m r.

1: Organisme gi orgarriza{ii interna{ionalc_:

corrtemporarre

Peisajul nondial sufr continu 9i rt diamic6 sclrimbare in litl,

mi 9i sf social, antrenind tru Statcle Srrr l conecinte imfit
conte\tului
1 nivel nalional. Acestea trebuie nu numai si 1' fap SchimbfuiloI
iuiut, ci qi sd ias din izolare, integTindu-se in noile conlexte, chiar,'daci
uneori bosturile acestei integriri St mi i1-1 l'apolt cu putel,ea 1I economici de
moment. AadM, in lu] politicilor mi ultranalionaliste i plotectioniste,
statele lumii irr drurul 1r spre "modemismul internalional", trebuie sE accepte
noui lilt. in i,t S'.t,ilnbare: dispairi., LllocuIui comunist ] 9:1,_:l,E"i..
-"
ui economii de piala in statele est - i central europene, aparilia i Pr-oiiteLarea
companiilor multinalionale, odat cu globalizaTea pie{ei, expansiunea ii
ug."ri,ra u statelor asiatice (in special Japonia Ei Coreea), t un cost ledus
ai capitalului, sunt numai citeva dintre aspecte]e gtr de shimi lin

peibajul inrcmaliona1.
in acest context, otganismeie 9i organizaliile internationale u nu um un
rol integrator, dr gi reguiator al sistemului intemalional de rela,tii, OTganizaliile
intemaiionale pot ti guveTnamentale 9i nonguvemamentale,
Sunt create pdntf-]Jn act.juridic
_ - .., Orqanirutiile tmlil guvemamentale
'i.'iru, iu acoldu] statelor irli pTin internrediul unui trat i capata Stfl
pe"sonalitate juridic. Activitea 1r se desliqoa baza unui Statut plopiu j
se articuleazl pe sffuctul conline in general, ulrnatoarele verigi:

1. Adunarea general
2. Consiliu

. Secrctariatu1
4. Comitete (consilii domenii)
Organizaliile nonguvemamentale

reprezin instifulii cleate plintl-o

iniliativa ri Sau mixta.

1.1. rg{i Na{iunilor Unite (ONU)

cu menlineren

oTdinii
internalionale, ieglementarea conflictelor gi lir pcii, fondat la San
Francisco, in iunie 1945, de trc 51 dc State mmr fondatoare,
pTezent ONPguverneaz najoritatea Statelo de glob, rgri sale

ONU reprezint un forum mondial

itrsdrcinat

principale sunt:
1, Adunarea 9r16 (AG), reprezentind un, fel ,de "rlmt mondial"
organizat principiul "rrlt stat, voce" 9i avind dTept obiectiv mr ordinii
intema{ionale;

Secr-rritate (CS). gul estrins, compus din 15

mmri; adoptaTea deciz-iilor sc l u acot,dul 5 rrrenbri principali, r,

i.

Consiliul de

,l

ciintl,e ei avind insi drept de veto, Restul

tenerald id,.1 2 ani;

'

dc 10 -rmri smlt alei de Adunarea

'Cosiliul

Econornic si Socia] (CES) cste un olgan cor-rsu]tativ,

funclionind in subordinea AG; este compus din64 d.mmi aleqi de AG, CE,S

sub forrrld
funciioneaze prin intermediul unor oTganisnlc specializate organizate
de mitt tlomenii i comisii telmicc, rum qi prin intermediul rrnor
oTganisme regionale.
" 4. Cu,iealnlclarionala,g|q]ustiiiert IJ lt iilul rg juridic O\U
juridici uli
sC ocupJr de rczolr .l tiiiy'iY'in r,. st,-rt, 5i ,,cord5 sull!
din 15
pentru o'I$J, orgarriza[ie i nu ttl netrrbrii sii, rind mus
judectori independenli, alegi 9 ani de G Ei CS;
"
5. Secreiariatul' condus de SecTelIll general ONU, persoana cheie care
admstreaza personalul i intocmete bugetu1,
6. rgi subsidiare Ft ql Banca Mondial5 (),

FMI

qi

Mondial

Obiectilul FMI 9i este supTaveglrcrea frnanciard bunei_ u{ii

cu
SMI. urmr evoliiiiei rr-rondiale rlu1 }'MI cptat valenl noi, orientate

pr"pona"r"nla ,r" asislalea rslr de ajustri structmale ? 1fuile cu un nivel

bu.e indatobe - i principal pdn acoldalea de rdit termen mediu i
Scult.

Spre deosebire de FI, l3anca dil firnciioneaz instituiie

r u particip e guvemamentala.
orlce posibile confuzii logate de rolul lr dou1 institulii se
" u
qinfetizeaz5

"uitu
to
al acestorir:
oblective aje
ele obrectlve

comr]ne
intrirca mecanisme-

lr de il rili

ZaIe, Stimularea liberei

conculenle etc.)

Suslirrerea come4ului
internalional i inveStiliiloI
iterTalicrnaJe.

Elaborarea de potitici
gi strategii, antiinfla1ioniste gi de contlol

asupra

Asistenta fiir
16rilor cu dificulti in
baianJa de pl{i, prin
acoldmea dc filri

temen mediu

gi

Scufi.

Stimularea stabililii

cursului valutar.
Supravegherea SMI 9i
rrii nonela{e
internari onale,

masel

monetale.

-s/ - r2snr',? ),,,-.4

Ro]

Rol FMI

Opliuni iritr

,/)\r7'?.

PrJrz/c,2l|4

rmr
dezvoltfu,ii economice
rfl ln

qi

!ril

in culs

dezvoltare qi

de

cele
est-central europene.
Acordarea de imprumfuri trm ]ulg
curs de
16rilor
dezvoltare qi celor est-

in

tr1 euopene, in
scopul Testru ctirIii i
mr stabilizrii.

Z_

t,.

DinpunctdevedeleStructulal,FMIcuprindeunp[ldecizionalnurrrit
cu r1 de conducel-e
Consiliu de Gurti, un consiliu de admiistralie,
gi un

mmi, un ditr gr1 numit 5 ani

de instanld
"J*irriro"ifua,
clin 24 de mii;li Jr .tatclor mml cu Tol
l
'""ri.' r"u*r. "onrpus
Statelc rlr fi1t,,:l l, i_ funclie de utr
care le asigur qi puterea de deliberme la
[.'".-r"ri.i"',lr'".ii"r

tbr*at din

i-iiri"ri."'

2,1 cle

"."-*

deciziile
*-'.]n FI.

(
priveqte SfiuctuIa D, aceasta cuprinde BIRD
"""u tu TcconSLTuclii 5i dezr"lrare), SI lSocictatea fii
Irrtil
I
i;,;;;ii;;;i;. ii,..'"" itlil l " lllu dcl\0llarcl, ul 5i
i riil),

grt irrr,,
ig"riu r,,l, i/r"l tl
tehnica;
BIRD acorde credite pentru ajustale Stnlctulala i pentru asistenta
SFI - rdd credite intreprindeIiloI privaLe;
I- splijin statele sdrace,

1.2. giz{i

mondiali comertului

()

La 0 octombrie 194'l, 23 de State Scl]1lreaze acordul GATT

schimburilor
n"n"rui-o"n* tarife qi m4), militind pentru liberalizarea
romerciaie
r; irrrdiul 2 clauze iirl:
-"--^:--i;"conform cTeia r avmltai ofelit de
(acordul

celei mai favorabile,

"aliunii
qi asupra celorlalte;
un stat mru Tebuie si se rsfringi
membrtl Se ffateze
. Clauza tratlentului nalional, care obligi rr Statpunct
de vedele ai
din
r""ur" p-Jt,. in acelagi r-nod cu produselc t-La[ionale,
regimului juridic Ei fiscal.

de lir schimb,
Acodul permitca stotelor somnatac s infiinleze zone
vamale intre statele semnatffe
zona de 1iber schimb const i suprimaTea taxelor
instr fiecrrri stat, acesta practicind politicb
-"ri"r"u
alc acordului,
"u
iIr Dr in rrt cu lcrte Sle, r t, b,,rtll rmr
_* rrur,, in ol\I( , in de disparilia Rusiei 1i
organiza{ii,
fm strfurl r tru gestiollalea noii
C-bi""i,

;;;;;1;

;;;;i;;i;
""i

";i,

Terrra 2: Modele de gestiune mi

r,i[ 1or qi .de succesele
gest]une ml pot f1
inregistrate, statele adopt diverse modele de
idt in ulmitoarele mari tgii:
i. modelul iiberal al capitalismului de pia16;
2. modelut capilisnrului social-democrat;
3. modelul corporalismului democratic;
4. nlode]ul -ltilist,

in

funclie de contextul llational,

dc

?.1. Modelul ii[rl

"
9i

Exponenlii modelulul 1iberal

capita]islrl rrlui de

piali

sunt Marea Britltue

SUA

de r!ri prir-rcipale
Acestea utilizeazi ull 9i mecanismele
,.'l,ci piele principale
- de bunuTi qi
instnrmentc de l lesurselor cele
seruicii, de capitaluri qi de Tesurse unane.
intr-un'astfei de sistem, Staful nu umi d j un rol neutru,
neimplicindu-se ln econonja de piap decit h calitate de arbitru 1 lespcct'rrji
disciilinei acestuia, dff in multe tlomenii devine 1 insqi un. gt negociaza
economiei private, kI acest mod,
" piala lib"r,a, in scopul stirr,ulErii motoareloL
pTincipalul
itatu1 iavo.i""aza gestiune mrmii echidistante i neutra,
su ro1 fiind l de lr qi gira t,necarisne eficace de proteclie
concurentei intre fitmele rivale 9i de sigu un climat corrcurenlial sts Ei
eficace.

plincipalele linii dirtr ale politicii guvemamentale consta]l in:

1. preocupare pentrtr mr disponibilitate informaliei, in scopul
eficientizrii pielelor;
.\
2. rur u stiili-rlarea pielei iir prin "exemplu personal",
aprovizionindu-se <1 piala liber, inclusiv hr domeniul rrii rrl;
. acordare de mandate de rt in domenii de inteTes pubiic
inStitutiilor pIivate;

4. f-o.irur"u sectorului privat in gestjoilffea funcliilor publice (spitaie,

coli etc.);

5. facilitarea rrnui cadru asiguTatoriu pentru indivizi, tlebuie sa

se

protejezc singuri in privinla ur eventuale rJscuri lasigLrrali viata etc,);

"
6. r"ur" p"ntiu r,jtr marilol , tji de puteTe in sectoTul
{'rnanciar (sgmr funcliilor financiare - bdnci, societ6{i de sigur,

'

societeti de valori mobiliafe etc,);

7, preocupffe tu evitarea marilor lrri de putere in sectoaTele
indU"triale.
Aceste caracteristici fac acest model cle gestimle sa anteneze mal
mr mobilitate resuTseloT 1 cadrul lr tTei pie}e in raport cu alte modele,

2.2.

Modelul sociabdemocrat

sr deosebire de modelul libelal, modelul soai'l,ddmocrat, reprezentat de

Fr! qi Germania, se caracterizeazl prin:
J. rur statului pentru sigur unei piele libere bunurilor qi

sewiciilor;

2, preocuparea Statului pentru un sjstcin genelos de asiguTdri sociale,

suslinut db un rgil aclecvat de impozitiri l venituriloT peTsonale Ei V;

3. stimulr roluluj sirrdicatclor ln opti-llrlile strategice ale companiiloT;

4, ]r lonrluriior finllciare pcnli,Lt lintreprinderi (creditc su alte
instlxmente de finanlaTe) i intermediul stalului sau 1 altoI institulii private;
5. contribulia ,t.,ll,i, uiat*i de rl intreprinderi private, proiecte de

rtr qi dezvoltare de interes public;

6, implicarea statului i rcorientarea proiesionala i taining vocalional,
ir specitica acestul model constituie modelul corporatismr ui
democatic.

fi

2.3. Mortelul corporatismului democratic

Numrs state mici Suedia, ArrslTia, Elvelia, DanemaTca, Norvegia
imprtqesc inc principiile modelului col,pcl-atismului democratic, caracIeiz,at
ri:

Un cadru ds paficneriat social, intretinut pdn cultivarea sentimentului de

vulnerabilitate in fala statelor mari;
2. un sistem unital gi relativ centralizat de rdr intereseior
grupurilor din catfuul palteneliatului - patfolli, sindicate, partide .politice, alte
1.

aflate irrtr-un proccs de tu negociere;

la punct unui mecanisr lie libeT schimb r s stimuleze

r,gzLnisme guvemanentale

. ru
expofiuriie, ir-, scop,ll asigrrrrii echiliului balanlei de lli qi diminurii
lulnerabililii fl de stele u mare poten|ial economic,
Aceasia uitima msrrr implic ins 5i anumite sculi anfuenate de
r.ulnerabilitatea plan intemalional. Pentru limita aceste potenliale riscuri,
statele respective au ciutat s6-qi intTeasc pozilia in organismele intemalionale,
rum gi participaTea

proiectele intemaliotrirle de cercetare-dezvoltare,

2.4.

Modelul neo-mercantilist

acest mode1 de gestirrrre, adoptat de unele state asiatice - Japonia, r,

Taiwan, Singapore -, are i principal unrrdtoa],ele caxacteristici:
I. ,l.r unui cost redus al capiIu r Iui i stimularea economisiii 5i
F, !/6,L , PP<2-i ,"- laz+ ,J,/ /,2;,
limitarea consumului popula{iei;
2. incmajarea exportuiui ifl sectoale Linde tigul de ploductivitate
ra 2,-/r4"?"z -*,?-,L<
este superior mbdiei nalionale;
i. sprijinirea grrilr asociative, intTe diis eompanii relativ integtate

z"4'a "

intr-un acelai sector industrial, i de investilii etc.;

4, stinrularea concurenlei intre fi ] tlive1 nalional i cooperaxii intelfirm in dr extinderii pieiele intemalionale;
5
5, investilii masive in educalie i invalimint;

^"ffil*;{?;i:"",;,;'#il;*"ii1i:;:"'""
"'
rdus pBrsonalului;

.ri rrr*, conduoind la mobilitate

de
Z. -rr operalionale de gestiune s1 9tr1 Pyil: " capabililile de
loialitate acestola fa
.1- ;ii;rr 9i'" ,"tlmd de fidclilate 9i

ij.rii"J

munca i palToni.

REl,,4Tll ECONOMICE

IN'I

l]?]{AT]ONALE

m: Ilolitica mril i Fditica rli.

1.1

Polilica corercirin.

Politica comerciaia esrc parte componcnta politicii i unui st vizeaza sfera ltiilr
na\ dc
LconomicL ,r ale \lr, liIi.mrili ircIudc r,l | 'lIl rlit-il adoplJle de Lafte
mril
di administrativ, fiscal, vamal i va]uar in scoptll rml,.]i sat restringerii simril

exte.nc'sauastfelSpusdercglementaeacomportamenfulipoisoa]elotautorizatedeadesuraactivitati
in politica comecialal nui stat is i stimularea dczvoltarii
comcrciale intemationale. obiectivul
riiI

economiei til.

Ftiil politicii comerciaie

sun1:

1, controlul importului -

este un obiectiv fundamenta] al politicii comorciale. calea importului se pot

introducolncircuifuleconotnicnational,bu'uriiServiciidilioitnTeSaucuocompetiiivitatetoh;cesaLl

cele rnai noi

comerciala superioad, 't pin il s9 pot achizitioa ]ijl(] de investitie, rezultate dirl
de produse
il]ovalii i invenlii, irr scopul cregterii pToductivitatii muncii i sporirii contributiei la rIizr
extcmd. Dar, importul scop al schimburilor mIi] cu streinatatea tTebuie
pia{a intema
competitive
i

atentcooldonaticontro]atpliliinstrumentedepoliticacomercialainscopulprotectioiproducieinalionalein
fa{a concurentei stiaine, atunci cind accasta tide sa aduca prejudicii intereselo nalionale,

2.

rmI expoltlui

exportul estc lijll ri care so rlr valuta sl

pla}ii importuiui, Statll

ulmaretsaorientozeisalncurajczeproducatoulsaroalizEzeisalivrezolaexportmaruricompctitivedin
ul dc vcderc lhi icomerciaL

3'promovareacoopcriliieconomiceintelationale-repezin{iintegrareaoconomieilniolmecapabilei
rcalizezcpoduseiseviciidelnaltacalitaleinivoltehniclacoslurimicicuunmaregddecopetitivitate'
controtul erportutui i importului ale itl - sunt perioado i domenii in r se sjmte
lrjr

4,

nevoiaalTageriidecapita|strainialteleincareexcendentuldecnpitainalionalseceresafieplasatlnalaa
totodata sa controleze micarea capiluiui,
tarii. calea disIr pir8hii economice Statul poate sa sprijinc i
ti deosebi statul rd expofultli de capial tru rcljz investitiilor in cadrul ur rri

industiale

in domenii de intores nalional

major: concesiuni loritori&le pentru prospoctiuni i exifa8eri de

destina|ia i
mirri, gazo, petrol sau pentnr exploati foestiere. statui Stlpveghea i trlz
structura importului de capital,.

5,

gti crcditelor

stahrl rd sau primete credite guvern:lmcntale in fonctie do posibiliteti i aecesitti

rclaliile u diverse state ale lurnii 5i or8anizatii fii ilrtc|]lationale. rd de dit finanoiare
'in z dispune dc u potential valutsr idicat, totodala el va
guvemamentate stainatati; pesuplrne statul
l^

dlea grij sa primeasca gtii t cu privire la plata setvicii]or (d?zil) 9i rmusr la termen ratelor
de credit scadenle.

Statul, delinator de resurse lr, umt sa d dit

8uvernamentale,

conditionat de

ilitizarea acestora tr umr de bunuri de invostitii sau de alte produse de piata sa nationala,
spriiinind i acest fcl producatorul

autohton.

in alte scopuri se efectliaz,i fic de tr stat,

gjr de dii exteme tu investifii nationale su
nationaIc de
caloa ririi de premise favorabilc organizaliilor economice
cale guvemamcntala, fie
extcrilc ircbuie sa se fii cont de conditiile i]l r
boneficia de sm credite. i carui an8ajErii credjtelor
plata serviciilor, i li
de destinalia loi, de frt oconomic; !l{: Stittli i do
acesio crcd;te sunt angajatc,

scadente s'. ll ds 15% djn nivelul in,'rilor

se va ul-rri nivclul doblnzilor anuale i al rtl
atrase Sa fi destinate productiei i investiliilor,
anuale de devize convetibile, ir majoritatea creditelo.

6,
,7.

pfijinirea sectorului trtir - turismul, bancile i tolecomunic,rtiilc,

polilica mril ulmarete anlral incasarile
sigurr echilibului balantci pltilor tr - buna

platriledetcmrinatedcsclrimhldemarfurisificechiliate.AsigLlrareaechiliuluibalanteiplatilorextenle

rslll cxteme de dezvoltaTe determina deficit

trebuie privita in diamica procesuli economic, trgr
Ds rsuIg rgspective sunt alocate i utilizate eficient
r se sr pfin credite sau ri impofi de capital,

echilioaza l[ platiloT exteme, Situal;a

ele dtrmi ln idl viitoare excedente comerciale
pincipsl, ditrtFo alocc i 0tilizare rt sulr
dramatica tarilor cu datorie ]dm dug, in
exteme atTase, stfl Se ajunge la frmr i rtr

datoriei t., cu it negative sur cJterii

mi inive]ului dc tlai.

Tipuri de politici cornercialc:

in functie do scorrul rrrmrit:

l.

autarhistc

politica izlii
limita'ea la maxjmum s hi interzicerea importurilor,
caracterisii tirilor
carcia s principiul spijinirii ftI proprii, Este

economice la baza
m,

2.

libcrschimbism

din calea

]imi riitr obs]aaola

imtuilr, tendin{i

imr l mondial,

protectionim

limitr
protcjrea produc5toilof interni i ft concul9ntei strdine ri

importului.

Dupa modul de apljoare:

partencre,

1. unilatcmlc , u ia io calculpozitia i punctul dc d stotelor

2. bilateratc - la baza acostor politici slr acordlrilc mil guvomamentale

bilat9rale plin

perioade de timp anumita itr

r s9 rcgla$enteaz sohhlbul de bunuri 9i siii
Statele semnatare.

multilaterale - . .
1,2

l(rmt de politieli mili;

statulorientea compotametul
Instrumentcle politioii comerciale sunt mijloaoele ri cafe
pot fi rrztt urm{rl
gtilr economici i elatriiIe cornarciale exteme, Insltu]cto]o

fmi
i, trtatele comerciale

'

"

'

intcrnationale din r fac rl:

duli mril asupra scbimbului de

acorduri dc r ]i:

acordut,ide r

lilluri;

rehnico-tiintifioi;

d,

2.

irllcmalionale;
drrri privind transportul i cxpedjtiile
rduri ijd plotejarea illvcsti|iilor;
trdrri lrrr , |,drJ dIIi impuncI

illstrirm.nte va,lle - lui{uI vamal Teprozinta U

c]:1alog cuprinde nomenclatorul rcdrlsl

porceptrtc Sur firi produs Sau

suprrso i]npunerii vamale i ta,xei vamale

,ccesulpe piata

mr{uril straine, :

g lpa

de produse

festictii cititativo, interdiclii,

1.

de tat impoltului i ,Iportului,

lifir ccntalizat*

5,

cstrictii.Icor.lintehnicicalittiv-etnolnljpivindcompoziliapoduselor,noncde
etichetarea i ambalajul,
sacuritate, norme sanitare, rm privind

amplificarea formatitilor administrative,

Teritoriul varEal,
1,3 Politic msl, Tipuri d taxe vamale,

Politicavamaliesteocomponentadcba"-napotiticiict-.meTcialeaunuistlicuprindctotalitea

de taxe vamale,

vanale, piocodura dc vauire i sistem,l

reglcmeIrtiriIor legale u rii la fomalitdtile
do Iizr
de l tif, lntrumentul pincipal
aplicabile produselor, care fac obiectul activitlii
taxele
totalitatea marfurilor supusc impunerii vamale i
poLiticii vamale oste tdiful vamal, cupinde
vamalc percoputo.

' Impunereavamall indeplinete t; funclii:

l,

funct;a i]ScaIa;

2.

funcliaprotec[ionista;

J,

fi]nctia de negocieTc

r pot stinrula-s!hilnburile
tatele pot negocia cooesii vamale i

mril.

TaxelevamalesunlinstTumetealopoliticiiconercia]esubformaimpozitelorindirecte,percoputede
ui tot, ou soopul de
r trcc (j^lr- sens sau altLll) frontil vaala
Stal, aplic mdltrilr

pronrova

pioitate

interesele producflei si consui])ulOi intom,

lmportanta taxelor vamale se dosprinde din

ide

tr;
ifidicctaa staluluiasupra relatiilol economice
Reprezinta modalitate d ifllr (control)
s se asigura venituri t bugetu] de stat;
Reprezinta instrument al politicii mril, Prin
comerlului tir;
p,ctufilor (inteme s extemc) si de itr
I{epezinta ulr inStrumet)t fiit dc l'jlll
uniunilorvamale sau.a] integrdrii economice;
De(in loc inrportant i procesul de
de shir, al comptitivitii, dtrmi redistribuirea
Rgimul varnal du rcrs;ui s!r 'apofului

veniturilorintreramri,suOmuri,clasesociale,influenteaza!ivolulcosturilo,stucfurasiechiliul/dezccllilibruI
al fiecarui rtr,
sc elaboreaza in fuli do regimul vamal
Multe din instrumentele de politica comerciala

@ileriii
{.DuDa obicct0l imDunerii fi scale(vamale) deosebim:
i

"" uamal" dj{

liaxc
itaxc

vamale de

l94

vamale de transit

!!q!q]ml

de IMPORT

mirfuriloT dc import, igti de plata

nt impozite ildirecte, care se aplica asupra

lr rid firmlr importatoare,

de obicei, cheltuielile
fiI al mrfil respective, pontTu ,
Taxele vamqle Sunt stlpotatc de tI consumatorul
de im sunt
c l consofiatori. Mni .r Si pa4ial. taxele vamale
taxcle vamale sunt inc]oe ?n rl do vlnz

competitivititji
pretu] i de ftl cu scopul asiguriTii mlirii
supote de t prin reducclea bincvola
presiunilor Irc de importato,
produselor propiipe piatarespectivd sau uml
produselor
si consumul iffcm, d dimjnua competitivitaiea
Taxclc vamale de import au rolul dc rt duti
diminuat su clnd lipsesc, ele au
stat, Atunci ctnd taxele au nivol
bu8etul
pcntru
venituri

asigura
do
Straine si
'io

rlldlrjulflU-uimilul'isullgrudmirfuri.
se platesc
indilecte, care so aplici tluslr destinato exportului,
2.Taxelc vamalc dc EXP.RT sunt impozite
final al produsului rospectiv,
firml exportatoarc i se suporta do conrtnatorul

pTactic intercsale in stimularca turilr 5i

Avind in d faptul toate statolo sDnt

ta_xele

de

vamale de export

reprezinG cheltuie|i suplimentare pentru oxpoftator

unele situatii sDeciale, cum r fi:

Pentru d!lr rtu'lr

la

(bLlmbac, iina, mine,euri, ctc), inctrrajind astfel

sau strfi r rz;

rlur Ir tn tr1
ulioD-9!a!9y9!-!9.!bj9I;
pentTu limjta exporturile in rmuil in care Doductia indieena
taxele vamale de
mri decit cole dc piata intornn, i urmr,
in situatjile in I Drotoile mondiaie sunt mai

respectiv.

mjiri speciale(carrale, funelti etc) sau ln

tr utilizaa
'loar
un nivel Tedus, celc mai multe
rutl tTadilionate de isrt si su
ss!l
sculteaz
trasce
unetc

in
situa{iite
{lsi acestol taxe r
sa mai rc t,.( vamalc de tranzit, deoarece
state, prin convenlii multilaterale, au renunlat
i prczent, aceste

le

se folosesc t'rt rr,

a costulilo tuturol export0Iilor,

avea drept si{ ir grl inejutificatl
se deoseboso:
II.DuDb modulde DorceDerc (aDlicarc) al taxelor,

ltaxe mldlqlQlg
vamale 99j!9
.t vamale mixte

ia"*'" ,r'"."*Uo"oo""

valoii(doclarate) i vama produsclor

.unt impozite indirecte, se aplici asrrpra

proceniuale,
i se slabilcsc i cote

procedur5 do r foarte
este determinat de faptul asigura
Avatajul pri cipai al utilizaTii acestor ta-\o

gr de produso),
simp]a,,Iis vamala putlnd fi lt mai sintetjc(pe

ta

r le pot produce oscilatjile

detcrminatc de influenle]e irefavorabilc
Dczavantajelo acetui mod do perceperc Sunt
piala itr) asupra efrcacil?ilii
itematioa]i su tr lr de
de piali(Scaderca rrilr dc ]r;ala

DrturiI

taxclor vamale

i asupra

vcniturilor bugctu]ui dc

Stat,

valori mai mici decit celo realc

ilrscrioTea ln Dec]aralia ] unoT
fica]o,
ovaziunii
ri
pericolul
exis
Totodat,
al statuhi sau, pcntru infraclilrni
risc sc poate aplica dTepful de rfiu
mrluriJ de import. impotriva acestui

tru

la fis mirfurilor respective,

mai g ori tt, se poate ploceda
ie sa dispuna de
tabilirii valoji in vama, rgu] vamal feb
domeniul
in
netoiale
practicile
identifica
tru Putea
unt fixate ri hotariri de
stabilcsc l in vama podusului i
ff
minimalc,
(fie
de
liste
rturi
r|ui
principalele pielo),
guvem, fie liste ale protuTiloT efective, prscticatc
mm ,,,, privjnd
proccdud, trobuic i'ok]sita de toate statele

dcfinit
s-a
multilaterale
uTma negocierilor
tabilit5 de piata mondiala, Accas
do imPort i r se z valoarea
mifrilr

m
in
valolii
stabilirea
mult poste nivclul rtuil
i baza rf valoaTea in vima se stabilea
solutie rmrt sa elimine practicile abllzive,
vamalo,
de-a drcptul prchibitivc alo taxelor
piata nlondiala, du la nivelui
de

de m, Acest mod de !
sum fixa unito fizica(de msur5)
2.l vamale SPECIFIE stabilosc ir1
de
eficienta taxelor ncfiind influenta de osoilatia rturilr,
tifaro,
protectioi
al
ridioat
mai
mult
asigura u nivel
ilt posibilitatoa apai'iei
mai puli, fluctuanto, Ta,\elc vamalo pecific
ut
de
tat
bugetului
veniturile
ascmenea,
so f cu mai mul dificultale, al ffu
tenlativclor de ovziune fiscala, dar rr

r"t idr i

perceporeataxelorvamaleestcnecesaraodetatierofoarteanaliticaalislcivamal(pinalaniveldeprodus),lisce

i lite, sa poat5 fi importatc {r

rdsl noi, ica n.cuprinse
pcricolul
existind
alifol
des,
foart
trebuie acmalizata

mai putcnic in rt u
Taxole vamale speoifioe au un efect pfoteotionist
vamale,
loT
taxo
uruo'u
in"uru
pu'uu
,"
mai scazute,
este, 1l atlt maimare, ou c'it preEfile sunt
taxele advalorem, efecful potectionist
Astfel, se Pot utiliza xele
taxelol vamale dlm 9i sPecifice.
.l vanrale I_rzit combinaro

oobinat cu ccle
pentru cela mai multc pozi{ii din lita vam0l6,
prinoipah,

frmi
obicoi
do
vamalo advalo.erl,
foortc ridioot,
este necesff un grad de plolcctie
spocificc, r se r doar la il la oare
IILDupa modulde fixare, se deosebesc:

'

1.
2,

taxe vamale autonome

taxo vamale autonomo

4.

vamale asinrilate

l,

2.

1 vamal9 onventionale

convontionsle

rclatiile
cate fiocafe stat fi mrluil Sau
'sl vnmale AUToNOME so intitui9 in ntod independont do
d tur vamaitr, De obioei, so
inca lncheiate nici i de inlelegeri
sunt
u

cu
Ii,
anumite
u
!il
se alice taxe vamale
intetmediate), rrTmirrd , ln Prsctio5, sa
fixeazd mai multc nivolrrri (ma]dme, inime i

diferentiato,infllnctiedeintereseleoomercialeidealnatufa,do]ninant9l?pJodusulrespeotivsauinflncticde
altul,
politica comerciBia rmt fali de u tat Sau
sau multilateralo cu altc
(contractualo) se flz in 7 ur itlgii
Taxele vamalo

coNvENTloNALE

-state'Canivelsunlmaiedusedecltoelealrtonome,pecfieleinlocuiescsauimpreunacucaepotcoexista'Slrnt
,14

rcgiona1. qi se r
taxe vamalc, se inslituie in girilr tifare din carl;rt] ... sau ta nivel
sur mr{uril, r;d din statelc palticipante

Ia

intelegerilc ,espective,

3'TaxelevamaleAUToNoMoCoWNTIONALEsuntre",lrltatulaplicariiimultancaprimeloT2calegoriide
taxevamale'o8anulvamallobuiesaasiguremaiintlistabilireaoTiginiimarfurilori,deabiapeuma,infunolicde
Nu intotdeauna
rgiml com.cial pcticst in rlil cu tatul rsti va stabili t&{e]e vamalc rszt.
..tara do rigi"' pfodusului, Criteriul cel mi des utilizat stabilirea
aceeai u
expoltatoaJo oste
i

di i r
originii marfurilol este valoa.ea aalauga. baza accsfui criteriu, 1r do origine unei mrfi
suferit trfrmr
uI respectiv irt mai m parte din valoaea adatlga sau in care
substantiala.

4.Ta.telc Yamale

ASIMILATE au in rzt

valoaTe istorica, S-au pactioat idoosebi

in riml 2 decenii

utilizst mai ales do

poselice. ceste taxe se bazau rcluI regimului vamal de la a]t stat, st sistem fost

statelgcaelaucitigatindepcndentsdestat(fostelecolonii),stste,careneavindoexpeientaproprigpentrua-i

indoplininrogimvamalautonom'procedatleprelueaegimuluivamalalfosteimetropole.cumestefirosc'
aplicaeauntliaemcnearegimvamalnuputcadetffminaTezultatelcdoritcinplancomercial.deaceeadupao
l dr s!r
poioada ale rimt, necosaTE defiirii unui rgim mril rriu, se rd,
practici,

lv,

Dupa copul urmarit se deosebescj

' vamale protectioniste

2,
.

& vamale preferontlale

l' vamale de ,etorsiune/de raspuns

1.Ta]vamalePRoTETIONISTEumarescdiminuaToacapaciliiconcurenIialeamarfurilordeinportlnraport
de produc{ie 9i al balantei mii,
cu dusl similo din pfoduclis indi8en i bcneficiu l rmuilr rii

Aceteta.xevamalcsunivelmiidicateiscaplioa"deobicei,?nmoddiferenliattnfunctiedenaturasioriginoa
miLrjiri lr rcspcclive,
sau relatiilor mril
2. vamalc PRBFERENTILE sunt aplioate aupra unor mdduri de interes doosobit
rcspcotivo,
ou unele tate l scopul de stin,Itlla chimbutile r ou ilo

3,Taxele vamale do

REToRSIUNE

sunt mt ale gimuli comcrcial anctional, 8t s9 illstituie

poiiticilc oomorciale discriminatolii sau neloiale, pmcticato de l state sau firm rtr.
pentru anihil
Nivolul t tane s atfel stabilit lncit s so obtina fect prohibitiv sarr suficient de idit
fac
doresc i le rz prin pIactici noloiale, Din categoTia taxelol de retosiune
caro unii
avantajole
rsuri de raspuns la

partc

rtri

)Taxele tidmig

b)Taxele msIii

'IxoleANTIDUMPINGsepercopasuprapoduselordeimpoTtinscopldea.anihilaefocteledumping-ului
mai sczut deolt cel
comorcial pmcticat de unii exporfatori. Dumping-ul s in folosirca unui t do expolt
cs urmr ungi m
nolmal (deto.minat de conditiile de produclie sau de cele ale piotei respeotive)-

pr&ctici,rezulunavtajimportant,carePeflnitefirmeirespcctivepatrunaua.iconsolidezEpozitiapeo
anumit piald in dallna ooncurentci.

42,

jmportaDte)

Ilslid pozitiei pielelo mai

Pentru realizatEa acetui obicctiv ({ir u; picle sau
profituilor (uricoTi prelul de ofelta ote ogal su chiar mai
fiml (r practica dumping-ul) renunti la paTte
m mai ioftina(drtmping-Ul
u costul pToduclioi), se folosesc de Pielo]e ofera for{a de

mic in tt

politica fiil de deptecie monedei

social). surrt situatii i r practicile dc duping sunt sPr{inite ri,1l-

i scopul asiguriTii unei competitiviti sporite (rclativc 5i limitate

nalionalo'(dumping vsltltaf), rti
duTa) rdusl indigcne.

Aceasta se calculeaza difrli

md dc
mafime, antidumping u poate fi mi mff decft
'ltrmping,
in
caacteristic unei anumite piete i rlul tificial, diminuat
intre prctu' ml, pmcticat piatIr mondiali sau
Tegimullli sanclional i rr do ta,xc antidumpjng
rnod voit prin politica de dumping. in practica" instifuirea
sanctional umrst evitarea situatiilor
nri rzi in mod tm! rd de instituire rgirntrlui
in mod rt este r de politica de dumping i
conflictxalo ri Itur r analize din cle sa rezulte
U de h (i i

Taxele

oMPENSAToR[I

mriIiz. lichidarea ur stocuri ctc),

ln tr de origino d subvcntii
se sur mrfritr de imIt caJo au benelioiat

Nici in acost caz mfim tei poate depi9i dif dc

da tat de 1,
cel diminuat seama ubidiilo prirnite din rt bugetului
:xeortator]:
Prin conventii
produselc dotinato cxportului poata du prejudioii rtrului,

dc tat,
u prime dc expot etc. din rt bugetului

(int

e cel l i

intTuclt foloir.ca de subventii la

intenationale,statlearrdecisintorzicereasubventiilor.Suntadfiisccutitluldecxcoptiodoafubventiilefoloite
intclali0nala duslr ind striilor i frmr, i
ale statele celo nlai s pcntru a-i prrini ii i
Sl pentru statul imrttr poate institxi
qelelalte ca?uri, cind so st rtilizafea de ubvenlii la d
calcuiatc tot diferenta intro l ml de ofer i
egimul sa clional ri perccperea de compensatorii,
ool artifioial (datorat subvetiilor).

se urmareste readuoea oostului total,al imponului

ri aplioarea l antidumpin8 sau tlr mstii
sactional, asupm
nivol clt mai srit do col rml, D pa li tl in tegim

prcduolof lcgpcctiv

sau compensatofii, tecute do ilrtri) s

valorii in m ( ouprinde i cheltuielile cu tole antidumping
vamele obinuite, accizele sa lt alem9nt9] de ficalitate
aplicd eginul mril obinuit (dcci so r tox9l9

respoctivc),
rzt pentfu dul

imUii vamalo clt i xolo vaflalc

I,ARIFUL VAMAL curindo mltrl mfrilr upuse

afefonte

presupune utilizaTea unuia sau moi rltr criterii

firi Fodus sau gI de ds. Redactaea Tifului vamal
marfurilor, ?is irr lista vamali,
.Ie clasificlc mirilr, ritii r servesc la ordooarea

Prinoipalele criterii utilizate ln 7t sunt;

Oigirrea rtrrfrilr (rds9 vegetalo, mil sau arimalo);

fini;
Gmdul de preluoTate (mateTii rim, somifabTicate sau dus
invetilii),
D9tinatia furilr (bunuri tr m sau tr

de tarifo varnald:
i rti rola{iilor comerciale intemationale so lntllncso 2 tipuri

.i

)tril vamale simplc

'

B)tarife vamale compuse

|5.

Tarifu] vamal SIMPLU singuIa coloana de taxc

acestora, in prczentl ete folosit foarte rr (doar de 1a'ilo ln

nale pcnliu toato mrfuril, indiferent de rvi

.. dezvoltare, m r

fi Tnnisia i F;iopia)

9chivaleaza cU nediforentierea parteneri rcgimuluivamal.

riflrl vamal coIvIPUS id cel puiin 2 coloane do taxc vama]e, diferentiate maffiri in func(ie

de

provon;e'fa acestom. in mod pactic, fi l de ta,xc varnal! fixeaz:l rgiml vamal pentru anumita 1
in unele curi, cum fi Ruia sau china se folosesc doar 2 coloane i r sunt stabilite tsxele
sau grtrp de
tari.

vamalo minime si ma.xime pentTu fir pdus. cele mai multe statc utilizea"i l taxe vamale (de
ta,xcle autonome, celo ft

obici;

clauza na;iunii cele mai ft i ta{e rftil). Un mi

mai sttis de 1ri foloesc t.ife vamale avlnd mai mult de colcane de (SU |tilz 4 coloanc, i
Negocicrilo ittiI, avlnd s obiectiv duI discriminfuii
canadx 5 ] de t vamale),
vamale i nivolului protectionis! su punot de pomire tariful vaai al firui st. concesiiie.tarifare au lD
vedffe aplicarea unol reduceri directe de t"xe vamalc ] anumite mrfuri sau gu de mrfuri, apllcabile pentru
toate stele au dos. pent

d''

Lr

unele dit acestea sau consolidfui de ta,\e vamalg adic5 mr nivelului 'de

(oel d la gii) al ta,tcloI tru rid de timp sau imur de taxe varnalo Ia dusl la

r nu mai fot utilizate m irnpozite.

TERIToRIUL VAMAL rzi zona geografici i interiorul cfueia se aplioa u anumit Tsgim vamal.
obicei, tcritoriul vamal coincide cu surafata ritoriali
srt

i telitoaiul vamal poate fi mi mr

De

tateloI independente. Exccpliile (tot mai fiecvente)

sau mai mic ln raport cu teritoriul statelor ril.

itril vamai poate fi mai mr docit teritoriul nalional ri frmr uniuni vamale

zone do libe

schimb,

UNI1JNEA VAMALA se fomeaza in situatiile in cffe 2 s mni Inulte state hofaso, pintr-un d special,
dcsfiinrea baricrelor mril ln pfimul ale l m din relatiile ri

i relsliile trtii. Uniunile vamalc dtmi

i instifuirea unui regim vamal

nrmita anexiune (extindere sau ilud) vamal6, noul

titriu vamal insumind toritoriilo t&tclor nationalc rcspcotivc.

UniOilo vamalo sunt de 2 tipltrii
)ft (complet

atunci cind l}lg

toa

g de produse, atit din ltiil ri, clt i din

relaliile comerciale tedii.

b)imperfccte (imlt

atunci clnd acordul se rf doa ia unele grupe de produse (din schimburile

leciproce sau cu to4ii).

i prezent, functionea numeroase uniuni vamale, ceainai impo.tanft dintre acestea fiind Uniunea Errropoaa.

zoNELE DE LIBR SHIMB leprezinta

alta foIma de integra. l, mai.puin gj din punct de

d al instifutionaliaaii lgirilr dintre sl,atele mmr. zona de lir schimb presupune inlarurea . dc

obicei trt, bmierclo[ tarifae i netarifare din schimburilc rjrg,

oodiiile l r 9 se ajunge la

frm unui "bloc comercial' in relatiilc cu tcl,fii, Tarile, alcatuiesc zi de libeI schimb, rlu utilizeaza
pQlitioa mil

faF de te(i,

lr9 i dmiist politicii

f de te, ramln?nd

ut1 atribut

al

fiecrrui stat national. i in domeniul zI de lir schimb exis ums lealizari, inolusiv la ivlul statolor

() si ht] Nord Amorican de l,ibor

aflate in tranzitje! colc mai imPortante fiind Spatirrl Economic ur
Schimb

I).

ifiin{5rii uI zonc libere, Acestoa

Teritoliul vanal poatc fi rnai mic dccit l,itr;ul un i stat in conditjiie
p;zite, unde se Pot dosura opeTaliuni de
rrzi teritoTii(zonc) bine dclimito, de obicoi hir ingadite i
de mafiIi, { bunurile sa fie Supuse
incrcaTo?descarcare, depozitare, prelucri (uotrre) i expodieri
gimuiui vamal al slatului respectiv.

sau locali(i Pentru

zonelc liberc sc infiintcaz cu scopul de favoriza dezvolTea ecl,no.nica unei re8iuni
Ainplasarea lr se asiguri in puncte de fTontici
incuraja tfit de maTfuri numite rute(lndeoscbi traizitul),
tebuie sa devina importante sau i
telitorialaorhri, statii de cale fr noduri rutier importanto sau rc

toritoriul tifii rcspectiv9 (de obicei,

jurul Lrr rtri impoTtanl,

unde Se pot pastra lm

U statut simil zonetor libero il anopozitelo vamale, r strnt depozite
mi i situatiile ln
se t( vamale, rr de taxe vamale rz
detrminat diferite mrfui
'r
ifdlls teritoriul natioal 1 stahrlui rospeotiv,
r, dupa expiraTea perioadoi do pistrarc, mrfril sunt

zoneloidocipoltrilelibereaulabazaconcesiiguvemamentalc,acodateacotortentorii'car,.lnacestmod,
sunt exclusc din toritoiul vamal 1 Statului respectiv,

Uiil vama]e i Zonele de mr| li rrzi

dc

G'l- privind rdr clauzei

Ia pTevoderilc

'lerogati
l i intemational,
natiuii celei mai favoizate, determinind deformaTi imt alo comc4ului
de rrc s defumffe de
Itgr ml, cit si fmr de li detormina aparitia fenomenetoT

flimril.

noi ln itriul unei uniuni vamalo

l de mrt este inteleas' fsl apaTitiei r fluxuri comerciale
cu allii mai aYentajoi din punot de vedc al oosfurilor, i uspcndarea
ri ilir9 fumizoriloT tradilioali
fumizori din cadrul uniunii vamale se
barieritor mril, ?ndeosebi ale lr vamale, competitivitatca diforitilor
de mrl, Se poate rd i r
modifica(sporc i detimontul te4iloI, r'l r itema
de rl.iziI di intofiorul uniunii
extema de comet s detumarc negativtr ale com9lb atunci ld sursele
te4i) sunt lnlocuita cu altele din
(devenite mai putin eficientc um intituirii unui tarif r1 unio fate do
exterior.

cind suele externe(initial) mai eficiente(ub

Dfumr (devierea Sau feoricnrca) de m4 se r'l atunci
(mai putin rontabile inilial), r au devonit mai avantajoa9
aspch.tl costmilo) sullt inloouite cu surs db interiol
ulrui potoctionism coleotiv
rmr liboraliz5Tii Schimburilo intracomunitare i intituiTii

fati d,

mondial, hebuio i
Analiza irrflucnlelor, infiintara de uniuni ml | produoe asupta como4ului

reliefeze efectul net, r acestea

1l dtrmi, caloulat

diferen lnte efeotele rzult din I9r i cele

rlrddtumfuildflurimiI.Dsftltstrdflurimrilq,lirliz
dtmilr do
ofecte pozitive ssu mii si come(ului mdil, i caz tr, dr'
rdu

mrt influenteaz fril sl liberalizrii comertului intomational,

'

l5

m: Pia{a fiir interna{ionali _ _ .

(T,F,IJ

Segmenlele pie(ii ilr!it liir

l']nanciarc, *liit din
Piala i inlemalionaIa ,,,",i ,Ii*r,u schimbrrriloi"""'si de ur in cadrul tTmactiiloT de afaceri, de realizaTe
I.

-*'#;;;i;;",'J.
scrnbrrriloT fi i.
"-'v"i"
*-r intente

de

Sau cTe'lit,

expinate in valuta,

inlocuiesc bami

ln stingeea i cleanle in shainitate,

.F.L se divizeaza in 3 sgmt:
1. Piata aurului
2. Piala valutelor i devizelol
, Pia.ta cTeilftelor
Biila a,lrului - auTul piala intemalionala se intilnete sub 2 forme:
arrT marfE
2, mij loc de plata
, Ziirich,Nelv YoIk i PaTis,
cele mai mafi piele caJe se tnzaclionea rul sint Londr_
de valute qi devize,
".,;r"l.
u " ","_," efecfuja Shimuri
".'"
rzice, jridice,
Vir i"pr"";rrta -"neda l u i'"t, flt in posesia unei stel_te piele, ?ia!a
fi:. :
.';;;;;i;;;ilizti ie piala 1ii d aceista a_parfilel
s.d valori, alte institutii ftnanciffe
si'"", este alcatuita ain'Ieteaua de banci /
"i,
se comercializeaza _efecte mil (cecuTi,
valoTi este piop-i"
"*"
de depozit, ac{iLU', combia
c.irnbii)_ ft nubtice (obliRa!iLrrU, ri de zrri;, cenicale
*d in procesul sdu tei Is: tragatorul, tasul,
J,ai*i ia'g'"Trrlui anumitn sumd. la anumita data, unui
gtr] rz documenful, dind
b9neficiar indicat de tragatoT, care poate fiui tragatorul
acestia
s'y *,
oIdinitasului sa plateaca. La teTmen, tasut titqtii,trt]
":!hd
de
credite,
su formd
"""" PJiJ"r"ai*lui ziti d se negocia capitalul

;;;"r";i;

;;;;i. ;;
;"iJr;ffir,r;";.";;;" ,r.

;'il;;;i;'i"

t.2. Operaliunile de fil itrtil5

politice sau Is pIilate dintr-o taa simt
Difeite ititu|ii *"J"",
pentru r.alizalea unol obiective de
uneoTi nevoia r fdri rr"ir" d fr taTii
1ung, Fondurile s se
imooltadlta deosebita, TealizaTe umz se face intl-un termen
gbesc 1 banci. conso(ij sau insljulii i ilemalionale,
diIecte, d mi ale
Oblio"."a u"r.?d*i ." pout" |" uneori pTin negociei.bilateTale
d]
ri intenediLrj tr insljfulii t.;- tui igis specializaL _rmz
" i,nunlu,", J", cadru irtihrlioal se numeste piala
se nulnesc
-*Ji*ilJ-"ri.t, iaT opeTaliunite de obiineIe 9i distrlbuire fondurilor
opeTaliuni de firl itmld,
*
piata
;J"" d linde de parte fomaTea,unor fondtj_disponibile
beneficiilor
"*"i ii""4 iaT de alti r,tiz fondunlor,necesaTe
guvcm, di, silli
, i',-r, poate,pOvelrj de ]
,i"r* "pii-ea, Cereiea " *i i;sTitulii
li, ir of,jnele de capiImi por si
i"O"*ia]e, micipa]itali,
lug: institulii
ub*Ja. inrtiruriire mir abrbaii,ar, de capitali dispoibile rm
de mii, S;cietali de sigr, rrlii

?--"

'

iiilt#;;;i.i"tI",

l".."ii".-"

;##;"#,;;;;;-;;;;, ;;;
tllil,
**i'"i,i**'""etc.

'i."pb

su
'*- 3- forme:

."lz ajutorul I

instTumente s

titli

de credit

;i

se poate prezenta

r vefit vaniabil
de valori mobiliaTe: acliuni (titluri de pToprietate, .,
- dobinda)),
devidenul 9i obligaliLrni 1i titluti de credit cu venil fi
obligaliuli, l'onuri de tezaur,, ctc,
" t"ben lung, galatate

ui*u."

Z. --"t*i
3. imprumutuTi ipotecaTe.
Repatilia ftnci a are mai multe

aspecte 5i rrm:

1. Repartilie u calactel dernitiv (: cotiz4ii

1 instituliile financiaTe, asigmai,

aiuloale. dOnaliil,

Z iiri"

",

J"i"ctel de restituiTe cu plata doblizii sau

,F.1. cupfinde 2 Slr:

1. Pia,ta rim, ! se negociaza

2.

Piala sd* a
vinzfte-cumpeTaTe.

On".rtorii

"*"

,"

devidentulm,

fitlmile lansale pentru pJima data piala,

titluTile, au se it 1 negocieli i cftcula ri

""eo;iMi
piata flii
aciileaza ,F,L sint brrrsele de valoli fmz
fi nciara libera (:

"-
r;;;;,"*"
;fi ;i ;"i;;;;i
"fi

pecia|i7alc, La,e conbliruie oiata

BtRD).

Oneratir.urile de fil t ri umlfl sladiii

""ii'

U.

3.

uJ''".iirU"""i ,rrliII ;;;,,*,

s.iid acliuni de
,-'" irrmdiul,iruj
Fdil atrase in s etapa sint

umul de fonduTi de " pi"iir" ""i,*,

tl i moDeda na!jonal5,
va,lotar),
internalion fonduTiior atrase (u ajutorul slui
Pulal"
cultuTal,
financiaT,
j"T"'J"u|ii @: domeniul economic,
"uutrr."
DirijaTea fonduTilo,
"uutout"
l1lilitI, etc.),
economiile nationale au solicitat aceste fonduTi,
fonduTiloT

. Jlr*""**ir

1.. InYesti{iile iternafionale directe

(LLD)

ecoitomice importanle, cluTl ar fi constructia

I,I.D. t lealizaTea uoo, i""J
dc sui geologice, lnvestiJia poate fi
iatrcplindelitor, miiloacele de t a*port,'iJ"M
.-"rr""iu' parti"ipi cu paTte ith 1 s
:**--"r; "_, fl:^1 7 rn
(sart
.. " |rid'dtr, frit fumizoruluipentrLl
::::T1]l'Ai'#-J:i:].#i,""*"
| li
"
uiut, PHn aceste invesli!ii_se
ieftine, i
pTime,mai
ob|jneii Lmr maLerii
ambete rli. astfel fi!lul n," *t
*rur". po*ibilitea scoaleTii rfirlui djn 1ara.
i',ld."ir?Jl,'"rii". i*iIiti ..ui i;construit,
acelai timp 1 primitoa sc bucrrTE
oaranti 1Iu Drit as,rpra occti,,n-llLri
].-" di*.,ir" " nivelului tehrric, teologii avarrsate,estevalorificaTea
sr
io"r* al _*"a,-"t", tI protejalea.acestoI avataje
cale sa se ,bileasci rI obtigdiile fiecarei
rglllltj stTicr i rlizr.t inu",i;rbi,
inuesriliei. sa delj mai mLr]t de 50ozo din
TaTi. De obicci se practicn p",t"u ",;,
ojunge la
;"" ,"";;ili-;up,u u",oo*, i Ir se poate
CB,',""eJ de \eniI nalional in st,it, drglfi ale
_

i;fi#.;;;,;;;;il";.,;ll;
::""##;;;i,
;;#"ff.;";

fiJ".i;#;;;;;;

;;;;'i";;;; i*iib.o."i*,
economiei, etc,).
Rea]izffea l',I.D, face

mai ttrJ{e i

irmz' Ei lizzi
se
fir

in
rt

esle
pregatjtoare
l. Etapa
aspectelol economice,
d"";""'J;;. |b",,"rului, -,t se dumtz su
din !. beneficiaT5, AsrIel

i,nvesLiliite
fiscale, politice i mt. u*,"iu'i";-r.iid
sur Solvabjlilii heneficiarului,
firmizorul este inreresar di ur 'dr mi
de dsl, rlml
existentei materiei plim", r"i " *"i"a ii'"i" ii ""ii'*l,'*ri
*"ii"*ii:..n
stabililatea guvernului, legislatia pTivind
o",u"e au 5i ele imlili deosebit:
fu*i" este. intelesat de nivelul
investitiile i propietata ", rrr-abrn"Jui fis"at,
perspeotiva este
S,"birio*" monedei nalionab:lalprezet i in
_

fi;; "bi",
l u fumizorului

il;;i;,

;i

tJL mixt se documenlea _asupTa solvabiliulii

*-i"ii"ia,--p",iirMtiro,
La Tidul sdu beneficiaruj in cazul i
thj ofeIite, in cazul unei
investitonrlui, Icputaliei sale " pi"t"
reneciva,
isitii prin .,t. aceasia ri sIj
de_investilii, Tespecliv u contac{ i
*-u,i,-,,*liuI
u
pegatiloare se ihr
" upa*" tI ml paTti, clauzlg
igrt ll"
dfeptuTile
,

se d

9i

"iu""lb

{#

se
Se zil pToiectul de constluclie,
fiscale, mtr i politice, Odata cu sm acoldului
de
modalitiljle
execugie, modatite de rctrrmare impmmutului,
expIoatare
1i dobindadatorati de beneficiaT,
-.
de rcalizaTe
, Br"pi de exocuqie in aceasta l se trece ] finantarea ludilr drepluriIc de
sau inslalalii,
obiecTilrrlLli oroiectat. Se evalt aza riuli cu dri, mt;l
p",""i, Eroluarea se facc in elalontll intemaIioal slabilit.
;;;;i;i;"'
de i sint folosite pentru
FondirTile destinate irestitiei iI ri mijloacele inteTnationale
litil necearc reaiizTii biecti\ului- _
dupa constrirea obiecril,ului alt:
'j"-*r "tl**" ,uu "u"n*i acoperilea unoT ilri;
Puea.gii:i _1.:liu
intTe rtri (in caz,l t"i","t1,]:iT:}::1
_ r-i.r',a."a iitii se t'ace in,1"l
)|]lT]l."b:::l:"l,":
in cazul apaTiTiei falimenttrlui, S, "":tl.,_i_1:
int"'''utibui_eye_ntlrarel9,aun1.;au despegubiri i apoi
,iJiiiJri
;i"*"" ;oTespunzatoffe fonduliiol prin bincile participanlilor,

ffiii eJ

,i;;;;i;i.-,._.n

;.';;;;;i;;;;l-J,",,

i:::,:::

;;;;;;;;;ii"""ri."rtut

i:;;;ii;ffi,;;i","i,]ii"i

"""r;;";;';;;;;;;,';;,
"i-;;'J
;;;;;;"]J*'

rliuil fi sir itrtil specifi ,

sint ajutoeie
fur operaliunile fi iniemalionale r unele opeialiuni specifice,
financiaTe
instituliile
cdtTe
*" irri"-uliorrole, asigurfuile 9i reasiguTdTile, chizaliile_
fie i
capital
de
uu d" mi, stlirri provoaca miqcare
;;;;;.
pu'ticip'lte
financia'i itrlit spTe iq; riri sau de l,larile
,"rrJ h" r" i".ti"
un 1
intemalional
';ii
intemalionale, in udri a;uto.ului tinanciaT
;;;;fi;rrir
aceasta
perrt].r iezvoltaTe, acesa fiind cu caracter def,mitiv, Din
r
de
facute
donaliilc
";utorul
editele termen lung u dobinda sz. i
fac
Jri -ai"",]
acoTdrri
unor
aii.fii"'-guu"-" ir" r*-ii. Ajutorui tr- dzvoltaIe uI .objectul de dezvoltaTe
gm
i;"-]";"i" 9i "rdr, de Ot"t'U, |tI, Bt{, au,ctaborat
pentru dezvoltare
AjuloTuL
etc,
culrurii,
dii'ii,
lr"J"-lJJ"ri.Oi"pi ii, idmltului,
etc,) Sau ptin
InJ "" ,r r" de [ ; ajutoel;r matefiale (medicamente,.a,limente,
prin mijloace de platd intemalionale, m a.mariTii riscului operaliunilor
;;;
pfulilor implicate In
finaociare inlemalionale air aparut , de asigraTe 9i rsigrr
ul pierdei
rl *-";u, " I itrli], dcopu] acesiei asiguriTi este de acoperi ru[
sl
;;;;;;;;;;;Jr"* * ,". i. P.i-,l"l, asiguTarc 5i de.pagubire
i
circul
ioniJBri piata financi&Ta intemaonala
;i;;;;;;;""rtibile. Fluxul deasigurloii
u ml de asiguraTe 5i inrels cu
imbele seBsLrri: de la asigura d
mir.', imtituflLIc fiu.i irlleIalionale din
a"."r""biril". i ul corizbii ul
.i"i ii'ricircula umi intI-o sigrua diTeolie: de 1 platito, la
1.4.

"*J""r",'"-;l.-.
institulia fir.

Posibiliti{ite de [ fitr intefllaonali

ecoomica i tai,
Finanlalea intemalionde capata u Io1 foaTte imlt in viata_
je
cazul fa.itoi mai pulin
in
ales
gradul dezvoltare economic5 acesteia, dal mai
1,5.

dezvolte economic.
i; inlemaliolrala se poate obline plin din rrrmtIl ii:
Fijl bilalerala sau multilatala
ii"*b" pri" o.eanisme de specialitate cu voca{ie mdil sau rcgjonala
.' Finanlate pTin dooalii i cfedite
4. bprumutrrTi trm Irrng pietele de capital
posibiliratia liii Iina!fuii intema-jonale depinde i imul id de numalul de r,us 0
capilaiu]ui disponibiI piala itm!i]6,
caoiLai exisrenTe si'de vo]Lnul
-"ri,i_..
lmt] drmi siuli favoTabil i
.

l.
i.

'"ilf;;;;,;#;;i"

rdliuj de tlr sinl

rmiffl:

l.'

sa se inegistteze
Existenla uoei couctmi i mondiale favoTabile:
j
crizeloT financiaTe,
i''" g"n".ura qi b"na i"z rcsuTselor lume:,lipsa

financia,
irr""rtitudinii poliiicc, carc aduc instabilitatc pojitica i
orgarrismeloT i institutiilol flir
9i activi bine suslinu
bune alloirc
9i fii mondiaia,
intemalionale r ,"*
"ulrd
capiralu]ui acc,te inslirulii,
llII,
Fistl unui echilibru mondial in domeruul \aluIar l
fil,itmlil },rsd trebuie
de alta paIte pentTu u uu"u,rII u""", o;ot la
t]rmaloarele condi!iii
sh zit irgi favoabiIa. bazala
posesoaTe de il
aiba rllii ,*'"i," 9i politice u crr rTite
politice_ corecte,
disponibil, Telalii con;Iatizate in rapoTfuri mj i
lTebuie
i,ir
2. de asemerrea Ielatiilc u rgisl i instituliile masura inte,nalionale
obtinerii
posibilitatea
cultivate cu gTija, "*""" i" u,",t"u Lid i mI
ui linanlai i ale, in cazul jlrI i donatiilor,
,
balanta de
. ii"bol" . p."rirrt" .it" ,ono-,"a fuuolabiiacu buget echilibrat,
stabila, u dato,ii trm de mici,
ti excedentard, cu moneda Ielativ
pr""int" situalre politica intema, fi se promoveze incredeTea
4.
vijto;. rmI de flscalitate, de
investitoriloT aft ft p,",!ot it i r
sa
de pToieclie beneficiarului investitorulr,i tebuie
'u

rarba"toi

2. ;;;g;.

-"'-i";";;;;;

;;;

;;;;

';

; ."fiIii ,

fie Tezolvate in favoaTea acestia,

fol,ta
J" ur"."rea situaiia sociala intema d plezinte gafantii de Stabilitate,
S. t
mu s; fi giz, bine instruita i iefrina,
de""
asemenea de mr1 tilr
Posibilitatea de acces 1 Iil",ulii a"pina" "
gl de ldu,
de r! trl dc piaIa, adic5 de nevoia
*
i"r"ij in_funct'e de mrul actiuniloT economice,

se gjz guvemul lespecti

*J",
-iritaTe 1 rc
Tecesirme in rm lmoI evenimente, au
""r",
DuDa perioada de stagnaTe d sai de
j de fonduri rl piala mondiala,
oini"ji u;uiu

h.

i;;;;;

"".i.

m: Creditarea internationala, Riscurile 9i garanfiile,

miqcr{Ti de oapital efecfuate plan
Tmnzac[iite u nrTfuTi 5i op",aliui, implica
piala mdild, Relatiile de cledit
intemational fac 9sr existenla u"*i i-po't*t" "
de
. ffif ft.l;l dintre institutiilo *ur" int"*uo*!e sau na{ionale, pTin ,
im_ de &1 It,
:HJ; ;;;;;,"J
t"i "" de bunuri, servicii i capital),
de fonduri
:il;;;ffi.r"j""i"r" "i jtm(il de rJit, contitireait
l
comp]ex. de Telai
oiata ilmtiI do credil ete zLritrl acLivitalii unui
"
li economiile liI laiIor lLnii,
l,"HiJi,l,Ilj],
","Ji,*.
elemente:
specificuI tirrilr de credirare esle daL de rmtl
i
1. ,*r*. sumei primite la rermenul coDvenil confoacl

";;i;i;i

'

2.
.
4,

rr rmei doblnzi
bbiechrl areditului i valoaToa lui
condilionai de u5 mi, politica i mlr .
tle nivel diferit,
.i"iiiii*tl " piulu ",*lul',it instibIiile fii-
platr
-1. {ional prrL fi:
" -' I

2. Bincile comeToiale
3, iil specialato ln m exterior

centTala

4.

Bncile mixte
5. lnstitu}iile de aigmme, etc.
plan regional pot fi:

1. BERD

l9

2. Banca
.

fii de dezvoltare pentu Aflica

asiatica de dezvoltare pentfu Asia

plan mondial pot fi:

1. Banca
2. F..I.

mdil

BIRD
clasificarea credifului

i func;ie de obiectut de crediTe:

1. credite pentru opealiuni de impolt-expoIt
2. cdite pentr alte scopuTi:
2.1. cTedite r
ff: sint acoldate de tr i fie ttI li fie
importatorului pentTu completaxea sau Testituirca fonduilo proprii.
2.2. edite obute prin l piaTa unoT oigatii.
2.. edite pentr nevoi de balan acoTdate autoitatiloI monetare unei
{ri cu scopul
acoperiTii deficitubi balantei d9 plari exleme.
2.4.cedite integuvemainentale - sint primite s acoTdate de gum, gism
fiiff intemalionalc m] ir ur necesit;i fii generale qi nrl
penftu trIrzaclii financiffe.
Dup drata:
1. scmt (i la l an)
2. mediu (1-5 ani)
3. lung (mai mr de 5 ani)
In frcrie de natma editului:
1. dit de export (acordat de catre firmizoT qtrlui)
2, credit de import (acordat de mrt)
Tehnica acoTdirii cTeditului cupIinde urmato'arcle olemente:
1. determinarea plafonului editul la 8r se iau i d urmdtoaxele cliterii:
. apTecierea capacilii de cTedit ii
. t tranzacliei
. renlabilitatea operaliunii de credit
2. dtrmir termenului de acoTdae cTedinrlui la care se 1ine seama de:
, obiectl crcdifi]lui
, mpoltul dintle ceTeri i ofeItE
. cspacitatea mi fimrci.
. deteminarea costului creditrriui depinde de:
. fixaTea dobinzii depinde de:
> obiectl i rlsfuTa tranzaciei
> conjrrncfinaeconomica
r inIlafiei
> sifuatia politica
. stabiliTea rilr de asigurffe i comisioarrelol bancale
4. determiTea rambursTii credifului la oare Iine cont de:
. perioada de gratie
, periaada dintre pdma i ultima tana de mms
. eelonmeo,plIiloT
opelaIiunile de creditare intema}ionala it supuse unol riscri. bafaTa de iscurile inercnte,

>

}
}

inolvabilitatea debitorului
intirzieTea pfii
modificmea lmtll de chelfuieli contTactua]e_

apar i iscuile specifice pietii credifului intemalional qi anume riscul valutaT

i varialia plelului,
Acestea sint Tiscuri conelciale, dar mai exis
5i TiicuTi mril - masuri politice,
reglernentari administrative, etc.
in vede'e dlrrata de timp scursa infue livra.ea mTfirilol
id
i achitalea acestola, totodeta
al'lnd 1 9i rmt schimbfte lementelor pie}ii de cTedit intemalionat,
qi apaTilia
eventuale ul evenimente de instabilitate economic; sau ir
este evidenta-po;de;a
TiscuTilor in dsqurr opealiunilor de cedit intemarional.
Riscul valutaI consecinra fluctuariei valutelol, fie in rm apTecieriloT qi
tevaloTiziTilor surite de moneda confuactuald, fie in um driil
5i dlil. Deci,
i uTma
depTecieri r isl creditorului de
_unei
t r suma intTeagi
crcdifului, iff aprecierea efectul irs, adica riscul impoatoruiLri de'a pliti
mai mult iecit
lr cTeditul contTactat.
Kscul de pre1 prin subetimalea prefului la export, sau tI de preluli
suplaevaluate la import. Calcularea. r_ pIelului de
rt, .uo de import nu sclrtetc
impotatorul sau rtrl de riscul de pIel,-deoarece uc""ia pout"
s- flrrctueze
incheierea contmcfului. Pentru t sau mi9r risrilr proprm
mai multe solulii:
garantiile, sigil comeIciale
i introduoerea clauzelol aiguratoare i ;ofiIcte.
msri aiguratoarc ri rir rili evenfual cu posibilitate de
. Gg{ sint
creditorului, Gr ete r de cTeditoI su de fi;anlatoare, ifi
9::*ry}i* r
cnelfulala
implica rir cTeditului este supoa de debitor. Gfi conste din

scrisori de g9i emise de debitorului

de la alte i siu acceptaTea
"u
""rr.l
miil emisa de debitor, ipoteci, gaj, r
toale
gtz Tambursfiea crcdifului la
sd{. tr gaTanliilor de ctTe mitr este a$eata
de 1, deoaTece l implic
chelfuieli.re ms_ costul m5rfii, de d
bnncile
it dispus sa devina g i
t
cazul daca obin 1 rindul lor galanlii corepunzetoare de la debitor.
sigr oeditelor este mr mlmt galan}iei, constlnd in
lur riscurilor
de catre I igtr i schimbul lncasfuii unei
rim di asig*o::Te d" tu s*t.
Clauzele contracfuale ieprezinta alta solu{ie de proat cTeditoTului mai ales
inrpotriva
.
riscului valutaT gi celui de r1. Clauzele conttactuale de r

iscuriloT9i
_
otTiva
.
pieIdetiloT in convenliile interrlioale
de credit, d 9i 1 contractele mril.

m: Bursele interna{ionale

1.1 conceptia i itoricul rlr internationale

este piata specializati, unde se pot vinde umdr public valute qi rtii
i
de valoaje,
m&firri,.u i. alte mtl prelioae i care 9i fili dup anumite
rcguli sub
upavegherca i contlolul statului, Bura este
i{ care se ofeTi gi se desfac dupa pioceduT
speciaE marfi''i s valori mobiliare. BuTsa estJ l de intilniTe
ii si ofertii de rfuri
sau tii de unde sa gi pfeful acestoTa
i se Stabilesc milil de vimIeumr obiectului tlanzacriei. s reunete, ltr-r local
ri 9i l mod rmt,
IeplezentaIii come4ului, ilr co_merciale au_pefoane palticut-e,
lucreaza fie
cont propdu, fle in ml ur firm. Plimele manifestTi ale bursei
se intllnesc la grecii antici
lir:]li ql de Lrr 9i rgizr ei dupa modelul tm apaui in s. 16.

fuI
buTsa f de la farnilia veneliana,,da la s'',
inleaza 1 Bruxelles u
local, d gi diferite vaioTi, mfi:i, , rgit, platina" p.""iibi.Lii
" .rrulo*".
Dupe alte ss uful buTsi r de la famit;ile guruiui tm'd
V* ., *.".
fuduI cuvinh,rl bursa iSm
mIm
fmiii
de negustoli r repTezentatd i
g, 9i
J ug1.

1.2.

claificarea rIr

de varieTalea trzljil, le mijlocesc. bursele

fi gI
_ 1l ,."ti:La bursele
speclallza(e.
gI se

zfiz gm variata de mfii'qi hiii de vaIoari.

JI

La buTsele specializate se mijlocesc fuanzaelii umi cu anrnite mrftd sau numai cu hirtii de

valoae.

Dupi obiecful trazac{iilor

1.
2.
3,
4.
5.

se disting:

urs de mrfiri
Burse de valori
BuTse valutare sau de devize
Burse de asiguTTi
rs de liciIii
Dupa forma de plopdetate deoebim:

1. s private, infiin ate de

2.

rs juTice (: societili actiuni, asocialii

comerciale, binci comerciale, etc.).

Buse de stat, inflinlate i srt d olganele anrlui

Mixte

Dupa modul de admiteIe participanliloT:

l
s particiPae nelimitate (oriae m 9i valoaTe mobiliari)
2. BrrTse cu acces limitat (marfrile i hiltiite de lr admise la cotalia oficiala)

1.3. rs de mirfri
BuTsele sint ogaizate institulii publicg sau entitali private. it l dou categoTii
distincte exista diverse burse tafut jmidic mixt, adapt legislaiei naIionale diveelor tate,
Idift de tipul opera{irmilor, actiatea burselol este de Tegula reglementa juTidic prin
stutul de funclionare gi opera{ional ri regulamentul de oTganizaTe i funcTionfie. La
ifiitr, s se constifuie cu capil social i participaliile ln cash sau in natura
membrilo iniliali. Acestea, lnt pelsoane juridice (firm private, de stat, baci, societali de
aiglaTe), r palticiplnd la folmaTea capitalului inilial devin mmri fondatori.
Atita timp, cit busele sint orgizaiii non-pTofit, intes ar aceste companii si-9i
investeaca ii i BuTsi? Statutul de m9mru al bursei f detinatorului drepful de
tzli in fingul acesteia, oblinlnd plofitmi di tanzaclii, in loc de obline devidente, in
cazul paIticiparii la frmI i Eocieli mril &cuni. Trroctiilc s pot f fic in
nume i r mai u m tr clien|i, firm sau persoane fizice l, nefiind mmr ale
buTsei, nu au acces la tnzaconare.
Atl timp, clt sfuful de mffihru ] busai nr] confa dleptul de dedent propoT|ional cu
aportul de capital, de ar fl intcIosari membrii d tm capital cit mai mfi sau uventual
sd-;i mjrz participarea ln timp la capilalul si? general buTsele stabilesc valoarea unui
pachet mininal d9 participale, d delinatorului drepful de & u loc de okol in dngul
i. Dolinind moi multe ostfel de pochete, mmhii bursei pot dobindi mai ]lt locm.i de
bIokel - s lnsernind, 9 d9 opalte, posibilifi mai maTi do tranzacrione, ir d dta
parte, inY9stiie de viito.
De 1 de rk reprezintl investilie termen lung? ursl tind s devin luuri
lnchise ale unei elite, de adesea ele sfut rcticente ln mjI capitalul i imiI de i
membri. in cazul i r fac acest lucru, noii membTi ;desea
p;Iine dreptmi, decit
mrii fondatori, DreptuTile qi pdvilegiile t'ondatorilol sit stipulate deja in statutul juidic
inifial, noii membTi neputind decit sd se alinieze la acesta.
Un alt mod de dobindi dreptul de mmru al buTsei s tn z lui pachet de ctre
mmr fdt, f define mai multe ht, mf rmei paxticipa|ii inilial9 mai
mri. lt- astfel de situa|ie, Bursa | licitie ui. pacheful vinzindu-se de gl la
licitalie la un 1 mult mai m decit cel inilial. fr avantaieloT mentjonate, oTice membru
1 Bursei are acces i timp real la informaliile privind
ril mondiale ale mfril. Uri,
Iocurile de blokeT se inchiriaztr contra Enol taxe tipulate de Tegulamenful de rgizr gi
funclionaTe bursei, confelind delinatoului locatiei dTeptut de mm asociat. Unele urs
cooleIa statutul de mmr asociat ur firrne , deqi au dlepful sa tTanzaclioneze ln lingul

;ai

q.)

bursei, au acces la uneie informalii

sau_

au alte depturi stabilite, de la

la caz,

pTin

regnlamentul de organizaTe 9i funclionaTe al bursei.

ln p'ivete activitatea burselol de mflti, aceata conste in tnzac.tionarea ,'fufulilol
Iimgibile (mfufii standartizate, pot fi descrise calitativ pTin ]i!i indicatoIi
i dfr
achizilionae nu necesi vizionaTea pTealabild marfii si). Ditr acestea
fac paTte:
materiile prime in staTe brut5 sau semifabricate (cupru, zinc, aluminiu, plumb,
cauciuc, ,
etc.), metale I (, a]gint), produse agioalimentarc (celeale,
fu, cafea, , citTico,
lii comestibite, semine, etc.), animale vii
i, vite), pduse;in l combutibili, ..
Datoita cantitalilo mad in r se hanzac{ionea mafr-rTiJe fungibileln burse, se poate
afirma acestea u Tolul de forma prcful corect al acestoT mrfuli, stabilit pTin rir
pTetului i ofeltei. in realitate aceasta constifuie numai latuTa
activiiatii usld mrfuri
Tefedre ia tranzacliile pot i contra m.f. cu lilTate qi decontaTe
dit). Activitatea
uslr de mTfuri ete mult maj vasta, izid alatu; de hazacIiile
spoi tranzacliile
foTward gi futuTes, d un Tol de tli delinatoTilol de ma'furi in caiitate
iztIi, dar
9i umr5trilr, cit i un l de prognozi i aticipaIie tendin elol viitoaTe alo diverselo
pieIe.

La il tategic, manag9mentul rsi se constifuie din dr generali qi

consiliul de
.
dmtr. Adunarea gl urd toli mmrii buisei
se
irlt
cel
9i
iuli dat
pentTu delibela aupa fulIr modificTiale capitalrrlui .i *uira
rimi
suspenddrii sau excludeTii unor mmi, asupra bugefului, exeTciliului fii
al ului
incheiat i asupTa Igml de investilii
:
dintTe aduniTile gl, conduceTea tategici buTsei ri cosiliului do
.
rid
administalie, in limita mandafului lnedinlat de adunarea gil.
La nivel opeTafional, conducerca executiYa este iTrcTedinlata r diectofi executivi, fi
condr]c departameltele bmsei (de trcnzaclii, de cotalii, de mffketing,
de peTsonal qi relalii
publice, etc.) i cale l cu cosiliile comitetele de Tesort dusi (de
9i
aTbitTaj, etc.).
Un Tol impoltant ii Tevine comisiei pentru opelaIiunile de us care leglementeaza modul
de
executaIc tranzacliilo, avind 9i rlul de if clienlii u.up.u u"iivitalii buTsei
de

9i
mediatiza" ri intermediul buletinelol informative, Tezultatele tlii bmieIe,
Executarea tanzacliilor ln rs5 se face de catle Iki. Acetea sint
angaja{ii buTsei, ci
epTezentan ii membTiloI brrrsei, care u dleptul de trarBac;iona
in rinfr,i acestcia.'tn
majodtatea latelol lumii, membTii buTsei de marfmi sint
rs jidi dsfii
activite de Ikrj. In cazul in r activitatea d9 r ,"pr""i,ifi mt

activitrii unui mmru 1 buTsei, aceta ii constituie in dri scturii sale oTganizaiofice
s
folma de dItrt, sewicitl su ir agenfic buIiel, desfioaIi sctivitatca
dc
k.
Indiferent activeazi i buTselc de mrfuri su ln l dc valoTi, firml
dc brokeraj au in
citeva tiurii, constau in:
1. rclr ordineloT de la clienti,
2. inscTieiea ordinelor in rs.
. 9xecutalea oldineloI.
4, ifrmr tiui c]ien{ilol pdYid opotunita} e, cotaliile, etc.
5. executmea tri, odata aceta fost finalizat i bursa
S.peaialitii opetivi ai pielei buTsiere se numesc intermediari de sd sau
agen}i de rs.
Nu exiti tmdardlzaTe ils acetei categotii, dis state abordind denumiri
difite i funclie de lgislatia existenta i de p ticulffita|ile iecaIei piere.
cazul i agenlii ftaozaconeaz in contul clienIilol, ei se s brokeri sau
cufieli,

I
tD Flanfa.
ei tnzaclioneaza in Um prcpliu sc ms dealeri sau comelcianli de
urs.
_D
Brokedi.dula locut unde ii deslEoala activitatea pot fi okeriagenli, lzi
numai

i fml de bIokeraj, ffIa atribulii exprese irt rigul si ji

ri pecialiti, l
activeaza dircct 1 dngul bufsei, xecutind odinele lililr.
Specil;tii au u Tol -
pfite de k, Tol de executa oIdine de mi disi
mrfiil care sint

q9

specializaIi, de al parte au rcl de dealel, avind obligafla de face piala, adic de se

itr in calitate de vinzato sau de mt, in scopul echilibriii dinfte cerele i fIt i
de tabilire al r!l colect, atunci clnd I fluctuarii nejustilcate.
PTeturile la care se incheie tanzacliile de s poarte numele de cota}ii sau cuTslrri. Acestoa
stabilesc zilnio pentru tanzacile ,,spot" (,la vedeTe") i pentru cele 1 trm (tr
terlrrene de li\TaTe -18 luni). Nivelul cotaliei zice se stabile;te 1 sfiTqitul zilei bursiere.
Cotaliile efective slnt cele, se stabilesc baza tutuloI fuanzactiilof incheiate intl-o
id dald.

Cotaliile nominale sint preturile maTfuIiloI t, crent la urs, penlru rc, insa, u
tIffIzaclii din lipsa de ffr s oferta, lntr-o perioada de 1 mult citeva zile. Daca
inactivitatea este de 1-2 zile, cotalia nominal5 ete egala cu ultimut nivel de prel. Daca pauza
este mai m, cota}ia zi]nice se calculeaza ultimei cotii, mediat cu tendinla marfurilor
similr in perioadi.
Dup modul de caIcul coliile pot fi:
1. Cotatii medii - media prcPrriloT unei maxfi tu r s-au incheial talrzacfii do ,
u media pTeluriloI marfurile fot vindule.
2. cotalii Iimita - media prelurilor maxime/minime.
, cotatii de lichidae sint uit de caele de lid i repfezinti diferenfele de
si din taDzaciile de temen.
T&nzacria spot - Teprezinta riu de izrlurr ,, loc" unei m.rfi, dltd
s-au lncheiat

dupa procedma:

1) Clienhrl

(vinzator/cumpfuato

di

oTdinul de iz/um unei agenlii

bursieTe.

Clientr:l lzt depozitea marfa ofefita I izI in depoziful

agTeat ] bursei
2) rkii agenli transmit blokedlor specialiti oldinele ple exculie
) Brokelii pecialiti oldinu1 i uI casa de clearing, rm 5i
agenlii[e sir implicate
4) rkii agenti iqi intiinteaza clienIii
5) Casa de cleffing executa decontaea tanzacliei, percepind ri intermediul
agenIiei si cumpfuatonrlui confuavaloarea tranzacliei i decontind-o
vlnzatorului, d intermediul ageiei bursierc acestuia
6) baza cfftificatelor eliberate de buTs6, pTivind didi deptului de
ploplietate asupra mrIii pltite, culpaatorul poate ddica mrf din depozit
Drulr tranzacei i ringul ursi se face cel mai fiecvent pTin dur stig{ii libere.
Fiecare Ik specialit, aflat in pozilie de iztr, va lncepe prin dcclma u rt d9 vinze
mai m decit cel solicit de clicnful Sau. Fiecare k specialist, aflal i pozilie de
cumpfuator, va incepe pdn declaa pIt mai mic decit rcrl maxim clientul au este
dispus si-l pliteasci.
Dup fiecare rundi, fir bToker este obligat sa-i imiti prcful - ri urmff, el
stig un { mai mic la viDzal9 (dar Iit tr clienful si), Tespectiv un { mai mr
1 cumpaTare, daf acopeTitor pentru clienful siu. Brokerii stdgat acelai pre[, unul pentru
zI i altul pentru umI, deYin parteneTi de contact.
Dup smr contractului in ring, casa de clearing realizeazi decontarca tranzacIiei,
asigurind secTerl rli|i.
in cMuI in traTac1ia nu s-a incheiat, ldil se reinscTie, iaT ganlia ramlne la dipozilia
brsei. i cMul i s-a lncheiat tt, in termen de 5 zile , pa4ile vol sm
contractul in foma autentica i vintorul va 1ilTa maTfa, incasind contTavaloaTea ei. Dupi
executaTea efectiv;i taraciei, uI elibeTeazi gaTaBllile. i zul in la livrafe nzatorul
rcfu lilaTea S li\Teaza mfi cu alte cacteristici, se colsidela d oxi$a condiria de
,,nelivraTe". rm el va pierde galanlia, r va fi cedata da cumpatorului, t
plata de daune

mII.

.2a

i cazul in cumpfuatoTul acta mrf in mmhrl liwrii, vinzdtorul refuza

livIarea, avind drepful la compensalii mrl se vor achita de cate bursa din galanlia depusa
de cumpfuator.
In general, pentTu serciciile ficute, blokeIii de la clienlii IoT comision.
TTanzaclii frwrd - sr deosebiTe de tTanzac[ia spot, tfarac}ia frwrd Tepezinta acordul
p4ilol execu}ia efeciv trazacriei (livrare/decontare) sa se facd 1 d ulterioaTa,
stabilita de 5r!i, 1 t negociat in mm9ful incheielii tranzacIiei, indiferent dc evolulia
ltri rIil. La data fixata, mrtfl se ig s pTeia mafa
i sa plateasca
indiferent de Il spot 1 mafii la data. Atfel, daca 1 dt ple spot ete mai i,
cumlaletoul va sufei pierdere virtuali, in caz contrar el va citiga profrt virtul.
TTanzaclii futuTes - repTeziontd igri viitoaxe. ttl futures comporta si de
deosebii fli de trtl forward. dupa cum rm:
1. condiliile conftacfuale sillt tadardizate privind m tranzacfionala, cantitatea ii],
plecum i termenul de exectttarc.
De exemplu, referitoT la plodmul gi pot tranzacliol diveTse tipuri dc contTacte
standadizate:
Gliu futuTes mai - cantitatea trful: 5000 buseli (l busel = 27,9 kg)
Grl futuTes iunie - cantitea contactuat: 5000 buseli
2. Sprc deosebire de contacful forwmd, lr contracfului futures flucfueaza zi]i, pina
la sdl 1 fiind zic ,,malcat il" fu de prelul de rglriz 1 fiecarei
zile. Astfel, un umfutr fufuIes, d contTacte ,,griu-mai'' II valoaIe cete
zilnic, va citiga, i timp vinzatorul acestor contTacte va pierde. Rolul casei de cleming
este de r din contrrl vinztoTului suml pierdute, uTmaIe cretedi prctului
l
de le depune i conful cumpfuatorului.
i r pTefrrl scacle, situjlia-pcntru
vinzilol i cumpftitor inveeaza. Aaete micai au loc zilnic id ia cadenIa. La
scaden a nu u loc efectiv lir 9i deconlarea tTanzactriei, ci se deconteaza doaT
diferenIele lezultate perioada de viala contracfului. se spune finalitatea
contactului u este 1ilTaTea fizic, ci ms.
> ff 1 piot:
La deschideTea unei pozi{ii future (de vinzare sal/9i cumpETIe), agentia rsir va

}
}

gar{ie de la clienful sau (mada), egala u iI 10% di valoarea

controctului. Ma_rjele difcrB dc la rsi la urs, clrirr de 1 contract 1 contract, i cadrul
aceleiaqi us. Agenlia busieTa penku putea negocia ln ringul bu{sei d in
conftIl su din de cleaTing lO%din totalul valorii contncteloI,
calo dorcte s le
tlanzaclioneze itr- zi. Zic, i mrr la piat, sc reconsidcli l jei
iniriale, in funclie d9 valoffea acfual contjactului. Dac' m din t scade u cilca
percepe

.>

7% dj m" iniliala, r valiaiei pTefului contractului, casa de lIirlg

efecfuii un ,,apel i mdf'tr agcnlia si, i la rindd sau t client,
fu ufm rui clientul este obligat s-gi completeze marja initiala. Valo ea mi la
m se face apelul in m t mrj de mti. Afrta timp cit garanlia
depusa i de lrig scade sub valoaTea mi Iiale, dr rim superioar
marjei de menlin e, bTokerii pot tTanzactiona tn buTsi. De lndata, ina, suma din
contul de g anrie scade s valoaTea mi de m{ir, krul este atenliot de
catre casa de clearing si-5i completeze gr plna Ia nivelul mi iniliale.

Speculalia bursiera: ,
Speculatoii rcpTezinta categolia de operatori, igi sm riscul evoluliei prelului unei
mrfi, mizlnd aspectt favorabil 1 acesteia. Sultrl, mizeMi
scidere
pIe1ului Ya Iua pozilia de izt. zl cind previziunea sa se adeveie9te gi prelul
scade, el i acopei poziria pdntI_o cumpalare u i Scadenta, citigind di
diferenla dintre l 2 preltrd. se spune peculalia sa ete
,,la scadeTe''. in mbJsimila,
speculatorul la cTetere va lua pozilia de mirt, mizld
retIe efirriloT.

1.4. rs de valori
rsl de lri sint piete specializate, la se negocia valute i oIice valoi mobiliae
s forma de efecte comeTciale, efecte publice i titlui de cTedit.
Func,tiile busei de valori sifit:
1. ftr i gi ofertei de rtii de valoale anumita i}
2, efectuaIea tazacliiloT cu hlrtii de valoaTe
. imegistrarea sistematica culsmilor acesto
4, rcflectarea conjucturii mi i lutr Ia moment dat i intr-o anumita
perspectiva.
Piala pTimaa acliunilo - acIiunile int hlrtii de valoare negociabile 1 us, Aclirmile
pot fi nominative ( inscrieTea numelui posesorului) s la ttI (tansmisibile). Din
punct de vedere al dIepflrlui de propietate, actiunile pot fi:
, obinuite dau drept de deoizie in conducerea firmi qi drept de participffe la

>
>

ddfl

rfr{il - ofera dleptmi suplimentae, conferite de rcguli fondatoTilor

umrdtrii aclirrnilor au 2 scopuri principale:
Investitii in tIm lung - la frmr capitalului altei societa - caz io I Tepectivele
acliuni se mai ums ,Jitlui de patticipaTe" la formtea capitalului altol socielali
Tepectiv oblineTea de devidente i Iizr
obtineIea ui clgtig termen scufi
ac}iunilor la rs, la valori supeTioare, i intermediul liil speculative, caz i care
actiunile mai numesc ,,titlui mobiliaTe de plaament"
posibiliti de emisiune:
pospectul de emisiun este un doctent
1. oferta prin plospect de emisiune
prezinta staTea fi fimi, managementul, acliunile curente i de perspectiva
i fi se poate pIezenta sub 2 frm:
. miniospec - fm sintetica se publica
. prospectul forma completa poate fr u 1 dispozilia itoIilor eventuali

investitoIi
Modaliea de cumpfuale ri prcpect de emisiune cuprinde umtrl etape:
, Se emite ff - tip ( la prospect)
. Dactr aceata este acceptata, se primete act de proprietate, caI9 da dTepfurile de
titlu tempolm
. Dupa un interval de timp plimote cItificaful pentnr pachetul de ac{iuni solicilat
Majolitatea ac}iunilol sint ofedte piaIa [ rlri fixe. Aceste IFi si1 fixate de
organisme financiaTe specializatc (de Tegula bdnci de invesii)
2. frt de vilzaTe - ete modalitate similaa cu prospecful de emiiune, u exceplia
fapfului casa de emisiune mfu intii toate acIiunile la u r de discount i le
ofera prc vinzale ulterior piala rtiilr de valoare.
3. oferta de iDzr pIin licilie - nu tabilete un pTeI fix al tiil ci un ple}
minim de plecaTe. ofertele d9 cumpfuale sitltt de la 1 mai mI plel ofit,
pina rd toate acliunile sint dt.
4. Plasamente pdvate s utilizeaz atunci cind Iii19 I mici companii sint
umrt, de rgl, in de instituliile mari. UneoIi, brokerii dispun de un
mi mic de astfel de aclilmi, le tanzaclioneaza la bursa tr investitorii
particulari, 1 grl, tSd, accste acuni fiind ,,ac9iuni-capca", r9 instituliile
le vor. Irivestitorii parliculaTi trebui s evito mIff lor, deoaTece i

acestea int u adevarat ,,valoroase".

dreptuli - deseoTi, i z1 mririi capitaltui, companiile efectuiaza

emisii suplimentme. ,,Drepfurile" sint aotate, de regula, Su tl piIei i int
ofeIite dtiitIil de acfiuni pIime, plopo4ional umrul acfiunilol oblinute
de acetea. Acetea le pot patla su 1 pot vinde la s. valomea dreptului de
subsciere se detemina

5. Emisia de

astfel:

cursul vechilor acliuni emise

- r!l de emisie al noilor acliuni
- TaporLul dinte mul de i pTecedcnte, trebuie Sa-l deina liDru1 i Il d0
actirrni noi 1 r poate subscrie (de rgul 1/1, 1/2).
: societate acriuni dorete sa-i mrs capitalul social, i rtul: 1 aclitti
vechi, sa se emita 2 i noi. Cmul acriunilor il este de 3000. " = 1596.
DTeptul de subscTiere
000 _1500
Ds=
= 600
1
:+l

2
pia{a secrmdara acliuniloI * emiia rim liuil unei companii se ds
,,pia{a primar6". Sa imgim tl de mi unui autotuTism. I cazttl in
cumpfuatorul il mr diect din fabica, banii r il plitctc revin direct fabicii, Tot
astfel, i urm i ernisii de acliuni pia,ta rimfu, contvaloaIea acestora rcvine
comparriei, poate dispune de aceasta sum6, cunr doTete: sa se dezvolte, sa se
Tetehnologizeze, etc.
Sa im m, dupa doi ani, urtrl autoluIismlrlui va dori s6-1 vindal.
Nul umrtr va r ,,1 mina doua" este se mt ,,piala secundra", Di
acata tanzaclie fim r pTodus autotmismul c;itigi ninric, inTregul citig icvelind
actualului i al autoturimului, ff exeauta vinzaTea. La fel, in caztrl pielei secunda,c
de acliuni, compania emiten citiga nimio. citigul sau pirdelea tTanzactiei Se
IepeIcuteaza dr asupIa ffl fiziceljmidice vind/cumpdTi acliuni,
Se r ltr, in acest caz, pentru companiile sint inteIesate tui de cuIsul
actiunilol 1or piata sectmdara? i in gl, Ia folosete aceasta piala sd?
rimul id, rid la exemplul rdt, prmem intrebarea: crrmparatorul
autofuIismului mai ur autotuim, . nu ff putea sal fevindd? Tot astfel, nici
inYestitofii ar cumpara actiuni ,,piala Iimf', daci u posibilitatea levinzfuii
lor 9 ,iI sdrr'. De asemenea, companiile sint intelesate de ul ac,tilu lorlor
piara SecundaIi, dI acest u 1 ajuta tr noi emisii plimae. Un cus bu]r al
aclittilor existente piala secundfii va atTage noi investitori u rroi emisii piala
pdmara.
Conditii de tr Ia S:
mrtl oficial:
1. fiIm sa pIezinte Suficiente gaTairlii 9aonomice (irfit de banci)
2. fim s t fi implicat (cu fonduri, emisii de aclitrni, titkuri de valoaTe) i tanzacliile
sir
3. fum si t fi TepIezentata i tranzaclii de rl autorizate
4. volunrul minim al acrilriiol pue i i sa atinga un m nivel
5. tjlma tobuie sa aiba vechime minima tabilita de bu$a
6. acfitile puse 1 vilrzaTe trcbuie aiba anumiti dispesie piala
7. toate acliunile emis9 odatahebuie fie de acelai tip (cu aceeai valoarc minimala)
8. emitentul s oferi in oIice llloment ,apolt prcliminaT aI situariei sale financiarc
Piata libera tanzactiiloT:
i aceasta imatie, condiile de admitel 1 cota sint mai pu,tin IestTiotive declt i cu1 usi
oficiale i constau de rguli:
volumul rnininr al acliunilor puse in iI trcbuie si atinga mit valoae de g
2, ui unui rapoIt ofrcial, pdvind Situatia fli
3. publicea de date in buletinul informativ al bmsei

l,

!I

4.

emisia de ac}iuni va fi garantata de

TranzaclionaeaactiuniloIIabursa:
Iiuil 1 bursa se ftlzac{ionea i mdrfiTile, pin intermedjul glilr de ring, se
_
impart in 2 categorii: agenli comiionii gi gli liberi. Agenlii mii sillt salaTizali ai
caselor de rs, fiind platili de acestea, la r se adaugd comisionul Agentij liberi lucl".Lz.,

I ri baza de comision);;,
Modul de desuJa_re unei kzlii:
1. Un client da odinul de tmnzac[ie rei case de ts
2. Casa de s il tTansmite telefonic la cabina sa
. Un func}ionar peia ordirrul 9i il trmit agenfului de ring
4. Acesta il veIifica i il inmineazd ,,pecialisfului''.
Specialistrrl este urr agent de rs" care oomecializeaza doaT paclrete
acliuni speoilicc,
ll sau coltind i:
1. ordinele agenlilor de fing in StocuTile de liui repaItizate 1r, ] aclicnitrd u
,,vinzator" la licitalie tI aceste [ii.
2. sbilete cu]sul i func|io de cereTe 9i frti.
3. i drrsI zilei, stabilegte sril efective ale pao]retelol de ac}iune tru alli aBenJi,
4. mli piala iz tu pachetul sau - asigufa fluctualii de prel minime, Astfel
dactr cererea dopdete mlt oferta sau invers, ,,Specialistul'' va utiiiza capitalul
pTopriei sale fi pentflr restabili hilil, astfei, eJ va ,_tmr satr va vinde, iontm
tendin[ei pielei, pina se lestabilete lirl.
CuTsul actiunii:
Pentru tt ac}iunile cotate la buTsa se stabilete un cEls ilr, reaiizat nredie
cuTtTilor optime de vinzaTe/cump;Jale rstiI actiuni comerciale de mai mulli agen|i de
buTs, predominind cursul tzlii celei mai predominante zilel, sau cursul zilei rjr,
CuTsul unitar 9te fix i zirra rcpectiva. it i acliuni u cts Ya.iabil. . tluctuez6, i
rsl zilei acesrea i 8r fiind acliuni volum m aJ zliiIr,
Cu'sul acliunilor - ete in grl i{l}t de devidentele p]atite de firma rle riohinzile
.
5i

piala de capital.

,.

Div

d9
cu"

*.

cr,sul

l00

aclirii

Div - dovidentle platite de societate in ultimele 1 2 li

- rata dobftii de cpitl pia}a de capital
: acliune u valotea mil de 100 $ i care aducg anuat 160$ sub ftlrmi de
devidonte, ioT roto dobinzii piala de capital ctc de 8, va u s dc

]60*l00

--___

2000 $

Delintorii de fonduri disponibile, fie le imprumuta, fie aclizirioneazi acliuni. in exeplul de

T1!}|,p"fu 1000$ da{i cu impTumut se asiguri un venit rul de 80$, iar pentTu i|iu
de 1000$ se sig un venit de 160$. Egalitatea i neceilatea echilibrujui intre aceste 2 variante
va conduce la modificarea culsului acliunii qi implicit la clgtigul sau pierdelea irrvestitorului.
Difer9nta inte plerul acliuniloT la l plitit de ac}ionaTi
irsul acliunilor pialtr sc
in pofltul sau pieIdelea fondatorilcl. Daca, de exemplu, pentlT un capiid lnvestit
Tat_enalizeMl
de 1 ili de dolari, s-arr emis 10000 de aoliti clte 100 de d;b;i;in condiIii]; plalii ui
devident de 10$, ia.t Tata dobirrzii de capital
i{ este de 4%, usl fieciTei acliuni-va-urca la
250$, iar valoaTea total' acestola la Z,S miiioane de dolari. D fondatorul
ff Yinde toate
acunile la prelul pie[ei, diferenla d9 1,5 milioane $ continli plofitul fondatomlui,

"l

r 9: Intermeditorii i auxiliaii rrtlui trl.

i desqrrTaTea u,i tranzaclii de afaceli in comer(Lll ri apal, lllllllittld]e dc ] alii cill.,

u sunt Sall u pot fi efectt]ate i mod exclusiv de tr izt()l s:lll Luiiit, aslle] illcit Sc dcslir]
lIrii itrlJii tn tll rti:
1. comeciantul
2. tlrul
J, ,\llti carc 1 il:;rdei er i}.
b)coisionar
c)conignatoul
d)concesinaTuI

Auxili

ii

e)lianizul
0kl

SuDt:

1.AmbalatoIu]
2.Asigulatourl
.TTanSpoItatorul
4.misil de tranzit
5.Bancile conlelciale
6.Depozitfiu1
7.Receplio rul
8.Mediaror-rl

coercialllul - este s flzica

juridica cale cil obiect ulfuI |l \ l/illeil tit

burrrri ilt url siu;i cont rriu, astfcl dc fi cumpaIa rirlrri de lc poducirklri irrtcrr;
au extemi gt le revinde piala intffma su extema. Maioitatea astlii de lrLrnc Sul rOI Lll
opeIaliile de Telxpolt. Pentu limita u! din t filmi itmdiI expoltaLollli Lllg
la limitarea zonelor de deslacere gi coordonaTea r|uil. mritul la ilirl sitl lL]g i,
sau

schimbaroa anumitol rmtli telrnici ai plodusului, slrir arTbalaielor satr rrii golcrcialc,
tlllul - (contractolul) rsi fizicd sau juridica cate ?n dru] rlqiil de l.
ifitema,tionala plesteaza li de conslruclii, de instalagii inc,lustriale sau alte obiecle li RollLl
tllui angajat pdn-un contract este de intelmedia qi cootdona execrtlalea lurril de

antiel i ds{ acliunii comerciale gll, ] ile[lnediaza legatul.ile beeliciaLlltli

invgsti|iei u unrizolul de materiale, echipamente, utilajc, servicii, pr.oiecte, sllKlii tehnico

econor]lice,Anteprenoii pot fi: Qrganizafii thi-mi Speoializirti. sidicat saLl sIll tic
fim fuTnizoare, proiecttlt gel]eral, fmizI geIreral,

gflh.l - I fizici Sau juridic imputemicit de alt [Sd tiziod sarr jidii rrurrritir
principai sa inchee coDtacte au Sa indeplineasca anumite servicii i ntlmelc
,i contlll
pTincipalului, se ih tt de agenlie u de mandat cornercial, imptttericirea Ilti de
plincipal mandat so numete autolizalie sau rLlli.

Agentui general r itrrputerniciri de smu jd detenrinata.

Agenful special I lmputeloicii limitate ia utl obiect biDe dt)lt.
Agontul u se Lr5 de indeplinirea confuactelor. El negocjaza i Sz contcteie in ull i
conluI mandaluIllj. sr idcpenderrr.
fuIlltrl , rep|azentafl negociazd i inchee collh,acLe ill 11url 5i cclrrnrl rltttlui,
dtr1 sirnplu i dret de IztI rnijlocete tti,
rLl mateial?l. oblilrc
comenzi sau oferte rc 1 tansmite mandstt]lui.
Exista gli in diferite domcii;
lisirl - -r baza confuachrlui de comesiotl ih opealiurri de t itllt ilr
uml Silll dal, contul prirrcipalului numit comile],lt (tnandant)- .iisil]ul activeazi
independent qi anurne i vinziri
umiiri de fttri. ir.i 9i rtlli de Ser\]icji
itrmdii de I}i i crediteinn transpo]'turi 9i asigu.di. rr seL.viciiIe de ill{rLli(..
con,]isionarl]] priletc de ] coitent coti procentuali di r,olrrlnL!l fii rea]izatc,

L|

'

sigllul -,JD comisioal imt malfulile lillLtli Lunit sigt ilr

P!OpIlilL]
depozite Sprc ] vinde tTeptat piala. consignatollll nu estc
rrittrl mrfirrilr piinrile ill
consignalie. comisionul consignatoruirri de obicei se calcleaza plocent din valotea irrzi]l i
consignalie se vind mifri dII dsfI este lenta. Resectiv
]uS] pot 1l sll tilnlr
indelungat,
Brokeful esLe rsl de r in contact, mijli 9i asistelal giilr, cste ri,]Jii
iir dt i te4i, pIimete !r comision numit ki. ltl]izat trt dC llill;slolt
Tnaitim, ihrc lr, t!zi de bursa.
Deolel - il"l$di' intilnit i opel atinile de schimbde mlrri. servicii li mili.
5i
cocesiolaatul llr1 - pesoane fizid sau juridica i baza cotltclldtli dt' tsirt
ril dt din rt concedentuilli dreptul de rriliz i'l ] s
i t
prop'i.' produsele cocendentului intr-o anumitd z i
anumiti perio.ii l timp, l dul l
exclusivitate teritoriLil dat.
l.isi.rI telilor;c/ deline te.itoliul sit
anm'rita peioda de tir-p i'r sc]opul
^
efectufuii
do lri ii j exploat5li. si teritor.iaid irr ul zui se iilcc u
pafi iciparea stattliui,
Frasizul - persoarr fizici sau julidica I pafiicipa la lr5 de Osr ll]l:L
numita fi^5izJg- Fr5iztrI im9t de la frgiz dreptul de a-i vindc
iil lus, cle prcstii

seicii,I

lrcela5i

tirnpb.,cficiazdelarcacomercialiali-n,,izerul.ri.

mirul trazitor - rs fizici sau juridici specializati ill operatiuni de tmnzit.

indeplinirca tutulor formalitdlilor de tlanzit i de va..nuile ilr :
1. itmi fonalitalilor de ir. i expedieTe rifuill.

se octrpi clc

2.
.
4,
5.

intocnlilea declaTa.tiei ml.

plata 1l ml
indeplinirea diferitori formalitali sanitare 9i ecologice
plata sigurii
Ambalalor - de rcgola ploducatolul S comelciantu] exp]oatol, au cite sectie de mIl
insal
tendjnla_ tot mai rfi;d de specializaro dus Ia I,ili firmelot, specializate
l rllr
rcdul expotate.
_ sigrulll srmt con]panii s administralii de slat de sigtl].. . asiga h, isclllui dc
fabTicarc, r,iscului de transpolt, fiscului de depozit, de plata,
_ ruSttul, pelsoanA care angajeaza si transporte rf de Ia ]ocltl de ti ta ]ocu]
de dtinatic.

.Ftrl se cu umfur fturii finzaloilol i ltr dtiil. su] dc,

ilf datoiilol nutllele l'ololing, llmliitoac]lq .itii;
) liz Solvabititiii, licbiditatii i rentsbilitIii comcfciale, rrrrtrlltl 1lIei platlL
i
datoriilol;
oolectore 9i

) i

datoliilor. incasate furizorului

coerciali faciliteaz schimbul de mifuri sau set,vicii acoldind galalllii bailcare petltr
expoltatoi. irr cazul rambu]sdrii crcditelor uulind
p.'i,-' i"rrt de plati specifice /
""
acrodidve - dispozilie dst dc cnitent bdncii sale cl plati la rr
iliI,.ti strri de i
convenili. tr rr dlrtL 9i ilr rs cot1,1ilii plcci.,atc de (lltt,
Depoziklllll pl,inregte in depozitele Sale tru pastTe mifuiI urrui clepotlelrt.
sIll - este angajat de impoftator,, tt atl irnll,cp].el1ol. pentrlt Id (ie
,Ittgitrcr
conu]Ialii thi i l'lur rti7lr crL
ii la c:rlitltc .i.l .,, ;rr.dirlo,. rt hnr..,
!u]t], I[ jI. izir ItrIilr
:iti,

,i

Regulile INoTERMS

importanta lr
Lect. univ. drd. tr

LAz.iRl

|iurl lor, INCOTERMS coslilllie u l d leguli pri cafe se

dkrl drepluik i oigalile parllol i conlrBcnt de zrc itf;

alegerea u i reguli d ilrrlr lrilr conerciali INCOTERMS sl ro.tul

Pgresului de .ir im Parli |i rimd rh dI i di re acelea.

l |ui de oblisa|iile pd|ilor ilr- conlraa de vi ir|il, sc
deoebesc ai mul lipuri de co tle i cale sul dst u.lik clauze.
_ | dif plicipalelol rcguli INooTERMS s-a; lual ih eonsidere
ul de l: rcdr rlii, stilillut lrului i cel al umdrlrulu|;
fegulile priyesc obliga|tile liecarei 4i, care t glut i zece articole, litlu.i
i.Ience tu toale rcBulile.
Dlri lii seiltive l4ului ilr|iI, i vedereg puneni la
dispozilie colnercia|ilol u ur rcguli i illllrc codi|iilol coelciale utiliale
tecvent i |ul itmL mr ltq|iLld d mr| de la Pali elaborat
u el d dilii de livrurc detiale it.rc|dii acelora i dil vanzalii
inlealioale, leauli care erau i praelica l|ului intela|ional ni|k cululle, d care
u a|eau aceeaTi senificalie h, comercia|ii dk di|it tari.

caviteaheie: INCOTERMS, tli ilealionali de 4, vzrc suece-si, ||

d Dl?ti, lauze,

yupe

Datorite evoliei semnificative mlui intemarional, i vederea

punerii ! dipozi{ia comerciantilol unot Teguli in interotarea condi{iilo
mril utilizte frecvent in coTne4ol intemalional, au fost lt9 inci din

1928 de catre mr Intemaonala de m4 de la PaTis (clc-Pais4) u]I set de

de livrar desliate interetaii acestora i

domeniul vanzarii intemalionale, rcguli care erau l practica come4ului
internalional Brte cutume, dff ff nu aveau aceeai eirmificaFe penarr
termeDi comeIciali su condirii
mitii di diferite lari.

id inlerbelica ml intema|ional i,

in

special, cel

lmsatlantic| cunoale dezvolIe lrdi. in t936 mr Intema|ioData

de m[ de Ia paris editeaz pentru prima t Regulile Intemalionale de m4
l

Lzr - Uii| .G! BiJiu" din BBov, Iz2009@h.

. R. s, ?8!/il /l/RS in vi itrlil, di Didaclica |i {gi.
l983, Bucmeti, , 227.
j
Li univ. dj, Lumhi'a vli Rri ulildlii sulilf INCoTERMS i codloelele rcil
illlcla|ioalc, Uiil di i, Fd l| de mi li diis. flill,

'

olEaizali !mmla, li l l9I9, r i d aclivire p.in comileiclc

Nalionate (l d lri), coDisiil de l c i il 8r Is oNU $ l
o$anizn}ii interrlionale din Ncw-York i 8-8),

volume t.,I!c

1, J

20l1 _1

ll

tcrmcDi comerciali intemationali, cunoscuti i

cuprindea
su numcle de ,,clauze de lirTare", r s-au bucuat, ln 8l, de audienltr in

- lNcoTERMS -

dl conercialilor.
paTis
ri aceasta editare, mr fuemalionala de m4 de la
facut alecat sa doa interprere unor termeni deja existenli i utilizali in com94ul
intemalioDal.

Rcglile lNcoTERMS unt Tecunoscut9 de rtr UNCITRAI fiind

standardu] ll tI itrct tmill in m4l trir i pevid
nome acc;ptate plan intemalional specificand definitiile qi ml de
itrctr pentru cei lri comuni tfimeni comerciali.
rrs dozvolrii iome4ului modial, modemiz5lilor
caracterizat procesul evolutiv 1 vielii cconomice itemalionale, variantaTevbuita
fost adopt la Congresr ccl de la vjena din 1953 i esle cuoscula sub ml
.te INRS 19535. s fiind i il de baz5 rgulil au
recunoastere
internaLionala. id D !mi mri|i.
---"- 'uii*i"i.
jpc?', 19?6'; lgso', l99O|0 9i edilia INCoTERMS_2OOOII au
adus mdifiri imprtate ale termenilof tt sub aspectul denumirii, cat i al
contiliutului lr, rdu- varianta de bazi gulilr.
scopul INcoTERMs cste acela de s ofcri set de rguli intemalionale
pentnr itrdr celor mai uzi trmi comffciali unt ifti i mod
icgutat i cbntractele de vanzare in lntreaga lum i devonit rt din lbbajul
cotidian al comerrului,

Regulile globale itfoduse ile lcc i ulilizole d cdlre ii i

"u^"i lrazactii de afaceri di ilreaga lu sll parte sk|i
aclivila|ii ! i diferetiaza de mu alte orgaiza|ii de aceli
Pentru tine paul dezvoltarea rid m4uli intemalional i u

globalizaea, fegulile

INoTERMS

r'lnt revizuite

data la l0 ani. Avand i

i i r ccl . 166 i se rf la 18 Fri

.' .it.,-" i,i"l i*;"o vab;
Free lgsid's,

F. on Board. Franco d; ad
q/Dt
Paid.

ship,
irig
7 s-i d doi tm!i| l. bfivelEd st ftontier.../rndu foDtierc . .."/,fid palce of delivey
ar ftDli.i livra.ion conYcnu l flonticre 9i 2. lid duty pi(yEndu dils a,quitt
3 s-a mal,8r F airyod / .
" s*" -ai -sr: t. F qir,,,/t; G .,, i 2, fteigh/cama8, d is paid
ro; ru . sm. mmis, jlq' (,,.) lol atunci s-a revizDit lmI
Paid to;.

ir.mi paid (...),

l0 'it in ili iligt (enIezr
,i fcezi) de ccl ds, i Ur tr.460,
t' Acest edjte
rNcoTERMS-2]0" rcri in s pozitii|e Bcticile) re_Pr@ an|ilo,
Ir dUi tm;rcid if i iimlil: Jdomrod',
ittfi {jmizr) Diilr comcliale mondialc l ! Mli,arii j dcs'hideri
".in.este
li,
mit prticip ta hil in,lElionale. l condilii j fuNl LI
g, i-cl,lqnn ,,r1', utinur mod s{i l liri mi &zYolhl!, m st
sui i Ji, r inceat! s llitr in continuare uoele pctici }trlljs lor, ,lii decua
di p@i{adc sIttie ..!i{ drtigat{ h d dmpulIi

.i

l? secrctl G!I

I.

Roz\l,ado,

l4

vlum t- Issne l. J20Il

voderc , de Ia ultima revizuire din 2000, s_au schimbat multe in m4l

itrnli, mr de m lDlema|ionala ituit la Paris in slmi

2010'' Ianseaza publicalia /s@ 20,Io sbilete ghid li

tru ajuta utilizatoii in alegea mai lI mai potrivite reguli tr

tmnzaclile

IorIa.

Noii

termeni INCOTBRMS fost elaboraii cu copul delimitaTii

eptrilor i oigatiilor rlil, participaote l comertul intemalional do mrfii
i au intrat in vigoare la 1 ianuaTic 2011.

este

,,Nu it organizarie ltli bine plasat decat ICc - s organizalie

- tr ajuta comercianlii in

i menline regulile INcoTERMs

lisr_. rt mI pentru rliil Ir 8lobale sau de 7r piala

Regulile INCoTERMS sunt rrn standffd recunocut la nivel iltemalional

i sunt utilizte la nivel mondial in cont acte i[teme i intmarional9 pentru

zr de bunuri,

Nml au fost dezvoltate i intrelinute d9 catre expe4i i practicieni, ele

ju comercianlii in evitarea ilI8il costisitoare, de clarificare sriil,
cosfuriloI i riscuilo implicat i liYmrea do bunri de la vandtori la
cupEtori.

PIima sim r aduce lNcoTERMS 2010 const5 ln reducerca

tcrmenilor de la 1 in INcoTERMs 2000 la 1l lo INoTERMS 20l l, termeni de
li!r definesc ln mod clar igliil r4il 9i rdu riscul apairiilor ur
complicarii juridice.
doua himfi sttli r la 8rupa D, sufrit l mai
mri sri, referitoaIe la faptul teftrcnul de li'! DBQ fost ocuit cu
DAT (Ii,v,t"e 1 terminal) i termenii de livraTe DAF, DEs i DDU au fost
inlocuiri cu DAP (lhar la u loc numit).
alta shim So rfd la ajutarea termenilor de come4 la necesitarile
Progrosului tlgi, astfel sunt lecuoscute smfuil electronice r pot
orvi dept dovozi in Ieglenetarea litigiiloI i so ia in calcul i come4ul electronic
i itemul electfonic do ft i ttasfer do date.
l himr in impa4irea g clauzelor INCoTERMS,
atfel ln INoTERMS 2000 clauzi)le u imptr4ite in patru gfupei grupa , 8Iupa
F, gr , gr D, iar ln INoTERMS 2010, ln functio de modalitatea de
tansport, noile clauze INcoTERMs unt structumte in 2 mali categorii:
I. clauze aplicabile ttrr modlititilor de trt:

ExW

|5

wk

MIfa pusa la dispozilia umfrlui la ediul

vallzlolrrlui

ttDr/-!r.jl
ttrr.iw.g

J.20lt

DAT
DAP

DDP

I5

cafiier
v"rtrI preda bunurile primului
numit dc cumpator itr_rm loc prestabilit.
ig Paid Transport platit Ia
c riage
d lsr Paid Dst i sigr plarile
DeliveedAt rmi] Lilt Ia trmisl
Deliveod At Place Livrat la locul conv;nit
Dlivered Dury Paid Livrat G taxele platite
Fr

Aceasta 8l.upa inclde apte 8[rli ilms pot fi utilizale idirl

de mdl de trsrt select i bdifeenl daca uI sau;ai mull de r mod
de
tsrt este angajat. Ele pot

trst maritim.

Il. Clauze
i clui

FS
F
FR
ClF

fi

folosite chiar i atmci cand nrr exita niciutl

se aplic dr ftansportului rnritim

efectutpe I itrlI Yigll

s
d
cost and Fright
F Alongide

!-rce

cost, Iu and

Liber langa va
Liber la boid
Cost i tranpofi
cost, si8rr i transport

Fright

in aceasta 8ri punctul de lir, rr i locul in r marfurile sunt

tlaDspotare catre cumparato! sut ml porhrTi, pri mr regulile de
etichelarc
ctri Davigabile iterioare'' EAs, F. FR. cIF st inclue
'm i
il) aceasta clasa.
plrrs f de cele 8uli, INcoTERMs 201 mai cuprindei note
oxplicative r se-i ajute utilizatoTi sa aleaga regula poivi
fieca'e
tmnzaclie, clasificari oi r ajuto la Igr celei mi potrivite reguli
tr

ll

_.

cate8olia de trrt \t irl vedere, furi

t iolosirea pio""i*ilo.
elecjronice, infonnalii deprc regulile de ecmiate
iid autoTizalia do plecMe
unei , sfah]li privid aplicarca lNcoTERM 2010 mr{li itm.
U dintle chimbfuilc concepfuale se refeia la fapful lNcoTERMs nu
mai sunt clauze do m4 intemational, ci clauze de m ,,domestic'' (1 ru/ej
for the use of doestic d ilefnatioal |rade lerl) deoarece acete modifictrai
survenile vin 66 facilileaze re8ulile de m4 i0 ulilizare lr de tr mrili,
stl, i Ghidul|6 lNcoTERMs 20l0 se precizeazi regutile
INcoTERMs au fot utilizate io mod traditional de ttl de v6-nzae
illlemafioflala ttl cazul in care mirfurile trec dincolo de fIontierele naIioalo, l
dierite zone ale lumii; cu toate acetea, tructulile comeTciale, r fi Uniunea
r, u facut formalilile de ftontie intre diferite
i mai pulin
importante.
l

tNcoTERMs

2010

tie Itemational hm ofcomme.ce, lcc les f s ofdomestic

Icc Servic litis, 8 cou lhrt ler, ?5008 PaTi, F,

td itmiiil trd tens,

l]6

volume l. I. J 20l1

i consecin{i, regulilo INoTERMS@ 2010 rms in mod ofioial

tr

acestea Sunt disponjbile pontru aplicarea in ambete tipuri de contracte de vanzaro,

atat intenrafiole, 'et i inteme.
D evo)ulii au convins

5,

ln

lcc

de ttl micafe in aceasla direclie esle

primul r milii utilizeaza in mod obinuit re8!|iIe

INCoTERMS tr colrtractele de vanzare xclusiv piala intema, in al doilea

d, exis disponibilitatea mai mr din Statele Unite de utiliza ,o8r ile
lNcoTERMs in m(I it dl fosl Uniform comerciat code tsrt,
..rim rgt W|7 - se itrd loc!1 d livrarc - ! li ulilizo
iddrl d ldul de lransport selectat i poaleli, d sl?, tilizatdfu cazul
i care mi ult de u d d tfanspolt este gjt".

,,l Worb" istd trul liyrea lui d ls

f! fil la dispozi|ia ui:rhrulri la ediul vlrului u i afu loc il
(d hl: l cfafi, Iabrica, depozil elc), dil |rebuie sd precizeze cat ti clal

posiljil locul de livrare, tru riscurile i costurile, i acest caz, t i ]l

vllului; udrdtrul suporta toate cos|urile i rbcurile iplicate i
ili bulrilof di tul i |elegerii, d esle cazul la lul de liyrare.
rF reprezinta ig|i liitlld tt vlL rgul ar trebui
glija dr:
u
folositd
yaza|orul are ii obliga|iefal d ulrlr tr i
dliuri, chiar d, t practi, trul poate fi itr pozi|ie mi
u J acest lucfu, I cazul i care vtrul ir l)unti,
face riscul i chelfuiah mfdtiui:
u ftf care ]rd de la u vdlr z Exly lru
exporl lrui sd j lil d faptul vtrul afe obliga|ia d
furiz asiste|a d urdtrul solici eJectuorea in acest
evorl; zt]l u esle obligat sa ofgaizeze avizul d expolL
Cupdratorii ul, ri urr, s|dlui|i sa u flSs Exw i cul
- i cafe ladtofii u pol, dilecl So1l iclirect, |i lr-ul d

exporl,

l itat obligaliile d |ufizale d cdlre v,tl i

orice iJ|i pfivife la expolt l de rIufi. cu loale ace1lea,
rrul de s ifl|i lfu, spre
lu, inlpozitafe s l scopuri de raporlare",
uildtlul

,,Regula Fl3 - introduce locul de ]ivl - poate ,fi utiliz

ialdercr ale .|ul .le rfu sllu! i poale.|i, d s, ulilbald ill cazul
l rc l ult de u de lraspot t agajat,

"Flec caftief" l s tll liyrRa bunurilB

tf

lfslltl ou dtrc Llta rsk ilizt d oatfe cumpdralor la saaliul

dtfuli u i alt loc nuiL

JuridjcllTribuoe

volume

i.lsue

l. Ju.20|

lJ7

Par|ile sul Sldtuila Sa prccizee car ]i clal posibil local l liw.are,

tl rbcul sa trd i

glia

urtrulul

I ll i corc rlil it|i s livreze r| la sediul

vzdtlullli, ei tfebuie S idtil adresa acetor preise loai de liv-afe.
Daca, de alta parle, pdr|ile il|izd dl sa je livate
itr-u alt loc, ele trebuie s idl u alt loc s ile liyfare.

u toate acestea, vazalorul lu afe icio obliga|ie clafa d ]ui

rill d iporc de pldti tele d imporl sa11 d efectuare oricdrof
|ofalili yamale d rL"
Regula |' i cIP - se introduce locul de denlLale - ,lst ul
poale Ji ulilizata idi|erai d dul de trsfl selectat i poale fi, de sm,
uliliza i cazul i care ilirull d u lip d tksfl este agajot.

,,TransPort pldtit d la" () im trul livreoza

bunurile lr lraSPortatol sa! ala r ilil ile catfe vztr
ilf-u loc it (i cozrl i care oice as{el d loc este vkil itr pdr|i),
,Traspoft i asigarare pldtit lru" () ismd vzdtrul
li|lea uulil cdtre lrsrlll Sau I rsd ilrliz ile calre
vtr lf-u loc il ( cazul i cafe ofice as{el de loc este vit itre
dr|' i d vzdrl lrebuie s cotfacteze lru oice lt cheltuielilor .le
traSporl sr tru du bunurile la locul d dtiF ufuil
De sl, vll osigufd acoperirea ri cpafdtofului d

piefdere sau deteriorare uuilr i liul traporlului. rdlrul ar

lretui sd rc|i , i teeiil cIP, zdlrul esle obligat sd |i asigufare .1I
iimd acopeire.
I cazul i r cupdratorul dorele asigurare carc sd sd icul,
acesta teblli si Jie d acofd i d exPle vzdtl Sd i ia pfopriile
buri sulitqr de aigurare,
d , cIP, cFR u cIF sut ulilizare, zdtll ii idlir|
obliga|ia d li|Y,are otuci kd fd ukuil spre lfasportatof i ku ahci

ril

jug la locul d di|i,

Aceste reguli dud ul critice, dr risl lrece i cosluile sul
lransIerale i lri diJeri le,
Pdr|ile lrebuie s idffr t htrl l ,nai pfecis loculile d liyrare,
i cazul i cafe liscul tfece la cupdrator, i locul de destio|ie care zdtrul
trebuie sa-l trea i colract,
Daca Sult folosi|i ,i |l|i taltsporaloi l] lflllul la
.lestia|ie abtlita l plil|Ie hu sllt d acold u ui umil ut d livrc,
pozila implici 4 d riscul lrece d il @lfot liwote la pri
d

lrpoftalof itr-u ul ales i

udfdtrul are iiu tL

trgi d zli

i asllpla

caruia

vlum 1.Isle

l.J20ll

i cazut i care pr|ile drs riscul sa trea. la ld uuefioara (d

lu, ilr\ poft sau aeropor!), este i s plecizeze acest lru i
cotfoctul lor d vzf.

Pdr|ile sut, d sq fu sa idtil @i precis posibil loml

|it d destia|ie, ileoarece cosluile la acest lll sut ik hll
trului.

l/dzlrul esle tafuit s-i plocure trl .k lrasport r se

polliyesc precis pentl7l st alegere. i zI i care trul surt
cosfuile i ulli cotract d lrs referitor la dsrcr la locul d
deslina|ie, acesta are ilrepful de recupera costwile respectiye de la
udrtr, u ercep|ia cazului i care s-a it alfel itrc i.
i cIF itplica obligo|ia zdtlui d dmuir arli lru
export ! u d este ca;ul. cu loate acetea, vzdrr1ll u afe ii obliga|ie
ctora dlfufilor de , l|ii taxelor la ilnpolt sau Ii!r de orice
fofalildli v d ilrt.
Regula DATI0 - se introduce uml terminalului la rt s locul de
destbalie - s! reg la poale l ulilizara idiIere! d lipul de lrs
seleclal i ! fi, de st, ulilizala i cazul i r i mull d 1 lip de
lrSft qgjt.

,,Livfqta la terial" i d atuci d zdli livlz

mrfuil, odata descfcate di ijloacele de lfaSport au sosil, sut u la
dbpozi|ia lrdtruhi la lrmilul uit, la portul su la locul de desliL|ie.
,,fiil" iluil oice loe, idiferent d este acopeit sau u, u ar
fr hu, depozit, lir d cufae sa] flltief,Ieyi\f su terial ri de
r|d, l't l suf loate fis.aile iplicate i aducerea uuilr si
bfcafea acestofa la tilul d la poltul s locul de destia|ie.
Pr|ile sut i fuite sa precizeze cat i clal posibil terialul i,
dd este posibil, u uit ltt i cadrul terinohlui d la porlul ageat sau
locul d distia|ie, riscurile ali.acel t s je i gija vtruluL
ltrul esle tuit sa,i Plofure u trl d tlaSport cafe sa se
potfiyeasc exact ace|ei alegeli.
Mai lfllrtt decat alal, i cazul i cafe il itid l,tful s
suporte rbcuile i costllile iPlicale i1 tfollsporlul i iulf lilr d
li rril la u ah loc, atuci fegulile D i DDP ar lrebui sdli ulilizate,
cu toale aceslea, yafuatorul u are icio obliga|ie sa l)dltluiasca
alfurilor d iporl, s tlsd teb ale hnport s\i s copleleze orice
flil|i vl d i,rlpofi.
Regul DAP'I 9i rgI DDP'' - introduce locul de destinali sld reguld po@te Ji utilizata idf! d dul de trasport seleclat i poale
1,I_lbidcfu,

. l .

vlm t. s l. June

20lt

19

esle
Ji, de s, ulilizat i cozul i care i ult de u d d lraspoll

lltl liyfeaza i clll i care bu file

sllt puse Ia dispozi|ia cupartorului cu pliyire la iloacele d trasport care_
sose;c gl tr descarcofe la loc1l d destia|ie uiL lrul suporla
|oate isaIe iplicale i dur buufilor h locul il.
,,Liyfat Z kLxe Platite" ism zlrul liyreazd I atunci
d uuil sut u5 la dbpozi|ia ulrdtfului, vauite petl ilport la
,,

Eis la Ploce"

tSmd

pfegdlile lru descarcare la locul de destia|ie

umit. vzdtrul sud ioate rbcuite ipl{cate i dur buwilor la locul
de di|i ulit i are obliga|ia d vmuir rilr u ui lru
export, dar si tt i!t, sa ts oice l alal tru expolL aat i
tlu ilhPo , i sd ekctueze toate|ormalila|ile vamale.
^
itt" lrebuie sa iderltflce cat i exacl loell de destina|ie stabilit,
yzdtl, i acest
ileoalece costulile la acesl ul intla i grija yazatorului.
potfivesc
exact cll aceasta
care

caz, trcbuie s-ri procure colracte d tfasport

sosirea ijloaceor

'

cle lrospoft

vzlrul sur costufile i bazo uui cotract d

lrasport rrilf la descarcareo la ll de destina|ie, olunci el u es_te
indripIit s recupereze coslulile lespectiye d la ulrr, cu dcep|ia cazalui
i care s-a it all itr par|i.
DAP sitd ditrt sd vduisd hu uril pentru expoll acolo
uil este cazul. cu loate acestea, |6ztll u are icio obliga|ie de mdr
buurilor tru irnporl, sa plateas orice ti ile iporl su sa z
vaale de i.
"llilil
i cazul i care pd4ile doresc iz!fl sa uisd llfuril
s ebcnreze olice
tr hporl, aceslea trebuie sa tsd tqxele de iPolt i
DDP,
ulilizal
!rul
caz
ar
lrui
i
acest
ld;
rlitt
pdf|ite lrebuie sa Ioloseasc DDp i cazul i r vdzlful u esle
caDabil. in d direcl sau idirccl, lru li vizul de ilporl,
i cazul i cafe paIile doresc cumpalalorul sdsupofle toale risotrile i
coslurila ile l-ul d bpoft, regula D ar tlebui s fle uliliza,
Orice I/ sau h ; d Pldlit la imporl ull, tr ,t^|iile NLES.
jacurc i ful zdlrului ib d apfes il i cotloclul de zf,

i cat i care

ii;

Regnla FAS} - se introduce nmelo poTfului de expedierc - nccesita

venzalorul sa vamuiasci m5rftil pentrlr rt acolo unde este poibil.
,,Liber ldti d |" iSd trul liyeaza Btuci d
ir|ui! Sul plasale lhri de vd (de !u, u chei sau,l lep), u
loc milizt de cdtfe tl la porful de exPeaiefe,
Ris.al d Pierdere Sm delerioftrc uuilr tr, atlci d aturile
sut lfui de d, i lmdflrul sult toae cosfuile i d c1l acel ,L
\il trebuie s plecbeze cal ai claf posibil lul d ircr i
porlu| de expedkre uit, deoarece coslfile i riscufile la acest ut sut i
grija vzitruluL iar acesle costuli i cheltuieli frct miurii pot vri i
|uc|ie de practica porlului,
razalorul este obligat fre sa livreze m lturi de vd, fE s
achizi|ioeze uuli deja liyrale Spre exPediefe.
i cazul i care dril sul ill lif, yazatorul du bu urile
tr tfasPortator la u terial, i u de-a hlgul vL Il1 dstfel de silua|ii,
regulo F uld rfr utilizata,
cu toate acesleo, zdlrul u are icio obliga|ie s liS drJufile
tl i, S Plaleascd taxele frt de iporl sou s copleleze
folularele d irL
Regula F24 - se inroduce ml locului de destinalie - este foloit in
traportul mare i i transportul l iltem.
,,Libel la idrr" i zdlrul liweaz d{uil la bordul
i dsml de dtr rdtr t poftul d expediere au achizi|ioned

bulrile deja livrate.

Riscul de pierdere sau delefiorare bakuilol lrcce atunci d turil

sut la bordul i, iaf uldrdtrul suportd loale coslurile i d di acel

Vltl esle obligal

Ie

sd livreze

ochizi|ioeze uui deja liylale spfe rdir

la

bordrl i, 1ie s

poate 1i dvt i eazul i care uuril sul predale

la ldul i, de lu l dril i
operalorului de lrasport iil d
lif, cale sut, de obicei, liyrale la u tftil.
i arlfel d silua|ii, af truie utiliadtd rcgla F.
F iplica obliga|ia yaatorului de vrftif i aru eaport,
acolo ud este c.aul. cu toate acestea, vazatorul u are ii obligo|ie de
|a re lfufilr de iport, sd plaleaca taxele d iPoft sau sd efeclueze
oficeforalifi|i l d iport.

FoB

'J ]bid.fu,

.19,

tsucl.JInc
Regula F5

20l1

14l

se introduce numclo portului de detina}ie

,cosl d " tsmd vdtrul lir arJurile la ul

i sau achizi|ioeaz bunurile liyrate deja, asl riscul ile pierdere sau
deleriorare buurilor esle ridical atuci d hlllril sunt la bordul vi.
d , cIP, CFR s CIF sut ldilizale, yanzatorul i i depliele
obliga|ia d liyra lui dd rd bunurile catre trasportatof i dul
st i regula lsd i u tui d dlfufil jug la lo.ul d deslia|ie.
st rgu are du ut critice, deoafece fbcul tfece i costufile
su' transferate i lori diIerite. j lip colracall S ? ttd u
port d dti|i, eSE posibil rlul d expediere Sa lie Specilical, acolo
ud fiscul esle lrosIeral umrtL I cazltl i cafe pofui de erpq:liele
esle ul de inleres ales d ulrtr, r|il lrcbuie sa-l ideliJice cal tai
preeis posibil i l.. ,
Yfurul trcbuie sa ihi cotlacle de trs care trivS
exact petfu aceasta alegefe. j cazul i care itful sllpo a cos|ufile i baza
lllr1,1i cotract de tfanspoft reIelir la descdfcafea la p ctul de destina|b
spec|'ical, ,tll u ore dri de recupera costufile respective d la
umrtr, c,ll excePlia cazului i cafe s-a \'it Bltfel intre par|i.
Rogul IF - introduco l portuhi de destialie - ,, coJl,
asigurafe i lrasport" id ltrul livrc dl lo boft]ul i
sau achizi|ioeaza buurile ast|el livrate deja. Riscul de pierdere sau deleriorare
bunurilor tfece lui d arIurile sut la bordul i.

htful l cheie tt d asigurare tl acoPeifea fbcullti d

pierdefe Su deteriorafe urilr i tipul traSportul i. urlrul af
trebui s r|id , i tefteiul cIF, trul sk eyoit sa i asigurdri

uli acoperirea li d,
i cazul i eare udrdlrul drrc Sa id ai luh prolec|ie tru
'igfr uurilr, acela va tfebui sa Jie d acofd u lfl sau sa ii io
roP r i i le ms u r i s upl i lr d s igu rare.
d , CIP, CFR sau cIF ut ulilizate, vtrul *i idIil

obliga|ia de lirfa, i d rd lufil tre tspoflalof, i modul

st i rcgnla aleasa i u aui d turil j g la locul d dsli|
rt rc!4la arc dud l clitice, deoarece fiscul i ts,il
sunt tlasJblate i loculi diferire, l ti trtl pecifica ittd
porl de dti@|i, ete Posibil PoffuI de expediefe d Jie pecdlcLl acolo
ud liscul esle tra\Ieiat ctre utrdtr. i zul i cafe fll d exPediere
ete porhl ile itr ales d euparabL r|ile afui sd-| idlili cat i
pfecis po'ibil i cotlacL"

'' !bi.lc1l,

95.

m8. BALANTA DE PLATI EXTERNB.

].Di|i,i c.lraclerislica l!i

de

]rlali tr.

l! de plali ti unei |ri este iffegist.ae sistematizata futurol hanzacliilol economicc dintlc
Iezidenlii acesteia cu Iestul lumii perioda data de timp.Adicn ete un ft juridic intre inhaTi]c i ieirile
de mijioace valutare in releliile mi provenite din tanzacliile incheeate Strainatatea de cetle l,ezidentii

liIi,

unei

Balanla de plili este activi Sau exced9ntala daca intrfui]e suDt mai maTi ieiile,
Balanta de plali este pasjva sart deficitaTa daca intrerile sunt mai rnici ieqiTile,
l! do plali este echilibTata in cazul egelitlii dintre intT.Tile qi iegirile valutare,

Tlanzacliile evidenliate in balanla de plali exteme pot

sa

implice s sa u implice plali de i,

Tranzactiile efectuate u pl.esupuneea vor fi plali de bani stu]t ovidenliate 1 data efectuaii j nlt la data

plilii. i

balanla de plali extcma stutt eviden}iate unndtoarele tranzaclii:

1.SchimbuTi i urr pa.rtenel furnizeaza valoaTe economicd 9i primete in schimb valoae echivalenta:

expofi

impolt de bunuti gi selvicii.

2.rsfri in r utt rtI fumizeaza valoaTe economica ft sa pfimeasca in schimb valoare

echivalenta: ajutoare moteniri din stinatate, donalii i alte tanzaclii nu inrplicd intTiTi compensatoTii.
.igri, adica mutri de pelso1le dintT-o mi i alta otl tot actiltrl 9i pasivul 1.

4Tranzacli; estimate

tmnzactii nu u

baza fluui l, exen]plu: reinvestil,ea plofitllltli Lullli

investitor strin,

Balalta de plali sc bazeaza sistcmul dlrbloi intrfui. 1\ceoto i5m cd fiI tranzaolic esto eviden|iat
pTin 2 irrtTi de sens coDtlaT i lr. Astfel suma ttltulor int.al,ilo din I! dc piali este
intotdeauna idet]cl

ULL

sullla tu[ullJl ieqililor, Dc obicci balanta dc plali ctc rcplc7-cntata Iitr-u tl in

pat,tea tig se numate Qedite,iaT dt

- debit.

cr.cdiml este egal cu icqiTc dc lr mi pentru ff uzi si se contituie intrarc de date.

Debit este il de lff economica tru zidl utmeaza sa piateasca. cedit! let]ecta
expoltul de , de servicii, ciqtiprile aferente din StIainatate

'imprumutrile,

Debitul reflecta impofiul de bunrrri qi servicii, transfeTuTile,creteli ill lzl valuta[a, plata citigu[ilor afeleDte
investiliiloT facute dc ncTczidenli. Rolul balanlei de lli consta itl- peTmile mrr catitativa i
caljtativa sl,imuil l gi financiaTe cu stain5tatea. Analiza balantei de plali I posibilitatea de
delgrrina copetitivitatea prcductiei nationale, r4i veitului nalionai ce-9i are oTiginea in strainatate.
venitul nalional platit sdiinataIii, gtadul de dependen!, de ajutor econoio i l]lllciar strilr.
Balanta de plali este itotdeauna eclilibrata, orice excedent este rcflectat lrc Tezevelof vlut sau dc'
aui.,

pomovarii ale fiului de capital. Deficitul de alt pate este eahilibrat ri irprumut sau impolt de

capital i se lefela Ia denumilea rczer"r'elo valutaTe Sau de . Dezechilibrele balanlei de plati Se tf la

excedentttl Sau deficitul ale diferitoT pa4i l balantei de lgi. Dezechiliul cel mi apare din
dez-echiliui sclrimbuu,iloI conlerciale.

]I.

Capitolele lti

Capitolele r

s..

de

Pld|i tr.

desJEod balanla de

plili extema

sunt urmatoarele:

capitolal l.:Ur| incasa-i l plali firu rful impo.tul de InaTfuri, naini; p]ati
l
t bunr.i ll.ilnise di

sftdinatate i primite

i11

strai]]alate, t.anzac}ii cu aul lntrc rezidenli

i nerezidenli.

Capitoll 2, Setvicii: incasdri ld{i pentru selvicii de fuanspo't, tulis,., asigtrrari

de p]a!i oficia]e, conslltlcti

spolt, cultma.

Capitolul 3| Vituri: salaTii, indemnizalii

devidente, plo1ituri. dobinzi uil.

pentrr-l

mu depusa i stfinatate, venifuTi din investifii dit

Capitolal 4| Transferur.i culente: subvenlii primite sau acoldate pentru suslinel,ea

bugetu]ui, taxe, impozite
s lr, penii, donalii.
capitolul 5: TransfeTuri dc capital: alocalii trU investifii destinate foTmalii
unui capital i tr beneficiara
tnspoltmi de I i angajame[te, achizilionarea de brevete, mir.ci
de faica,
Capitolul 6,. Investi|ii dirccte: incesti{ii ale rezidenlilor in sndinatate,
investitii dilecte l elezidenti]or. ir
ld.

Capitolul

Llvestitii de portofoliu: I,t detinute de rezidenli sur nerezidentilol

j angajamente
Tezidentelol ful de nelezideoli,
7,.

Capitolal

8,.

Capitolal

9,.

A|te inyestitii de capital: documente de expoIt/ impofi i curs de

decorrtare, Tmprumuturi i crcdite,
rmI,, depoziteJ li, i alte active
i iv tr- cult, mediu qi lung, credite credite
i in,p.umutu'i
de le FMI

Contoi

de ,'a']zit: conlin sm caJoI provinienla destinatie este

i rs de stabilire.

Capilolul 10: Conturi de c]efiing: rs globald futu.or rtlI

i angajamentelol rir inhe 2
!fui, operaliud de bartel, opemliuni de ms, operaliuni de coopelare, c]ea1.ingtrl, l
5i

compensaea u efect evitaTea tansferului de lt.

capitolul 11
capitole.

-lt

aanzaclii mdifii de cleanle i angajamente, active sau pasive

u se rcgss i alte

tl

analizelo se fac 9i t SistematizaTe mi Sugetiva

acete capitole se tlz in 2 gl i:
1: conful t: dentunit 9i balanla tranzacliiloI t,
cuplinde balanla cometciali(impol.t / expol.',
cap.l), balana serviciilo 2, ll veniturilol ., lf
dorraliilor tr.astrurilor(cap.4
9i

9i 5).

2| contul fiiff i de capital denumit

i balan{a miqilr cle capital, cuplinde migcrile de capital

tennen 1rg. investiliile dirccte, jnveti{iile de potofoliu

alte
investilii
de capital(cap.6,7,8)
i
in analiza balanlei de plali exteme se obinuete Sa se aleaga un iyl i
d] balan(ej globale sub
fugindu-se li]lie se poate sbili soidu] activ sau paiv
1 Iii lespective. tru autol,itali'e
fiDj

harzact'ile inregitrate "deasupTa liniei" sunt acelea necesiti

fi,tr aditicitului sau capitalizae
excedeDtuiui, iff cele inregistate "srrb linie" srmt cele
r solrrlioneazd dezechilibTul posttuilor sitt]ate
''deasupra IIirriei' riI.u dezcchiIiu in sens irs_