pentru investigarea fenomenului educaional;
Are o finalitate precis desvrirea personalitii umane

4. Descrieti evolutia stiintelor pedagodice

Evoluia pedagogiei devine posibil n condiiile aprofundrii n sens intradisciplinar,

interdisciplinar i transdisciplinar dup modelele tiinelor socioumane. Pedagogia parcurge mai
multe etape de evoluie:
etapa pretiinific (bazat pe explicaii mitico-religioase i abstracte ale fenomenelor
educaionale);
etapa empiric (bazat pe explicarea cauzal i pe interpretarea logico-matematic a faptelor
concrete)1
tiinific modern (bazat pe transformarea teoriilor n modele aplicative, limitate).
Definitivarea pedagogiei, la nivelul unei Teorii generale a educaiei i instruirii are loc
procesual i etapizat:
a) Etapa desprinderii pedagogiei de filosofie;
b) Etapa raportrii pedagogiei la progresele nregistrate n tiinele socioumane- psihologizrea
(care absolutizeaz rolul factorului intern al formrii-dezvoltrii personalitii); sociologizarea
(care absolutizeaz rolul factorului extern al formrii-dezvoltrii personalitii);
c) Etapa extinderii cercetrilor interdisciplinare i transdisciplinare din perspectiv istoric i
comparat
(istoria
pedagogiei,
pedagogia
comparat),
economic
(planificarea

nvmntului), politic (politica educaiei), managerial (managementul educaiei) etc. este

marcat prin promovarea unui nou discurs specific tiinelor pedagogice / educaiei;
d) Etapa aprofundrii discursului pedagogic este marcat de apariia noilor tiine ale
educaiei(Dictionnaire actuel de l'education, l993

5. Explicati specificul constituirii pedagogice ca stiinta si statutul

epistemologic actual
Din punct de vedere etimologic termenul pedagogie provine din cuvintele greceti pais,
paidos copil i agoge aciunea de a conduce. Sensul primar al combinaiei celor dou
cuvinte a fost paidagogus, termen prin care era desemnat persoana care conducea
persoana la coal.
Ulterior, odat cu evoluia societii umane i complexificarea educaiei, termenul
pedagogie a fost preluat pentru a desemna ansamblul preocuprilor cu privire la
problematica fenomenului educaional.
n constituirea sa ca tiin pedagogia a parcurs dou etape principale:
etapa reflectrii n contiina comun a oamenilor (la acest nivel putem spune c
pedagogia se rezuma la o nsumare de constatri empirice, ocazionale, accidentale,
cu privire la modul de realizare al instruciei i educaiei);
b) etapa analizei tiinifice a fenomenului educaional i a constatrilor empirice
acumulate (ncepnd cu secolul XVII se constat existena unor preocupri
sistematice referitoare la organizarea i realizarea practic a educaiei, preocupri
obiectivate n apariia unor teorii pedagogice din ce n ce mai consistente);
6. Prezentati taxonomia stiintelor pedagogice in conceptia lui S.cristea

1) Dup modul de raportare la obiectul de studiu - educaia

1.1. tiine pedagogice fundamentale - studiaz domeniile de maxim generalitate ale
educaiei: teoria general a educaiei, teoria general a instruirii, teoria general a curriculumului,
teoria general a cercetrii pedagogice
1.2. tiine pedagogice aplicative / Pedagogii difereniale:
a) Aplicative pe domenii de activitate:
- pedagogia social
- pedagogia medical
- pedagogia artei
- pedagogia industrial
- pedagogia sportului
- pedagogia agrar
- pedagogia militar
b) tiine pedagogice aplicative pe perioade de vrst psihologic / colar:
pedagogia anteprecolar
pedagogia universitar
pedagogia profesional
pedagogia precolar
-pedagogia adulilor
pedagogia colar colarului mic

c) tiine pedagogice aplicative pe discipline de nvmnt (metodica /

didactica specialitii).
d) tiine pedagogice aplicative n situaii speciale:
- pedagogia orientrii colare i
- pedagogia ocrotirii sociale
profesionale
- pedagogia aptitudinilor speciale
- pedagogia deficienelor de diferite
- pedagogia
alternativelor
tipuri
educaionale
-

2.1) Dup metodologia general sau de tip disciplinar:

- istoria pedagogiei
- pedagogia experimental
- pedagogia cibernetic
- pedagogia comparat
- managementul educaiei/pedagogic
- 2.2)Dup metodologia de tip interdisciplinar
-Teoria evalurii
- Orientarea colar i profesional
Teoria educaiei
- Educaia religioas
- 2.3) Dup metodologia de tip interdisciplinar
- Filosofia educaiei
- Psihologia educaiei
-

2)Dup metodologia specific de cercetare a dimensiunii funcionalstructurale a educaiei:

Sociologia educaiei
Antropologia educaiei
Economia educaiei
2.4) Dup metodologia de tip interdisciplinar
logica educaiei
etica educaiei
axiologia educaiei
epistemologia tiinelor educaiei ;
politica educaiei

Biologia educaiei
Teologia educaiei
-planificarea educaiei
etnometodologia educaiei
managementul organizaiei colare
managementul clasei de elevi
-fiziologia

7. Argumentati relatiile pedagogice in sistemult de stiinte socio-umane

Pedagogia este o stiinta socio-umana.Educatia este un fenomen social specific uman.Educatia
fiind obiectl de studio al pedagogiei.Face ca pedagogia sa fie o stiinta socio-umana,incadrindu-se
astfel in grupa stiintelor socio-umane.
Raportul dintre edagogie si disciplinele socio-umane*dreptul,arta,
literature,teatrul.dansul,muzica) se evidentiaza prin influienta conditiilor istorico-sociale in care se
desfasoara educatia,deci prin rolul factorilor sociali si psihosociali care intervin in orice fenomen si
activitate educationala,atit societatea ca intreg cit si anumite sfere si domenii de preocupari din
cadrul acesteia.In acelasi timp prin intermediul acestui raport sunt evidentiate influentele educatiei in
raport cu structurile si substructurile sciale.Educatia sensibilizing fiinta umana in plan
emotional,moral,juridic,esthetic avind un rol modelator in formarea personalitatii.

8. Explicati normativitatea pedagogica

Normativitatea pedagogica- Norma este un instrument, o modalitate de coordonare si de

desfasurare a actiunilor umane,Pedagogic, norma" indica unul sau mai multe criteria obligatorii in
realizarea actiunii, conditii minimale de indeplinit si dupa care se apreciaza reusita actiunii, numarul
de actiuni pe unitatea de timp, propozitii prescriptive de desfasurare optima, indicatii practice privind
obligatiile, interdictiile, permisiunile in actiune, algoritmii de respectat.
Normativitatea este un element component al structurii educatiei, In analiza ei utiltzam
rezultate ale logicii actiunilor, scopurilor si planurilor de actiune rationala si eficienta (M. Calin). Prin
analiza normativa a actiunii educative se are in vedere rationalitatea relatia dintre valori, scopuri si
norme, pentru ca educatorul sa constientizeze conditiile, regulile de construire si realizare a
procesului pedagogic, sa distinga ceea ce trebuie sa faca.
Norma pedagogica- reprezinta un cadru de referinta delimitat in contextul activitatii de
proiectare si de realizare feducatiei/instruirii "care defineste ceea ce trebuie sa se intample la nivelul
actiunii educationale didactice
Conceptul de norma pedagogica desemneaza "o formula abstracta care admite o judecata de
valoare" prirfraportarea actiunii educationale/didactice la o anumita finalitate, la un anumit model, la
un anumit sistem de principii si reguli. .
-

9.Determinati cum functioneaza axiomele,legitatile,legile principiile,regulile

in practica institutiilor educatiei

AXIM- Adevr fundamental admis fr demonstraie, fiind evident prin el nsu i.

LEGITTE-nsuire a fenomenelor de a se desfura n conformitate cu anumite legi (obiective);
ansamblul legilor din natur, din societate i din gndire.
LGE-Regul imperativ stabilit de autoritatea suprem.
PRINCIPU- Element fundamental, idee, lege de baz pe care se ntemeiaz o teorie tiin ific, un
sistem politic, juridic, o norm de conduit.
NRM- Regul, dispoziie etc. obligatorie, fixat prin lege sau prin uz; ordine recunoscut ca
obligatorie sau recomandabil.
10.Determinati directiile de modernizare a educatiei si propuneti um model theoretic
comparative modern- portmoden
-

La etapa actuala pot fi puse on discutie rezultatele obtinute on urma carora pot fi onaintate un
sir de recomandari pentru modernizarea curriculumului educational:
- Se opteazA pentru modernizarea curriculumului racordarea acestuia la cerintele reale ale
vietii, asigurarea calitatii educatiei ralierii sistemului educational la valorile standardele europene;
- Reflectarea on cadrul curriculumului a competentelor cheie recomandate de Consiliul
Europei: comunicarea in limba materna,comunicarea intr-o limbs straina. competent., de baza in
matematicA,
- Racordarea politicilor on domeniul curriculumului la recomandarile procesului de la Lisabona.
- Se propune orientarea curriculumului national spre realitarea personalA dezvoltarea de-a
lungul vietii, spre potentarea unei cetAtenii active 0i inclusive, pentru angajabilitate on piata muncii.
- Se contureaza tendintele generale ale dezvoltarii curriculare, precum:
o comutarea dinspre centrarea pe obiective de studio vazute on maniera academics
catre obiecte de studiu concepute functional. in raport cu nevoile sociale si individuale
ale celor care onvata: dinspre profesor catre cel care invata, mai exact. catre
performentele 0i progresul sau continuu ca persoana autonoma; dinspre predare catre
onvatare;

comutarea dinspre un curriculum fragmentat ii divizat, centralizat si rigid, catre un

curriculum flexibil, eschis, multifunctional, oferit ii intr-o diversitate de formare (si in
afara clasei), on masura sa oncurajeze arii largi de invatare .
-

11. Relatiile despre functiile si caracteristicile

educatiei,argumetati esenta acestora.
Referitor la functiile educatiei, majoritatea specialistilor sunt de acord asupra faptului
ca aceasta serveste realizarii a trei categorii de scopuri principale(dupa, C.Stan, Pedagogie,
coord.M.Ionescu, 2001):
Functia de selectare, prelucrare si transmitere a cunostintetor si valorilor de la
societate la individ este functia care in fapt asigth, in timp existenta unei continuitati
informationale intre generatii, oferind astfel posibilitatea evolutiei culturale si tehnologice.
Functia de dezvoltare a potentialului biopsihic al omului se refera la dimensiunea
teleologica a fenomenului educational, respectiv Ia faptul ca derularea actiunii educationale
urmareste atingerea anumitor finalitati, explicit sau implicit formulate. Aceste finalitati se
traduc, in linii generale, in producerea de modificari pozitive si de durata in plan cognitiv,
afectiv-motivational si comportamental Ia nivelul subiectului care se educa.
Functia de asigurare a unei insertii sociale active a subiectului uman releva
dimensiunea socio-economica a educatiei, sau mai exact spus, necesitatea de a pregati
indivizii pentru o integrare sociala si profesionala optima.
Functiile derivate sunt subordonate functiilor principale - ca exemple semnificative
avansam urmatoarele variante, aflate in schimbare in raport de contextul social-istoric si de
particularitatile fiecarui sistem de educate
a) functia de informare, functia de culturalizare, functia de asistenta psihologica
(subordonate functiei culturale);
b) functia de protectie sociala, functia de propaganda/ideologizare (subordonate
functiei politice);
c) functia de specializare, functia de profesionalizare, functia de asistenta sociala
(subordonate functiei economice).