Zbrelele scoteau clinchete de ajutor.Se puteau rupe
oricnd.Dar nu mputeam opri acum.Nimeni nu mi-o luase nainte.Momentan aveam Locul I, adica ce-i doreau toi.Inclusiv eu. Fulg de Nea, iapa mea alb ca neaua cu coama si coada negre ca smoala,ddea tot ce putea.Broboanele de sudoare i presrau pielea,fcnd-o s arate ca o frunz alb ntr-o diminea de var:plin cu cristale de rou.Ani de antrenamente, de cnd era mnz,ne legaser.Doar optindu-i ceva i ddeam mai multa putere.Ea era prietena mea, visul meu. ntr-un moment de visare,un alt cal din competiie m depise.Un armsar puternic, bine antrenat,negru cu pete albe. Exact opusul lui Fulg de Nea.Ea era supla,fr sa-i arate fora la nivel fizic, el,poate vrnd sa intimideze, i etala muchii strlucitori din cauza sudorii.Clretul lui era un biat nalt,cu parul negru(aa am intuit,pentru ca o buna parte din el era acoperit de o casca ciudat).Trebuia sa o fac.Sa catig.Chiar daca trebuia s strivesc ca pe o musca visul cuiva.A mai multor.Trebuia.Pentru mine. ncepusem s-i optesc vorbe ascunse in disperare lui Fulg de Nea.Ea m asculta si alerga ca i cnd viaa ei era in joc.mi mprtea sentimentele.tia ct era de important pentru mine.Dorea nespus sa m ajute.i o fcea. Dup cteva minute in care-mi inusem respiraia (metaforic), reuisem sa lsm o distan considerabila intre noi i ei.Se vedea in ochii lor ura ce ne-o nutreau.Dar nu puteam s las
sentimentele sa intervin.Trebuia s mi dovedesc c am fora s
ctig.Premiul nu era mare chestie(doar o simpla edin gratis de yoga si nu nelegeam legtura dintre ele),dar era in joc orgoliul meu si ncrederea n sine.i mai era si Fulg de Nea, care ultima oar cnd am pierdut,(pe locul al doilea!) nu a mai mncat nimic i a fost cu moralul la pmnt mai multe zile.Nu puteam risca. Acum mi ddusem seama:totul se mica fantomatic in jurul nostru.Nu treceam dect pe lng nite oameni, dar simeam ca fac o cltorie n timp.Simeam c timpul nu se mai scurgea n ritmul sau normal. Acel moment de neatenie a fost fatal.Tipul care ne mai ntrecuse odat aproape o fcea din nou.Acum doar caiva metri ne desprteau de el si cteva sute de linia de finish.ULTIMELE sute.Momentul n care trebuia s dm tot ce putem pentru a catiga.Alergam, alergam si parca nu mai ajungeam,cnd... Tot suspansul se nrui.Ctigasem.Eu si Fulg de Nea reuisemmi venea sa m duc la tipul care aproape ne nvinsese i s i mulumesc.De ce?Nu tiu.Simeam, pentru prima dat n via un sentiment de vinovie,ca i cum m lsase sa ctig. Nu mai puteam nici s gndesc.Mi se nmna premiul.Totui,aveam acea senzaie c cineva m privea insistent.M-am uitat prin jur i nu mi-a venit s cred.El se uita la mine.i nu cu o oarecare intenie de a m felicita,ci cu dispre.Nu am mai avut timp s m gndesc.Susintorii mei m luar pe sus.Acum, ca i n trecut, visul meu se afla in minile unei fpturi: Clria in minile lui Fulg de Nea. -