Sunteți pe pagina 1din 8

UNIVERSITATEA BABE BOLYAI, CLUJ-NAPOCA

F A C U L T A T E A

D E

G E O G R A F I E

SPECIALIZAREA: G.I.R.D.

Resursele agricole si silvice ale Judetului


Tulcea

Sauca Lucian
Calin
Master, anul I

Cluj-Napoca

2015

Judeul Tulcea este situat n extremitatea de E-SE a


Romniei, n partea central-nordic a Dobrogei, la gurile Dunrii,
cu ieire la Marea Neagr (n E), la grania cu Republica Moldova
i Ucraina (n N), limitat de judeele Galai (NV), Brila (V) i
Constana (S).
Din suprafaa total a judeului, 3446 kmp reprezint
suprafaa zonelor umede constituit din Delta Dunrii i
Complexul Lagunar Razim Sinoie.

Sectorul agricol
Judetul Tulcea detine terenuri agricole favorabile desfasurarii
unei agriculture performante, respective cernisoluri 143,759 ha
(39.5%), protisoluri 45.369 ha (12.5%), hidrisoluri 11.180 ha
(3.1%), salsodisoluri 4.652 ha (1.3%), antrisoluri 2.081 ha (0.6%),
alte tipuri de soluri 156.809 ha (43%).
Conform datelor statistice, suprafata totala a judetului
Tulcea la data 31.12.2013 era de 849.875 ha din care 43%
reprezinta terenuri agricole.
Structura terenurilor agricole cuprinde: 80.8% terenuri
arabile, 17% pasuni, 2% teren ocupat de vii si pepiniere viticole si
0.2% terenuri cu livezi si pepiniere pomicole.
Din punct de vedere al suprafetei agricole si arabile, in
cadrul regiunii sud-est, Judetul Tulcea ocupa locul 3 dupa judetele
Constanta si Buzau.
Din totalul de cele 365.446 de hectare de terenuri agricole,
cca 61.453 hectare se afla in zona Deltei Dunarii si reprezinta

12.9% din teritoriul Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii, fiind


preponderant concentrate, in proportie de aproximativ 68% in
delta fluviala, mai evoluata sub aspect morphologic si pedologic.
Principalele culture din judetul Tulcea sunt reprezentate de
culturile de grau si secara, orz, porumb, floarea soarelui, cartofi,
struguri si fructe.

Evolutia productie agricole vegetale 2012-2013 (tone)


Anii

Grau si
secara

Orz

Poru
mb

Floar Cart
ea
of
soare
lui

Strug Fruct
uri
e

2012 1.000

1.296 1.180

599

7.755 2.399

2.515

2013 2.900

2.900 3.389

1.617

11.79 5.018
8

2.517

Viiticultura
O sursa importanta a judetului Tulcea este reprezentata de
existent unor podgorii si marci cunoscute, precum Sarica-Niculitel
si Babadag. Suprafata viilor pe rod in judet ocupa 7309 ha soiuri
nobile, ceea ce reprezinta 8.9% din suprafata viilor pe rod a
regiunii Sud-Est , cea mai bogata regiune viticola din Romania, cu
41 % din totalul viilor pe rod al Romaniei.
In judetul Tulcea, vita de vie poate fi cultivata oriunde.
Relieful regiunii si conditiile climaterice, ofera conditii dintre cele
mai bune atat pentru producerea strugurilor pentru vin cat si a
strugurilor de masa.

Principalele soiuri din podgoriile amintite sunt: Aligote,


Riesling Italian, Merlot, Muscat Ottonel, Pinot Noir, Pinoit Gris,
Feteasca Alba.

Vegetaia prezint cteva diferenieri teritoriale, legate de


fondul general al climatului de step, de relieful deluros, de cel
muntos al horstului dobrogean i de ntinsele suprafee acvatice i
de lunc.

Zona stepei, deselenit n


proporie de peste 95%, extins n
prile de E i V ale judeului, include
numeroase tipuri de pajiti xerofile,
difereniate n funcie de speciile
dominante, dintre care cele mai
frecvente sunt piuul, pelinia,
brboasa, firua cu bulbi s.a.
Silvostepa, defriat pe aproximativ
85% din suprafa, este reprezentat
prin plcuri i rariti de stejar pufos i stejar brumriu ce
alterneaz cu pajiti stepice. La altitudini medii (150-250m)
pdurile scunde i dese de stejar pufos , crpini i mojdrean
formeaz etajul pdurilor
submediteraneene, specific Dobrogei.
Etajul pdurilor balcanice este
caracteristic pentru altitudinile de peste
250 m, fiind alctuit ndeosebi din pduri
de gorun , n care sunt abundente teiul
,jugastrul i unele elemente termofile,
precum crpinia i mojdreanul . Local,
pe valea Luncaviei, apare i fagul. n
lunca i Delta Dunrii sunt caracteristice pdurile de plop i
salcie , ce se dezvolt pe grinduri.
O zon distinct o formeaz grindurile Letea i
Caraorman din Delta fluvio-maritim, acoperite cu pduri
compacte, numite de localnici "hasmacuri", n care predomin
stejarul brumriu , frasinul pufos, plopul alb, n interiorul crora se
dezvolt un strat dens de arbuti i numeroase plante agtoare
. Pe dunele de nisip i n depresiunile dintre acestea, ce
alterneaz cu fiile de hasmacuri, vegetaia arbustiv este
reprezentat prin salcia trtoare , ctina, ctina roie. Tot n

acest biotop, ca i pe nisipurile litorale,


se dezvolt o vegetaie arenicol,
alctuit din elemente pontice i
submediteraneene (Convolvulus
persicus, Carex colchica, Eryngium
maritimum, Ephedra distachya,
Alyssum borzeanum .a.). Stuful, care
alctuiete i formaiuni plutitoare
numite plaur, formeaz vegetaia
predominant, caracteristic pentru
peisajul Deltei Dunrii, la care se
adaug cea acvatic, reprezentat ndeosebi prin nufrul alb i
cel galben, foarfeca blii, cornaciul s.a.

Importanta padurilor din judetul Tulcea


Importanta padurilor din judetul Tulcea rezida din avantajele
pe care acesta le ofera, acestea putand fi grupate in 3 categorii
care de altfel stau la baza conceptului de dezvoltare durabila.
Avantaje ecologice. Padurile din judetul Tulcea ofera o
multitudine de avantaje ecologice prin faptul ca exercita functiuni
de protectie a apelor contribuind la purificarea acestora in
circuitul natural al solului prin rolul atierozional si de pedogeneza.
Padurile ofera servicii de recreere si imbunatatire a peisajului si le
sunt atibuite functii de ocrotire a geofondului si ecofondului
forester.
Avantaje economice. Din padurile existente in judetul Tulcea
se recolteaza anual circa 220.00 mc de lemn. Masa lemnoasa este

pusa pe piata si are numeroase utilzari: pentru furnire, pentru


cherestea, pentru placi fibro-lemnoase, industria de celuloza si
hartie si mai nou ca si
sursa pentru biomasa.
Avantaje sociale. Din
padurile judetului, se
asigura conta cost lemnul
pentru incalzirea populatiei
din mediul rural si in parte
urban, a scolilor,
gradinitelor, spitalelor,
diferite institutii publice. In
judetul Tulcea lemnul este
o resursa critica pentru
populatia locala care are lemnul ca unica sursa pentru incalzirea
locuintelor.