SintACT Walters Kluwer- Reglementari tehnice din 2005, M.OE. 148 bis din [6-feb-2006 Reglementare tehnicd din 27 decembrie 2005 "Cod de proiectare. + Bazele proiect4rii structurilor in constructii", indicativ CR 0-2005 1, Generalitati fodui cuprinde principiile, elementole si datele de bez’ necesara pentru clasifiearca Herre ncatcariior si Qruparee efectelar structurale ale actiunilor/incarcarllar pentrw proiectares clddirflor si structuriior jh acord cu dezvoltirile din urmitearele coduri de protectare’ avaneate, Eurocodul 0, EN 1990: 2002, codurile americane ASCE 7-95, ASGE7-9H: 2000 si documenta Tec 2394/1993, Codul 'se lnscria in procesul de armonizare a legisistiel tehnice roménesti pentru praicctarea senstructiior cu cea din Comunitatea Europeans, imbunatatind nivelul de sigerama a structurlion oj constructiilor din Romania. 4.4. Scopul Prezentul tod Se refera la clasificarea actiunilorfincercarllor si gruparea efactelor structurale ale actiunilor/incarcarller pentru proiectarea cladirilor si structur 1.2. Definitil 41.2.1, Dofinitii referitoare la actiuni in constructii 1.2.4.4. actiuni (F} Ie asupra construcyilor se pot exprima prin: 2) Forte/incarcari aplicate asupra structutii (actiuni directo); B) Acceleratll provecate ae cutremure sou alte surss (actuni indirecte); £) Defarmaii Impuse cauzate de variaifi de temperatura, umilitete sau tasari diferentiate sau pravocate de cutromure (actiuni indirecte). 1.2.1.2, Efect al actiunii (E) Efectul actiunii/actiunitor pe structura se goate exprima in termenl de efort sectional si/seu efort lunar in elementele structurale, precum si in termeni de deplasare si/sau ratatie pentru clementele structurale si structura in ansamblu, 1.2.1.3. Actiune permanenta (G) Actiune pentra care varlatia in timp este nula sau neglijabila 1.2.1.4, Actiune variabila (Q) Actlune pentru care variatia in timp 2 parametrilor ce caracterizeazS actjunea nu este nici monotone nici negiijabila. 1.2-4.5, Actiune accidentaia (4) Acliune de durata scurta dar de intensitete semnificetiva, ce se exercita cu probabilitate radusa ‘supra structurii in timpul duratei sale de viata protectete. Nota - De obicel cutremurul si impactul reprezint® acjiuni accidentale, iar zapade si vantul raprezint® actiunl variable 1.2.4.6. Actiune seismica (4,) Actlune asupra structurii datorata migcSrii terenului provacata de cutremure. 1.2.4.7. Actiune geotchnica Actiune transmisa strueturii de cBtre parent si/sau apa subterana. 4.2.4.8, Artiune fixe 5 | actiene libera fcfiunca fixe are distributia si pozitla fixe pe structura, Acsiunea libera poate aves diverse distributil si pozigii pe structura, 2.2.3.9, actiune statica Actung care nu provaacd forte de Inergie pe structura si elementele sale structurale, 1.2.1.10, Actiune dinamica Actlune core provoacd forte de inertie semnificative pe structura si élementole sale structurale. 1.2.1.11. Actiunea ovasistatica Actune dinamtita reprezentata printr-o actiune statica echivalenta 4.2.1,12, Valoare caracteristica 3 unei actiuni (F,) Yaleaten caracteristica unel actiuni earespunde unei probabilitllt mici de dapasire 4 actiuni in sensu defavarabil aentru siguranta structuril in timpul unui interval de timp de referints, Valoaree caracteristica se determina ca fractii el repartitie! statistics @ actiunii. 1.2.1.13. Veloare cvasivermanenta 2 unei actiuni varlabile (¥,0,) Valeare exprimala ca o fractiune din valoarea caracteristice @ actiunil pri ¥, mal mic sau egal cu 1, tr-un coefici Pag. 1 din 10SimtACTO Wolters Kluwer - Reglementari tehnice din 2405, M.Of 148 bis din 16-feb-2008 2.1.14, Valoare de calcul a unei actiunl (F,) Veloare obtinutd prin multipiicarea valoril caracteristice F, cu un coeficient partial de siguranta, 7, ce ia in consideratie incertitudinile nealeatoare, cu ceracter defavorabil asupra sigurantei structurale, ce caracterizeaz’ actiunea. 1.2.2. Definitii referitoare la rezistentele materialelor structurale 2.2.2.4, Valoare caracteristica a unei rezistente (R,) Valoarea caracteristica @ unei rezistente a materialului structural corespunde unei probabilitt! mici dc nadepasire a rezistentel. Aceasta valoare se determina ca un fractii inferiar al repartitie! statlstice a registentei materialului, © valoare nominala, stabilita deterministic, poste fi folosita ca valoare caracteristica in lipsa datelor statistice, 1.2.2.2. Valoare de calcul 2 unel rezistente (Ry) Valoare obtinut6 prin impartirea valarii caracteristi¢e, R, [8 Un coeficient partial de siguranta, ¥ mee ta in considerare incertitudinile nealeatoare, cu caracter defaverabil asupra sigurantel structurale, co coracterizeaz rezistenta. 1.2.2.3. Valoare nominala (Rion) Veloare din documente specifica de material sau de produs utilizata In lipsa datelor statistice. 1.2.3, Termeni referitor! la geometria structurll 1.2.3.4, valoare carseteristica @ une! propriety) geometries (1,) Valoarea caracteristica @ unei proprietati geometrice {2,) corespunde, de obicei, dimansiunilar spacificate in proigct, 1.2.3.2, Valoare de calcul @ unei propriatSti geometrice Valoarea de calcul a unei propristéti geometrice este egals, in general, cu valoares caracteristica. 1.2.4. Termeni referiteri la analiza structurala 1.2.4.4, Anailza structurale Anolica siructurala cuprinde {i) metadele de calcul a efectolar structurale ale actiunilor si (ii) metodele de calcul a rezistentelor structuril, elementelor structurale, sectlunli eiementelor 1 Sunctual in sectiune, 1.2.5, Definitii privind praiectarea constructillor 1.2.5.1, Durata de viata proiectata intervalul de timp estimat pentru sare structura (sau o parte @ canform destinatiel/functiunii prevazute. 1.2.5.2. Stir limita Stel in pfera cBrora structura nu mai satis 4.2.5.3, St8ri fimita ultime ri asociate cu pribugires Sau cu forme similar 1.2.5.4. Stir limita de serviciu Stérl dincolo de care cerintele necesore pentru utllizeres in conditii normale a cangtructiel/structurit nu mai sunt indeplinite. 1.2.5.5. Valoare nominala Voloare fixata pe baze nestatistice, de exemplu pe baza exaerientei acumulate sau pe alte baze rationale 1.3. Corinte de baza O structura trebuie proiectata si executala in asa fel incat, pe durata vietil considerate la proiectare, Sa satisfaca urmatoarele cerinte de baza: rezistente structurala, funetianalitate si durabilitate, In caz de meendiu, rezistenta structurala trebuie mentinut pentru o perioada de timp determinata, © structura trebule proiectata astfel incat sa nu ajungé in situali de colaps parkjal sau total gatorita unr evenimente precum explozilla si impactul Avarierea Si degradarea unei structuri trebuie evitate sau limitate prin > eliminarea sau reducerea hazardurilor la care poate fi exausa; ~ alegerea unui tip de structura ce este putin vulnerabila Is hazardurite considera: + evitarea unor sisteme structurale ce pol ceda fara avertisment; ~uulllzarea unor sisteme structurale unde elementale structurale conlucreaza in preluarea actiunilor, Carintele de beza trebule indeplinite: cesteia) poate sa fe utilizata face rile agoptate de proiectare. 2 do cadare structurala, Pag. 2din LoSlotACT® Wolters Kluwer - Reglementari tehice din 2005, M.OL 148 bis din 16-fcb-2006 ~ prin alegerea materialeior structurale adecvate - prin peoiectarea sf detalierea constructiva corespunzétoare} prin specificarea procedurilor de control in proiectare, in fabricl de produse pentru construe gi in execulia si exploatarea structurii considerate. La cererea autoritigilor competente trebuie efectuate teste de incarcare asupra canstructillor, atunci cand exista motive de verificare a sigurantei constructiei remarcate de cStre utilizateri, Le, Ipoteze Projectarea se considera ca indeplineste cerintele necesare daca sunt indeplinite urm¥toarel > alegerea sistemului structural si proicetarea structurll se efectueaz’ da personal cu calificarea si experianta adecvata; ~ exerutia s¢ efectueazé de un personel cu calificare sl experienta adecvata; calitatea execuliei ‘ucrarilor ae santier si in fabrica se asigura prin supraveghere si control, ~ materialele si produsele de construclii sunt utillzate conform specificatiilor EN 1990 pana la EN 1993 sau dupa norme nationale relevante pentru materiale si produse pentru construetil; structura beneflciay de o intratinere adecvata; structura se utilizeaz3 in conformitate eu ipotezele admise la proiectare. Mota - Pot exista cazuri edind ipotezole de mai sus trebuie sa fle suplimentate. 1.5. Durata de viata prolectata Durata de vieta a structurii/constructiei trebule sgecificate. Durata de viata proiectata a strucluri/eanstructiei poate fl simplificat considerata ca in Tabelul 1.1 Tobelul 1.1 - Durata de viata a structurli/constructlel pentru proiectare Dursta de viata prioctaea, in anv bene, mal mace sou egal ce 100 [Beructuri meromantele, podir sale tractor pentru luce lnginavesa ou bisewis 1-30 1 sitilar Parti Ge Gnictura Ge pol fi loeute(ee exams mat Fig $30 bal ou _|Stwrctun trenztorr al Nota - Structurile sau parti ale struc fe considerate ca tranaiterii, 1.6. Durabilitate Structura trebuie proiectata astfel Ineat ceteriorares sa pe durata de viata prolectata sa nu afecteze Performantele canstractiel luandu-se in cansidersre at&t conditille de mediu in care structura este axpusa cat si un nivel de intretinare coraspunzater, Conditiile de media trebuie Identificste in faza de proiectare, Gredul de detoriorare poate fi estimat pe baza calculelor, a cercetSrilor experimentale si experientel obtinute de fe constructile similare arecedente. + Principiile proiectarii la sti 2.2. Generalitati Pentru a functiune data, proiectarea structurilor trebuie of importanta si valaarea constructiei. Trebure fScuta distinctla intre stérile limita ultime si st3rile limita de serviciu {oxploatare), Verificarea stérilor IImita care se rofera la efecte dapendente dé timp trebule asociata cu durata de Viata profectata 2 structurii. Se noteazi ca maforitates efectelar dependente de timp sunt cumulative, 2.2. Stéri limita ultime Stérile limita ce implica protectia vietii camenilor si a sigurantei structurii sunt clasificate ca stati limita ultime. Stare limita ce implica protectia unor bunuri de valoare deoseblta trebuie deasemenea clasificate ca stél limita ultime. Asemenca cazuri sunt stabilite de cAtre client si autoritatea relevanta. SI urmatoarele stari limita ultine trebule verificate, acolo unde pot fl relevante pentru sigurenta steucturii: ~ pierderea echilibrului structurll sau a unel parti a acestela, considerate ca un corp rigid: cedarea prin deformatii excesive, transformarea Structurii sau @ Oticérei parti a acesteia mecanism; ~ pierderes stabilitdtii structurit sau a oriedrai parti a scestela, incluzand reazemele - cedarea cauzata de alte efecte dependente de timp, Mota - Se noteaz’ ca cedarea datorita deformati lnstabilititil mecanice rilor ce pot fi dezmembrate pentru a fi refolosite nu trefure sa mita ata IN functie de destinatia, jundayile; excesive este o codare structurala datarataSinLACT® Wolters Kluwer - Reglementari tehnive din 2005, MOL, 148 bis din 16-Leb-2006 2.3. Stiri limita de serviciu Stérile limita ce iau in considerare functianarea structurll sau a elementelor structurale in conditié ftormale de exploatare, confortul oamenilarfecupantiior constructiei si limitares vibratillar, piasdrifor sl deformatillor structurii sunt clasifieats ca sti limita de serviciu, 2.4, Prolectarea ia Stari limita Pralectarea la stari limita trebuie sa se bazeze pe utilizares unor modele de calcul structural si pentru actiuni, relevante pentru stdrile limita considerate. Verificérile trebule efectuate pentru toate cazurile semnificalive si rationale de combinara de incarcar/efecte ale incarcorilor. La proiectare trebule sa se tina seama si de posibilele abater! de la directille si pozitjile presupuse ie actiunilor precum si de eventualele imperfectiuni geometrice ale construct Cerintele de pralectare in raport eu starea limita trebuie Indeplinite utilizand coeficientii de slguranta Partial specificati in capitolul 4, Ca alternativa, poate fl efectuata 0 prolectere bazata direct pe metode arababilistice. 3. Variabile de baza 3.4. Actiuni 3.4.4, Clasifearea actiunilor actiune este descrisa de un model, marimea acestela flind reprazentata in majoritatea cazurilor de un scalar e# poate avee diferite valori reprezentative. Actlunie pot fi clastficate dup veriasia jor in timp astfel: ~ Actiuni permanente (G), de exemplu: actiuni directe arecum greutatea proprie a constructigi, @ echiaamentelor fixate pe construetii si actiuni indirecte datorate contractie! betenulul, tasarilor diferentiate s1 precomprimarif; ~ Actiun| variabile (Q), de exemplu: actiuni pe planseele si acoperigurile cladirilor, actiunea 24pozii, actlunea yantulul, impingerea pSmAntulul, 2 fuidelor sia materialelar pulverulente si altele; > Actiuni accidentale (A), de exemplu cutremurul, explozile, impactul vehiculelar. Actiunile sunt clasificate, dupé natura réspunsulul structural, in actiuni statice si actiuni dinamice, 3.4.2, Valori caracteristice ale actiunilor Valoarea caracteristiea, F, 9 unel actiuni este o valoare reprezentativa a acesteia si trebuie sererminata ~ Pe baze probabilistice printr-un fractii superior al repartitiei statistice @ actiunii; ~ Pe baze deterministice, printr- yaloare nominala utilizata in lipsa datelor statistics, Nota 2 - Deterministic, greutates proprie a structuril poate fi regrezentata de o singura valeare caracteristica, valoare calculata pe baza dimensiunilor nominale si a maselor unitare medii, Daca variabilitetes statistica @ actiunii G au poate fi neglljata (coeficientul de variatie al actiunii peste 0.08) si/sau pentru structurile a c&ror siguranta este sensibila [a variatia lui G, in prolectare Wwebuie utilizate acelg valor! ale lui G ce au un efect defavorabil asupra sigurantel, Acele valeri pot f1 dup& caz fie G, ,,, > reprezentat de fractilul 5% al repartitiel slatistice a actiunii G, fie G reprezentat de fractilul 95% al repartitiei statistice a actiunil G, Nota 2 - Pretensionarea {P} trebuie clasifleata ca o actluné permenenta cauzata de forte cantralate si/sau de deformagil controlate Impuse pe o structurs. Tinul de pretenslonare trebuie diferentiat functie de solutie (de exemplu pretensignare prin toroane, pretensionarea prin deformatii impuse reazemelor). ‘elorile caracteristice ale pretensionaril, Ia un timp t, pot fia valoare suoerioara Py...g inferioara Py, iat). Pentru stirile limita ultime, poate fi utilizata o valoare medie P,,(t). Nota 3 - In general, valoarea caracteristica a actiunilor din vant si din 2ipada se defineste prin probabilitaces de nedepagire de 2% Intr-un an ceea ce corespunde unui interval medi de recurenta 3 unel valor mal mari de §0 ani, IMR=50 ani, In anumile cazuri valoarea caractoristlea = acstor Acliuni climatice se poate defini si cu alte probabililti de nedepasire intr-un an. Note 4 - Pentru actiuni accidentale, valoarea de projectare A, trebuie specificata pentru fiecare project individual in parte. 3.4.3. Alte valori reprezontative ale actluniler variablle Alte valeri reprezentative ale unei actiuni variabile sunt &) Valoarea frecvenla, reprezentata de pradusul YQ,; aceasta veloare este apropiata de o vsloare centrala a repartitiei statistice a valorilor actiunit; 5) Valoarea cvasipermanenta, reprezentata de predusul YQ); aceas varificarea la str limita ultime ce implica actiuni accidentale si pentru verificarea la stri limita de ky sop 7 (t) so valoare valaare este folosita pentru Pay. d din 14SimtACTO Wolters Kluwer - Reglementuri tehnice din 2005, M.OL. 148 bis din 14-1ub-2006 serviciu reversibile. Valorile cvasipermanente sunt utilizate si pentru calculul efectelor pe termen tung. 3.1.4, Reprezentares actiunilor dinamice Actiunile dinamice sunt exarimate, in geagral, ca actiuni statice cchivalente aplicdnd caeficient! dinamici de amplificare unel ineareari statlce Cand actiunile dinamice produc un réspuns dinamic semnificativ al structuril, analiza structurii ‘trebuie 58 fle o analiza dinamica. 3.2.5. Influenta mediului Tn alegerea materialelor, conceptial structuril si sentru prolectarea de detaliu trebule cansidarats Influents Factorilor de mediu ce pot afecta durabilitatee structurii 3.2. Rezistentele materialaler structurale Valarile caracteristice ale rezistente! materialelor structurale sunt determinate arababilistic pe baza de incareari standardizate efectuale in conditii specificate. Valorile caracterlstice ale rezistentelor materislelor structurale sunt defi repattitiel statistice a rezistentei. Gand nu sunt disponibile date statistice suficiente pentru a stabili valorile caracteristice ate reaistentelor materialulul, pot fi tuate ca valori caracteristice valorile nominale ale rezistentel Porametrii de rigiditate structurala (de exemplu modulul de elasticitate), coeficientii de curgare lenta 51 coeficientil de diletare termica sunt raprezentati In proigctare prin valori medil Nota - Tn unele cazuri, poate fi necesar a se lua If considerare pentru modulul de elasticltate @ valoare superioara sau inferioara medial (de exemplu in cazul instabilitatll) 3.3. Geomatria structurii In proiectarea structurilor si a elementelor structurale trebuig luate in considerare impertectiuni geometrice care au un efect defavorabil esupra siqurantel structurale, 3.4, Modelarea structurala Modelele structurale trebuie alase astfel incat sa parmit® evaluarea comportaril structuril CU un nivel de exactitate acceptabil, Daca nu sunt disponibile modele de calcul adecvat, si pentru 2 se confirma prin verificdri ipotecele adoptate, proiectarea asistata de rezultate ale incercarilor trebuie s3 fla considerate ca o optiune ups caz, trebuie kate in considerare si incertitudinile statistice datorate numérului limitat de rezultate 4. Proiectarea prin metoda coeficientilar partiali de sigurenta 4.2, Generalitati Metoda coeficientilor pargiall de siguranta consta in verificarea tutur: incat nici 9 stare limita s2 nu fie depasita stunci cdnd sunt utilizate seu efectele lar pe Structura si valorile de calcul puntru rezistente. Pentru situatiile de proiectare selectate si starile limita cansiderate, actiunile individuale trebuie grupate conform regulifor din acest capitol. Evident actiunife care nu pot exista fizic simultan nu sé lau in considerare impreuna in grup#ri de actluni/efecte structurale ale acfiunilor Valorie de calcul sunt ebjinute din valorile caracteristice us siguranta sau alfl coeficienti dup cum sunt definiti in acest capitol. Yalorlle de calcul pat fi alese si direct atunci cénd sé aleg valorl conservative. Metoda se refera la verificirile la sterea limita ultima si la starea limita de serviclu a structurilor puse la incarcari statice, precum si la cazurlle in care efectele dinamice pe struetura sunt determinate folosind incarcar! statice echivalente (de exempiu efectale dinamice produse de vant sau induse de trafic) Pentru calculul structurilor in dameniul neliniar de comportere si pentru caloulul structurllar la obaseala trebuie aplicate reguli specifice 4.2. Valori de calcul 4.2.1. Valori de calcul ale actiunilor Valozrea de calcul, Fd a unel actiuni Fse exprima astfel: Ba an € uzual prin fractilul 5% al situatilior de proiectare astfel valorile de caleul pentru actfuni vandu-se coeficientii partiali de unde: aste valoarea caracteristica a actiunii Y.- coeficient partial de slouranta pentru actiune ce tine searma de posibilitatea uner abater! nefavorablle si nealeatoare @ valarii actiunil de la valear 4.2.2 Valori de calcul ale efeetaler aetiumilor 2 $a caracteristice Pag. 5 din LOSinlACTH Wolters Kluwer - Reglomentari tchnice din 2005, M.OF 148 bis din 1G-feb-2008 Voloarea de ¢alcul a efectului pe structura al actiumil, £, 52 calculeazs ca find efectul pe structura al actiunil, £(F4) inmultit cu coeficientul partial de siguranta * 54: ¥ REF) Ges Coeficient partial da si sectiune al actiunii Fy jauranta, Y ., evalueazdi incertitudinile privind modelul de calcul al efectulul in Alternativ, efectele actiunilor pe structura, Ey se pot determina si sub forma: Yat Peery 4.2.3 Valeri de calcul ale rezistentelor materlalelor structurale Valoarea de caleul a rezistente! unui material structural, Xy se exprima astfal: tent ie unde x, este valoarea caractoristica a rezistentei materialulu ve m 7 coeficientul partial de siguranta pentru rezistenta materialulul ce tine seama de posibilitatea unor aaateri nefaverabile si nesleatoare 2 rezistentei materialulul de la valoarea sa caracteristica, precum si da sfectele de conversie (de volum, scars, umiditate, temperatura, timp) asuora rezistentei materialului, 4.2.4, valori de calcul ale rezistentelor elementelor structurale Valoaren de calcul a rezistentel sectionale, R, sec iculeaz8 ca find valoarea rezistentol sectional calculata cu valoarea de calcul 4 rezistentei materialului, R (X,/ ¥ ,) inmultite ey cpeficientul sartial de siguranta 1/7, y= Pye ROY Fy ee) 7 Coficientul partial de sigurante, 1/1, evalueaza ineertitudinile privind mod am rezistentel sectionale, Inclusiv abaterile geometrice. Altemativ, rezistenta sectionala, R., se poate determina si sub farm: I de caicul al Agora x xy es) 4.3, Stari limite ultime 4.3.1. Generalitét! Verificarea structurilor se face la urméteatele stiri limita ultime: a) Cedarea structuraia si/sau deformarca excesiva 2 elementelor structurii/infrastructuril/ teranulutt b) Pierderea echilibrului static ai structurii sou = unel parti a acesteia, cansidgrata corp rigid. Vorificarea structurala la starea limita de obesgals 4.3.2. Varificliri de rozistenta Verificarea la starea limite de codare structurala a unei sectiuni/element sau im! rolatia: Fy mai mic sau epat cu Ry (a0 E, este valoarea de calcul a efectelor actiunilor in sectiune pentru sta € regasegte in norme speci ice. are se face cu a limita ulkima considerata. A, este valoarea de calcul a rezistentei sectionale de acecasi natura cu efectul actiunil 4.3.3 Verificari de achillbru static Verificarea la starea limita de echilibru static a structurii se face cu relatia Ey Mel mic 55U egal cE, (4a) sectiune, u.oee este valoarea de ealcul a efectului actiunifor ce conduc la pierderea echillbeului static, E,atn este vafoarea de calcul a ofectului actlunilar ce se opun pier 4.3.4. Gruparea efectelor structurale ale actlunilor, pentru verificarea structurilor la stari limita ulkime Situctura, infrastructura si terenul de fundare ver fl proiwctate [a stiri litnita ultime, astfel incat efectele actiunilor de calcul in sectiune, luate confarm urmétoarelor combinatii Factorizate rij echlliarului static, 8) Pug. ddin 10iMACTD Walters Kluwer - Reglementari tebnive din 2005, M.O£ 148 bis din 16-£eb-2006 13 yas Ges sa fle mai mici decat rezistentele de calcul in In relatia 4.9 simbolul "+" inseamna “in combinatie cu” sau "efectul combinat al" Gq este efectul pe structura al aetiunii permanente j, luata cu valoarea sa caracteristica > efectul pe structura al actiunil variabile i, Iuata cu valoarea sa caracteristica; 9,7 efectul pe structura al actiunii variabile, ce are ponderea predominanta intre actiunile variablla, luata cu valoarea sa caracteristica; ‘a, 88te un factor de simultaneitate al efectelor pe structure ale eetlunilor variabile | (i = 2,3 luate cu valotile lor caracteristice, evand valoarea: Vo? (4.109 cu exceptia inc&rcSrilor din depozite si a actiuniker provenind din impingerea pimantului, 2 Materialelor pulverulente sia fluidelor/apel unde: ¥ jean (say Ge exemplu, in cazul unel strurturi actlonalé predominant de efectele actiunii vantului, relatia (4.9) 5e serie: iar in cazul unui acoperis aeyjonat predorninant de efectele rSpezii, ralatia (4.9) se scrie 135°) Gae,s sau Up unde G, este valoarea efectulul actiunilor permanente pe structura, calculate cu valoarea caracteristica = astiunilor permanente; 2, > woloares gfectului actiunil din zipada pe str Incarcarli din rSpada; \j.> valoares efectulul actiunii véntului pe structura, caiculat cu valoarea caracteristi vantulut; U, ~ valoarea efectului acgiunilor datorate exploatzrii constructiei (actiunile “utile") calculata cu valoarea caracteristica a actlunilor datorete exploat§ri Actiunile aermanente ce au un efect favorabil asupra sigurantel structurilor (de exemplu la starea limita de echillbru static} se lau conform urmitcerei combinatif: cteristica a ra, calculate cu valoarea ca a actiunilor 14.22) 09D) Gay + 15 0; Se exempiu, In cazul unet structuri actlonata simultan de efectele imingerii pamantului sau a unor materiale pulveruicnte si de efectul vantuiui, ralatia (4 12) 5@ Serie: 9} Gey # 1.5 Ay = 1.08%, a unde H, este weloarea efectului actiunii datorita Impingerii, calculata cu valoarea caracteristica a impinge. Tn cazul acliunii seismice, relatia de verificare I x stiri limita ultime (4.9) se scrie dupa cum urmeaz’ 4.13) unde: Ag, @5t0 valoarea caracteristica a actfunii seismice ce corespunde intervalulul mediu de recurenta, IMR adoptat de cod (JMR= 100 ani in P100-2005); ¥,,.> soeficient pentru determinares valor cvasipermanente a actiunil variabile Q) avand valo le Pag. ? din 1SimACT® Wohers Kluwer - Keglementari tehnice din 2005, M.OE. 148 bis din 16-fob-206 recamandate in Tabelul 4.1; ¥, = coeficlent de important a constructiei/structurii avénd valerile din Tabelul 4.2 in functie de dasa de importants a constructlei, Anexa 1. Tabelul 4.2 Coeficient pentru determinarea valorii cva din valoarea caracteristica a actiunii sipermanente a actiunil variabile ca fractiune ‘Tipul action [actu an vane oi ASpURI Gin vapid Seupermture Paccun’ din zapaaa 5 Actin: Gatorate explooticn cancin in-aepeaite Daca actiunea permanenta are un efect favorabil esupra sigurant partial de siguranta apfieat aetiynilor permanente avand valoarea ya avea valoarea 0,9. Tabelul 4.2 Coeficient de Importanta a construct conics eran Tipu Funct constucteystracre ei seismice a structurii, cooficientul 1,0 in relagia (4.13) s@ modifica si (roctun esertinle pancry soceiate cia [SHUctuH] C= pot provoca in cas de avanere Un paren mayer peni-u viata cameniine a [Toste celstane corstruthi si suumur an exeeata cular dn Geese i 2] bie te a [Clacir sl strarcun temparere 4.4, Stiri limita de serviciy 4.4.4. Gruparea efectefor structurale ale acfiunilor, pentru verificarea structurilor la stiri limita de serviciu Structura, infrastructura si terenul de fundare vor fl proiectate la stri limita de serviclu astfel ineat efactele actiunilar de calcul pe structurayelement/sectiune, luate confarm urmatoarelor combinatit Factorizate a) Gruparea caroctaristica dé efecte structurale ale actiuni = aay >) Quit Fv Ou b) Gruparea frecventa de efecte structurale ale actiunilor: (asp ©) Gruparea cvasipermanenta de efecte structurale ale actiunilor: (ate) D Gy (1.168) SiGe iderate, sa fie mai mict decat yalorile limita ale criterillor de serviciu com iif] este coaliciantul pentew determinarea volorii frecvente a actiunii variabile Qj, avand vatarile recamandate in Tabelut 4.3, Tabelul 4.3 Coeficient pentru determinarea valor frecvente a actiunil variabile Q\, 68 freetlune din valoarea sa caracteristica Tal acy ca accom ain ant oe activa ais 2Speda # schon oi valli de enperate es JPeslisni dotorate 2xpinnrSni cu valuarien mai mic eau eual ry SRN [Activa datorate expiontieli cu valoeros mal mare sau egal cu 2kN/m? ee 2 [incSreSrnin depite Rolafis (4.168) este folesita pentru considerarea in prolectare e efectelor de lunga durata ale actiunilor asupra structurii, Relatls (4.16b) este folosita pentru verifi ea la slarea limita de serviciu @ elementslor Pag. $ din LoSintACT® Wolters Kluwer - Reglementari tehnice din 2005, M.OL 148 bis din 16-fob-2006 structurale, nestructurale, echipamenteler, ete, atunci cand actiunea seismica trebuie considerata in gruparea de actiuni. Pentru stari limita de serviciu, coeficientil partiali 1,0 cu exceptia altor specificatii din normele de mate Criterlile pentru stiirile limite de serviciu pentru defarmatii si vibragii trebuie definite in functle de Gestinatia cladirii, Independent de materlatele utilizate pentru elementele structurale. Criteriuf de rigiditate poate ff exprimat in termeni de limite pentru deplasiri erizontale, deplassri verticale si vibrayi. in toate cazurile trebuls $= st Iucreze cu valori medii ale caracteristicllor de rigiditate ale structurii/elementelor structurale. Anexa 1: Clasificarea constructiilor si structurilor in clase de importanta Constructille sunt impartite in clase de importanta-expunere, in functie de consecintele umane si economice ale unui cutremur majer precum si de Iinportanta lor in actiunile de r&spuns post-cutremur. Clasele de importanta-expunere fa eutremur pentru cladiri si structuri sunt urmétaarela: 2. Clasa 1. Cladirl si structuri esentisle pentru societate 1.4, Spitale si Institutii medicale/sanitare cu servicil de urgenta si all de operatic 1.2, Statii de pompieri, polite st garajele cu vehicule pentru servicil de urgent 1.3. Centre de camunicatll 1.4. Stajil de producere si de distributie a energie! (electrice, @ gazlor, ete) 4.5, Rezervoare de apa si stagll de pompare 1.6, Turnuri de control pentru aviatie 1.7, Cldiri si structuri cu funetiuni esentiale pentru quvern si apSrarea nationala 1.8. Cdiri st alte structuri ce contin gaze toxice, explozivi si alte substante parieulaase (radlaactive, etc). pentru rezistentele materialelor sunt egali eu 2. Clasa 2, Cladiri si alte structuri ce pot provoca in caz de avariere un perical major pentru viate camenilor 2.4, Spitale si institutil medicale cu o capacitate de peste 50 persoane in aria totela expusa 2.2. Scoli, licee, universitati, Institusil pentru educatie etc. cu o capacitate de peste 150 persaane in aria totaia expuse 2.3. Cladiri din patrimoniul curturs! national, muzee s.a 2.4. Cladiri avénd peste 300 persoane in aria totala expusa 4, Glasa 3. Toate celelaite clidiri cu exceptia celor din clasele 1, 2 si 4, 4. Clasa 4. Clidiri temporare, cldcirl agricole, cladiri pentru depazite, etc. caracterizate de un pericol Fedus de pierderi de wieti omenesti in caz de avariere la cutremue Anexa 2: Standarde si coduri privind bazele Proiéctarii structurilor in onstructii si bibliografie ASCE 7-98, ASCE Standard: Minimum design loads for buildings and other structures, Revisian of ANSI/ASCE 7-95 American Society of Civll Engineers, New-York, 2000. ASCE 7-95, ASCE Standard: Minimum design loads for buildings and other structures, Public Ballot. 2008. ASCE 7-05 Seismic Provisions, 2004, Conference "Eurocodes, Building codes for Euroge", June 2002, Brussels, Documents of reference, EN 1990-2092, Eurecads - Basis of Structural Design. Adopted European Standard; CEN, Brussels ENV LOGI-1, Eurocede 1: Basis of design and actions on structures. Part 1; Basis of Design. August 1393, Eurpcode No. 1, Basis of design and actions. Background documentation: Pert 1 of EC1, Basis of Design. January 1995, 180 DIS 4355, 1992, Bases for design of structures, Determination cf snaw loads on raofs. ISO/TES8/SC2/WGI/Tenth draft, 1993. General principles on reliability for structures, RevisionsaflS2394. ISO/TC98/SC3/WwG2. Draft for DP 4384 Wind actiens on structures SR EN 1980 204, Euroead: Razele praiectaril structurilor. Gulvanessian, H., 1996, ENV 1991-1: Euracode 1: Part I:Basis of design Introduction, Development and Research Needs, JABSE Collequim, Delft 1996, Basis of design and actions on structures, Background and application of Eurecede 1. pp. 15- 25. Lungu D., Ghiacel D., 1982. Metode probabilistice in calculul constructillor, Editura Tehiniea, Bucuresti veauwervelder A. 1996, Eurocode 1. Basis of design, Background Information. IABSE Colloquim, Pay, 9 din 1SinlACT% Wolters Kiuwer - Reglementari tehnice din 2005, MOF. 148 bis din 14-Lub-2006 Delft 1896, Basis of design and actions on structures 25-33 Publicat in Monitorul Oficial cu numarul 248 bis din data de 16 februarie 2006 8, Background and application of Eurocede 1. pp. Pag, 10:din 19SINTAL 1 @ Wollers Kluwer ~ Reglementari tobnice din 2005, MLOf 148 bis din 16-Feb-2006 Reglementare tehnica din 27 decembrie 2005 "Cod de projectare. Evaluarea actiunii zpezii asupra constructiilor", indicativ CR 1-1-3- 2005 1, Elemente generale 1.4 Introducere Codul cuprinde principiile, elamentele si datele de haz’ necesare pentry stabilirea incarcarilar din aipada in Romania, in acord cu dezvoitarile din urmitoarele coduri de profectare avansate: codul Sorepean pentru incarcari din rpada, Eurocodul 1, EN 1991-1-3, 2003, codul american ASCE 7-95, 2000 si decumentul ISO/DIS 4355/1992 Sunt Indicali coefictentii da expunere si caeficientii de forma pentru incarceres din rapada pe Acoperisurl cu forme uvuale, dupd formatul si datele de bard din Eurocodul 1, Parte 1-3 Prima versiune @ prezentului cod a fost intacmité de citre UTCB 51 IPCT intre anil 1995-1996, forma actual’ lind elaborate la UTCE. in 2004-2005. Anoliva statistica @ valorilor extreme iaxime anuale ale incarcatll din zpada pe sol ebservate la Batlle meteoralagice ale Institulului National do Meteorologie si Hidrolegie (ANMH) s-a TBeut pe baza datelar existenle la INCERC Godul se inserle tn procesul de armanizare a legislatic! tehnice romSnestl eu cea din Comunitates Europeung. imbundtagind nivelul de reprezentare © incarcorii din zSpada pentru prokiclarea construciiler in Raménia.. . - Codul Cuprinde reramandéiri pentru proiectaraa clad GARUBE Aeliunii 2aperii - . - in cazul constructiflor cu acpperiguri eu forme speciale neincluse in pregentul cad $¢ rocomanda (i) ublizarea unor date din alte prescriptii internationale sW/suu (ji) delerminarea experimentala a valarilar coeficiengilor de forma peniry incarcarea din rSpada pe acoperis. Incdrearce din z8pada este © ingarcare statlca pe metry p¥tret de proteclia orizontala a acoperigului, Actiunea zépezii asupra constructiilor este cansidcreta actiune variabila. 1.2 Definiti (1) Valoares caracterislica a incarcarii din 28pade pe sol este definita cu 290 probabilitate du Sepasire intr-un an sau, cehivelent, cu un interval mediu te recurente IMR=50 ani, Acoasta valoara caracteristiea ere a probabllilate de realizare maj mare de 50% pe durate existenter unei constructii (2) Valoarea caracteristica a incarcarii din 2%pada pe acoperis se determina prin multiplicarea valorii caracterislice a Inearcarii din zipada pe sol cu cocficientil de expunere a amplasamentulut si de forma pentru inearcares clin zapada pe acoperis, (3) Coeficientul de expunere al ainpiassmentulul constructis! stablleste reducorea sau cregterea incarcarli din zdpada pe acoperis in functie de topografia locala » amplasamentululi si de obstacolele de langa constructie, (4) incarcarea gin zipada neaglomerata pe acoperis este incarcareu datorata depunerii nalurale a 28peziI pe acopers, distribute cvastunilorm si influenteté doar ce forma acoperisului. Aceast tip de incarcarc nu include redistribulraa z&pezli datorita aciiunii vEntului siysau togiri répezii, (5) incarcarea din 2lipeda aglomerata pe acoperls este incercares datorata redistribuirt zBpezii pe acoperig datorita actiunif véntului sifsau topirii z8poail (6) Coeficlentul de ferma pentru incarceres din zpada po acuperis stabileste distelbulia incarcaril din Spada pe acoperisuri de dilerite forme, fara a lua in considerare influenta corvlililior do expunere = amplasamentulu (7) Coeficientul termic slabileste reduceroa incarcaril din 7ipada pe acoperls termic ce pate causa topirea 2fipezii la nivelul acoperisulul 2.3 Simboluri utiizate A oltitudinea amplasamentului [m] C, coeficientul de expunere al amplasamentului constructici lar, structurilor si elementelor ler samponenie Functic de tuxul C, coeficientul termic THR intervalul masiu de recurenta al actiuniifinearcari I, lungimea zonai cu Zpade aglomerata |m] Sy), valoarea caracteristica @ Incarcarii din zipada pa 1, if aMplasamentul constructial [kt/m2] 5, valoarea caracteristica @ incarcarll din clipada pe acoperig [kn/m?] © unghiul de panta al acoperisulul, mBsurat fata de orizontala [2 ¥ greutatca specifica a 2 ¥ pezil [kh/m3] Pag. 1 din 1dSintAC I) Wolters Kluwer - Reglementari (chnice din 2005, M.O£ 148 hig din 16-leb-2006 h coeficientul de forma pentru incercarca din 24pada pe acoperis, 2. Proiertarea prin metoda coeficlantilor partiali de slqurants 2.1. Valoarea cpracteristica 2 Incarcarii din zpada pe gol Datele de baza pentru zonarea valorii caractetistice a Incarcarii din 23pada pe sol avdad 290 Probabilitale de depisire intr-un an, respectiv Inlervalul mediu de recurenta EMR=50 aii, sunt proentate In Anexa A. Valoarea caracteristica a incarcaril din edipada pe sol, 55,,, ii Romania este recemandata in fiarta de vonare din Figura 2.1, Harta este valabila pentry altitudin’ sub 1000 m. Nota: Daca determinaraa vatorilor caracteristice ale incercarll din 78pada pe sal, Say, se face pe bara unel analize statistice de valor! extreme pentru amplasamentul constructiei, mésurSlarile de valeri mecime anuale alt inaltlinii/greutatit *8pezii din zona situate in agrapierea omplesamentulul treouie sa acopare cel putin 20 de ani de observe’ Determinares valorii caracteristice = Incarcarit din allitudines amai mare decatl00Om se face cu urmétoarele relat, Omi) = Pw BOOSOD Spada_pe sol abelul 2.1: Prise oanetear sone FSH] amplasamente cu "yng WFPEI winnt aU Eyal eU ta au0a) [Sq Aft one mare sav egareu 1000 my > TS + Oo A-1000) HUGO Tpentry gop, (8 rc role Geet 1000 m) =1.5 kMAM, (23) | unde 3p, sunt valorile din Harta din Fig. 2.1 pentru vonele situate in imodiata yacinalale # muntilor Tabelul 2.1 Valor! caracteristice ele incarcarii din ziipatia pe sol in zonele de munte (A mai mare decit 1900 in} Fox (A moi mare sau egal cu Loon), Krum ARBLadinna#, .5knrm py = BON Tao as za oh 2 “200 a 300 : 7 Hon x a2 a bal 2 ce 7a) 78) Pag, 2-din LdDIMtAU LS Wolters Kluwer - Reglemeniari tehinice dj fin 2005, M.O£. 148 his din 16-teh-2006 ROMSAIS a Ucraing amr oe ristice: a incarcarii din z8pada pe sol so,k, kN/m? 2.2. Veloarea caracteristica a incércdrii din zépada pe acoperis Inciirearea din zépada pe acoperis ia in considerare dapunerea de z3pada in functie de forma acoperigulul si dé redistribulia z8pezil cauzata de vant si ce tapirea 7a peril La proiectarea acoperigurilor se utilizeaz% doua distributii ale incarcarii din pada: (i) Incarcarea din 28pada neaglomerata si (li) incercarea din zSpeda aulamerata Figure 2.1 Roménia - zanarea valorit carat cércarea din 2ipada este cansiderata ca acfionnd vertical pe proiectia erizantala (m2) a suprafegei acaperisulul. Valoarea caracteristica a intarcaril din cipada pe ecoperis, 5, se determina astfel: pe Sr Si 3) unde: by este coefi ntul de forma pentru incarcarga din 24pade pe acoperls; Sojc 7 Valoarea caracteristica a incarcaril din rpada pe sol [ktm], in amplasament; Cq° eoeficientul de expuners al amplasamentulul canstructicl; Cy > cueficientul termic, Coeficionitul de expunere, C, al amplasamentului constructiei este functie de conditiile de expunere ale constructiei (atét ts momentul prolectirii cat si ulterior), valorile sale fllnd recomandate in Tabelul 2.1. Tabelul 2.1 Valorile caeficientulut de axpunare “Tipul expuneri & [Conwa Partcta Reuse ae Lo) 12, in carul expunerii Complete, zApada poate fi spulberata pe zone intinse de laren plat lipsil de adapostire sou cu adapostire limitata Jn cazul expuneril Partial, topuyrafia terenului si prezente altar bermit o spulberare semnificative 2 2iperii de cdtre vant. In cazul expunerii Reduse, constructia este situata mal jox dec&t terenul inconjurater sau este Inconjurata de copaci inalti si/sau construct inalte. Pentru acoperigurl cu Lermoizolatii uvuale cocficientul termlc C, este considarat 1,0, conslrur{ii sau a capacitor nu Pay. 3 din 14SiotACT Wolters Kluwer - Reglementari tehnice din 2005, MOF. 148 bis din 16-feb-2006 Gosficiantul termlc @ poate reduce incarcarea Gata de 78pada pe acoperis in cosuri speciale, cind transmitanls termica a acoperigurilor este ridicata si conduce la topirea cépezii. In aceste cazuri, valearea coefitientulul termic se determina prin studil spocials si este aprabata de auloritatea nationala competenta, 2.3, Valoarea de calcul a efectulul structural al incarcarii din zipada Valoarca de calcul a #fectulul structural al Incarcerii din zpada se determina utilizand coeficientii Partiall de siguranga din Capitolul 4 'Verificéri prin metada coeficientilar partiali de siguranta® din ‘Codul de proiectare; Bavele prolectirii structurilor in construcfii", 2005. Caeficienti partiali de Siguranta se aplica efectului structural al insarcarll caracteristice din 7Spada pe acaperis, 3. Covficienti de forma pentru incarcarea din 2%padz po acoperis 3.1. Acoperigurl cu o singura panta Distributie cocficientului de forma ©, al incercaril din s8pada pe acaperigurile eu 0 singura panta, fentru sitvatille in care zépada nu este Tmpiedicata sa alunece de pe acaperis, este indicata in Figura 31veloarea cosficientului /, este indicate in Tubelul 3.1 si Figura 3.2, functie de parle acaperisului, 8.[°] Daca la margines mai jonsa a acozerisului este plasat un parapet sau alt abstacol ce Impiedica Alunecarea zépezii, atunci cooticiensii de forma ai inearcacii din zipada nu trebuie sa fie mai mici de 0,8, Cazurile de acoperisuri cu obstacole/parapeti sunt prezentate in Capitolul 3.6.1 es Figura 4.1 Distribuyia coeficientului de forme pentru incarcarea din zapada pe acoperiguri cu 0 singura panta Figura 3.2 Coefitlentii de forma pentru incarcarea gin 2tipads pe scopetiguri cu 0 singura panta, cu doa pante si pe acoperisuri cu mal multe deschideri Tabelul 3.1 Yalorile coeficiengllor de forma pentru incarcarea din 28pada pe acaperisuri cu a singura Panta, cu daua pante s! pe acoperisuri cu mai multo deschideri vente 2 20% mat mnie desde Ponta acoperguui, = | mE 30" mat nk deca mal iG way mare decit 60° ce weal ty nA Ge (6a W)FI0 oa ee a1 on 20 1 = 2, Acoperisuri cu doua pante Distribuyile coeficientilor de Forma wy si Ly, pent Pante, pentru situatiile in care zépads nu este impiedicata sa alunece de pe acoperis, sunt indicate in Figura 3.3. Walorile coeficientilor y, si p, sunt indicate in Tabelul 3.1 si Figura 3.2, in functie de panta acoperiguiul, ©] u incarcaree din 78pada pe acoperisurile cu daua ag. 4 din 14SuntAChe Wolters Kluwer - Reglementari tehnice din 2003, M.OI- 148 bis din 16-feb-2006 aT 0546), meee SER | Py Figura 3.3 Distributia coeticientilor de forma pentru incarcarea din 2pada pe acoperisuri cu doua pante Pentru incarcares din z4pada neaglomerata, distributia recomandata este indicata in Figura 3,3, sazul (i). Pentru Incarcares din 78pada aglamerats, distributia recomandata este Indicate in Figura 4.3, cazul (if) si cazul (iil) Daca la marginea mai joasa a acoperigulul este plasst un parapet seu alt obstacol ce impiedica alunvearea z8pecii, stuncl coeficientit de forma al Incarcaril din zSnads nu trebuie sa fie mai mici de 0,8, Cagurile de acoperisuri cu obstacole/parapeti sunt praventate in Capitolul 3.6.2 3.3. Acoperisuri cu mai multe deschideri (2) Distributiile coefleientilor de farma |, si, pentru incarcrea din »3pada po acoperigurile cu mai mulle deschideri/pante, pentru situayiile in care ziparia nu este impiedicata sa alunece de pe acoperis, sunt indicate in Fura 3.4. Valarie coeficientilor si #, sunt indieate in in Tabolul 3.1 si Figura 3,2, in functie de panta acopertgului, ¢[°), cay Hele) Hite recy Xa azul ip bie Figure 3.4 Distributia cosficientilor de forma peiitru incarcerea din zpada pe acoperigurl cu mai multe deschidert Rentru incarcarea din 24pada neaglemerate, distributia recomandata este indicata in Figura 3.4, eazul (I). Pentru incarcarea din zpada aglomerata, cistibu\ia recomandata este indicata in Figura 3.4, cazul (10) Daca la margines mal jonss a acoperisulul este plasat un parapet sau alt obstacol ce impiedica alunecarea zpecii, atunci coeficientii de forma ai incarcarii din zapada nu trebuie sa fle mai mici de 9,8, Cazurile de acoperiguri cu obstacole/parapeti sunt prezentate in Capitolul 3.6.1 (2) In cozul acoperisurilor cu mal multe deschideri, la prolectarea dolillor se utilizeazd distributia Coeficientilor de farma pentru incarcarea din ziipeda aglamerata indicata in Figura 3.5 Pay. S din 14SIKALLY Wolters Kluwer - Itepfemauntari tehnive din 2005, MOF. 148 bis din 16-fe 2006 Figura 3.5 Oistributla ceeficientului de forma pentru incarcarea din 7Bpada aglomerata pe acoperigurile cu mai multe deschideri (20na doliiler} Valoarea cocfleientulul de forma y, pentru incarcarea dintre: in zi da din Fig. 3.5 este valoarea minima ab Spx este valoaren caractaristica a incarcarii din zSpada pe sol [kN/m”], in amplasamentul constructiei, ¥ este greutates specifica a z&pezii si si 3.4, Acoperisuri cilindrice Distributla copficientului de forma j1,, pentru incarcarea din z%pada pe acoperigurl eilindrice, pentru situsgile in care Zapada nv este Impiedicata sa alunece de pe acoperls, este prezentate in Figura 3.6, unde ceeficlentul ys este determinat din Figura 3.7 i Ecuatia 3.2. Tos Saw ay considera egala cu 2 koi/m3 Figura 3.6 Distributia eoeficientului de forma penteu incarcares din zipada pe acoperiguri cilindrice Coeficientti de forma pentru ineSrcarea din x8pada pe acoperigurlle eilindrice sunt recomandati in Figura 3.7 pentru valori ale unghiulul P dintre origantala sl tangenta la curbe directoara a Scoperisulul mai mici sau egale cu 60° si pentru difecite repoarle inaltime/latime (hb) Pag. 6 din 14i i nul /d fs 6 oP Figura 3.7 Coeficlentul de forma pentru incarcerea din sipada pe acoperiguri cllindrice Valorile coeficientului de forma y,, pentru incarcerea din zipada pe acoperiguri cilindrice sunt: tas i i at crs spac Gos? OD Whit ©, 7meu mic pgm me 4 Pentru valor! ale unghiulul fi dintre ¢rlzoatala si tangenta la curba directoere 4 acoperigului mal mari de 60%, casficientul de forma pentru incarcarea din zapada pe acoperigurile cilindrice osta ero, Daca lo merginea rai joasa a acoperisului este plasal un parapet sau alt obstacal oe impledica alunecarea “ipezii, atunci ceeficientii de forma ai incercaril din 7pada nu trebute sa fle mai mici de OB Pentru incarcurea din 2ipads neaglomerata, distributia re cazul {i}. Pentru incercarea din 7ipada aglomerst 3.6, cazul (ii) 3.5. Acoperiguri cu deniveléri bruste Aglomeririle de zdpada de pe acoperisurile cu denivelar ciilre vant si alunecéirii zBperii de pe acoperigul superior, Distributille corficientlor de forma pentru incarcarsres din adpada pe ocaperiguri cu denivelsri brusle sunt recomandate in Figure 3.2. comandata esto Indicata In figura 3.6, , distribulia recomandata este indicata in Figure i bruste se datoreaz’ spulberdirii 28pezll de ecu ie eal Figura 3.8 Distributia coeficientilor de forma pentru incarcarea oi denivelri brugte Valorile covficientilor de forma i, 5i [ly se determina astfel ZSpada pe acoperisurl cu hy = 08 pentru aciierisul arizontal suet mai ros) @3) ea 3a) Costficlentul de forma pentru incarcarea datorata aluneeérii 7Apezil, p, este Gh ma ove cau egal, = 0 eu 152 ma mare cecal jy, — 50% din coefir‘entel de farina monim corespunvitor aconerisului si inale adlacent, eset $2 ie rletar ina eumfor Cap.3.2. Coeficientul de forma pentru incarcarea datorata spulberirii 23pezil, u,, enter: vy = Ch,4 B59. 2h mi micsau aga en ¥ age, EM MIE FU ABA a, matic seu (3.5) opal eu 4,0 unde 7 este groutatea specifica a z” pezii care se considera egele cu 2 kN/m? Pag. 7 din 14SimACT:® Wolters Kluwer - Reglementari (chnice din 2005, M.OF. 148 bis din 16-Feb-2006 by by sih- dimensiuni indicate in Figura 3.8. Lungimea zone! de aglomerare a z8pezii pe acoperls se considera |, = 2h mic sau ogal cu |, mal mic sau egal cu 15m, Dace si este limitata fe Sm mai 2 mal mic sau egal cu J, coeficientul de forma pentru incarcarea din simada la marginea acoperigulul mal pusin inalt se calculeaz’ prin interpolerea velorilor tui p, si py, in eonformitate cu Figura 3.8 (bj. Pentru incarcarea din 7%pada neaglomerata, distributia reeoman cozul (i). Pentru incarcarea din zipada aglomerata, distri 3.8, cezul (ii). 3.6. Fracte locale 3.6.4, Agiamerarea de 2pada la acoperiguri cu 0! Pe acoperigurile cu obstacole aste pos la vant, data oste indicata in Figura 3.8, recomandata aste indicata In Figura ibils sglomeratea zSpezii in zonele de adapostire aeradinamica (4) Bistributia coeficientilor de forma in cazul agiomerdrilor de zépeda datorate obstacalelor cu inaltimea mai mare sau egala cu Im este indicata in Figure 3.9 pentru acoperlsuri cvasiorizontala. L il (nm r Mh l 2 orl Figura 3.9 Distibutja coofieientiler de obstacole Velorile recomandate ale coeficie orizontale sunt forma pentru incarcarea din zpada pe acoperijuri cu nitilor de forma pentru incarcarea din zSpada pe acoperigurile (35) #20 7 s nic sa gel eu yy mal on Greutatea specifica a z&peail yse considers ca fiind 2 khiym Lungimea zonei de aglemerare © z8pezli pe mai mic sau egal cul, mal mic sau egal eu 15 m. (2) Distributia coeficientilor de ferma pentru Incarcares din zipeds in cazul in care abstacalul de pe acoperig are o inaltime mai mica dé 1 m sau in care incercarca din 7¥pada so oxercita pe coperline cu lungime mal mica de 5 m care protejeacdi intrarea In cladire este indicata in Figura 3.10 perig <0 6 wsidera | = 2 si este limitala la Sm Pag. & din 14SintAC TW Wolters Kluwer - [teplementari tchnice din 2005, MOV. 148 bis din L6-feb-20016 ‘Pbstacal po acey Pans 88 eid ce Figura 3.10 Coeficiengi de forma pentru inearcarea din zipada aglomerata po acoperigurl in zona pbstactlelor Goeficlentii de forma pentru inearcarea din z8pada aglomerata pe acoperis in zona obstacolelar cu lnaltimes mai mice de 1m se determina astfel by = minirot dinere urmitearale doua valor: Vay «8: oe Sox este valoores caracteristica a incarcarii din z¥pada pe sol [kN/m?], in amplasamentul constructiel. Greutates specifica a zipezii ¥ se considera agala cu 2 kN/m?. Lungimea zone de aglomerare a zapazii I,, se va Iva astfel 1a rn ine Si il (38) Sh sity unde h mat mic decétim, Pentru copertinle avéind o lungime b, mai mica de Sm, cooficientul do fama al Inearcarii este limitat lay, mal mic sau egal cu 2b/I,,, unde b este valoarea maxima dintre by, si by iin z@pada agiomerata pe acaperis in dreptul (3) Distributia coeficientitor de farma pentew incarcarea Barapetilor este prezentala in Figura 3,11, Pag. $ din 14SintAC hp Wolters Kluwer - Reglcmentari tehnice din 2008, M.OL, J 0 16-Leb- 206 D . - + aa 2 Jala 3 boreestia aap ad NOTA le caleut eeficentlys te tere Figura 3.11 Coeficient! de forma parapetilor In Figura 3.41, eoeficientul dé forma al incarcarti din parapetilar se va lua ca minimul dintr bentru incarcares din zépade aglomerata pe scoperlg in dreptul rSpeds aglomersta pe acaperis in dreptul bre Tapia by Pt by 780. B= mae (bys by} 1.10) unde s,,, este valoarea caracteristica a incarcarii din z@pade pe sol [kN/m?], in amplesamentul constructicl. Greutatea specifica 3 eipezii ¥ se considers egala cu 2 khjrm’, Lungimea zonei de acumulate de 78pada, |, 38 95 lve minimul dintre Sh, by 3.6.2. Aiglomerarea de zpada la marginga unui acoper'y La prolectarea vonelor de acoperig logite in consola, Figura 3.12, trebuie $2 s¢ considere pe langa Incérearea_din 2pada corespunzétoare ceastor zone si ingarcarea data de zépada atamata de marginea acoperigulul, 15m. Figura 3.12 Z8pada aldrnatd de marginea acoperigulul incarcarea din zipara atarnat se considera ce actionand la margines acoperisului si se determina astfel 5,7 Kya? ein unde 5, este incarcarea din 2épada atémalS de marginea acoperi acoperisului (N/mm); 5° valoarea caracteristica @ incarearii din zé98da pe acoperig in cazul cel mal defavorabil de depunere de zapada; ului si distribuita pe lungimea Y - grautatea specifica o 2pezil care se considera 3 kN/m: Pag, 10 din 14SintAC:T Wolters [luwer - Reglementari chnice din 2005, M,OL 148 bis din 16-Feb-2006 K- coeficient care tine cont de forma neregulata 2 depunerii de rapeda, Kg, = 2.5 3.6.3 Incircarea din zipada pe panouri dé protectie si alte obstacole de pe acoperisguri Incércarea din zdpada pe metru liniar, F, (kN/m), exercitata pe panourile de pralectie (para. apezi} Si be alte obstacle, datorala unei mase de zipade care aluneca pe acoperigurile in panla, se va calcula, pe directia alunecdrll, cu relatia: 8 Sk bin 6.17) unde; Sk aste Valoarea caracleristica a incarcaril din zépada pe acoperis in cazul cel mai defavarabil de depunere de zénada; bb - distanta in plan orlzontal intre panourile de pratectie succesive sau de la coama acoperigului la rimul nanau fm); & - panta acoperigulul mésurata fata de orizontela [©]. Covficientul de trecare dintre z8pada si suprafata invelitorll a perigulul se eansidere nul Anexa A: Zonarea inearcarii din z3pada Harte de zonare 2 incarcarii din *8pada a fast initial elaborata de Universitatea rehnica de Consteuctii Bucuresti (UTC8), in 1994-1995, pe baza analirei statistice » vslorllor extrema maxime anuale ale Nearearii din 2paca pe sal abservate In statiile meteorologice ale Institutului National de Meteorolagie | Hidrologie (INMH) s-a fécul pa baza datelor existante la Institutul National de Cercetare-De-voltare in Constructii si Economia Constructillor (INCERC} Zonarca valorii caracteristice a incarcaril din 2%pada pe sel, definita cu 2% probabilitate de deplyire intr-un an, corespunzdnd unui interval megiy de recurenta IMR=50 ani, sen fcut lund in considerare: (Valorie caracteristice alo incarcaril_din zSpad2 pe sol, calculate in repartitia lognormala recomandala de prescriptiile de specialitate din SUA in ultimele doua decenii; (iComparatia dintre vatorile caracterislive ale incarcorii din zSpada pe sol si valorile maxime ohservate ale incarcaril din zEpada pe sol, in fiecare static meteorologica: Gil)Analiza distribuyiei geografice pe teriteriu! Romanlei a valorilor coeficientulul de maximelor envale alo incarcarii din zSpada pe sal, Tabel Al. Valor caracteristice ale incarcaril din vpada pe ariatie si a mudiel ol in Municipille regedinta de judet, Fig.L.1 in apa (RTE) avs recurenta 1HR—SUanl Aiba Tata 1s Perera Ze cad Le scsu Ze Bala Narn Bsirijn ntasont farasow ferata ucurest Bust [eslieah keh He [Monier inca al vv Iconstanta Icratova bev Pivecurea Cae Droses ia Neamt nest Piss Pag. Udin 14Sint\C 1p Wolters Kluwer - Reglementari iehnice din 2005, M.Of 148 bis din 16-eb-2006 27 |Ramnicu vetena 2.0 7a esta 2.0) ma [Saw rare 15 20 [Stenky Ghearane Zo ut 5 2 [ota 33_|siotoata 34 [suceva [rn [raruo [roreu Jw aru Parag Ul le zai Anexa B: Intervalul mediu de recurenta al incarcarii din zipada pe sol Valoarea caracteristica a incarcerli din 23peds pe Sal, Sy corespunde unul ialerval mediu de Fecurante IMR=SO ani sau, echivalent, une tates, de nedepasire intr-un an, 989%} Relatla dintre Intervalul mediu de recurente TMR=N ani si probabilliaten de nedepasire intr-un an, p este: N= 1/(1-p). Relatie dinkra valoarea caracterlstice @ incarcarii din zipada pe sol avind 1MR=50 oni, sa,k si valoaraa incarcaril din 28pada we sal avand IMR=N ani, nolata Sy, este probabilisyy de intr-un an de 2% fprabal 7 fe unde: $5, este veloarca caracteristica a incarcerli din pada p de recurenta IMR=50 ani; 5, > valoerea incarcari din 7%pada pe sol avand un interval mediu de recurenta INR C - coeficient in functie de probabilitatea nedepasire intr-un an dal in Tabelul 8. 1 si valabil pantry repaxtilia lognormala @ extromelor maxima anuale; V coeficientul de variagic al maximelor anuale ale incarcarii din z4pada pe sal (Bl) este reprezentala in Figura B.1 pentru diferite valor ale coeficientulul de variate al maximelor anuale ale inearcaril, Vv. Tabelut Bul sal (kN/m), avand un interval mediu ani; Tar Interval! moslu de sewn nt, ant Pratuabizares w, 12 din 14SIMtAC TH Wolters Kluwer - Reglementari (ehnice din 2005, M.Of 148 bis din 16-Leb-2006 Maem wt Interval mediu de recurenta IMR, ani Figura B.1 Repoarte ale in: difcrile intervale medii de recurenta Anexa C: Standarde si Coduri privind actiunea zapazi sonstructiilor si Bibliogratie AISC, 1990, Load and resistance factor design s; Institute of Steel Construction, Chicago, Iilinais ASCE 7-98, ASCE 7-95 Standards: Minimum desi ‘gn loads for buildings aad other structures. american Society of Clvil Engineers, New-York, 2000 CIB Commission W81, 1991. Actions on structures, Snow loads, First edition, Aug. Cod de proiectare pentru incarceri din zpada armonizat cu formatul si datele de baza din Euracodel si Dorumentele ISO, Contract de reglementare Nr. 985/1995 cu MTCT Furoeedul 1, EN 1991-1-3, 2003. Snow loads, Adopted European Standard; CEN, Brussels, European Standard ENV 1991-1, EUROCODE 1 1999. Basis of design and actions on structures, Part 1: Basis of design, CFN/TC250/5C6/N32. Furopean Standard ENV 1991-2-3, FURGCODE 1, Part 2-3; Snow loads, CEN/TC250/SC1/N1 06. 15Q DIS 4355, 1992. Bases for design of structures, Determination of snow loads on roofs. ISG/TCS8/SC2/WGI/Tenth draft, 1993, General Arinciples on reliability far structures, Revisions of LS 2304, SNTP 2.01.07-85, Nagruzki i vozdelstuia, Izganic afitialinoe, Gostroi SSSR, Moskwa 1987 STAS 10101/21-92 inediredri date de eipada SR EN 1991-1-3 2005, Euracad 1; Actiunl asupra structurilar, Partea 1-3: Actiuni Generale - incarcart dote de zipade, Uniform Building Code, 1981 Edition, International Conference of Building Officials, California Del Corso R., Granzer M., Gulvanessian H., Raoul J., Sandvik R., Sanpolesi L. , Sliefel U., 1995. New eurapean code for snow loads. Background Document, Proceedings of Mepartment of Structural Enginwering, University of Pisa, No.264-1995, 78 pag. Ghiocel D., Lungu D. 1975, Wind, snow and temperature eff Tuabridge Wells, Kent, Abacus Press. Joint Committee on Structural Safety CEB-CECM- CIE-FIP-IABSE, 1974, Basic data on loads, Second draft, Lishan, Lungu ., Demetriu S., Aldea A,, 1995. Basis cade parameters for enviramental actions in Romdnia harmonised with EC1. Seventh international Canference on Application of Statistics and Probablity in ‘Civil Enginecring, Paris, July 10-13, Proceedings Voi.2Z, p,881-887 Lungu D., Ghiocel D., 1982. Metode probabilistice in calculul constructiilor, Editura Tehnice, Bucuresti Ostlund L., 1995, Section 2.12 Snow load in Probabilistic Madel Code, Joint Committee on Structural Salety, Second Draft Sondi H., Floricel L, Balacescu A., $.a., 1990-1992. Studii asupra parametrilor de baza al aetlunilor climatice (vant, z4pada) in vederea unel zonSri imbunatatile a teritoriului Romaniei. Fazcle 1-7, Contract No. 13/1990. INCERC Bucuresti rearii din Zapada pe sol avnd asupra ations fr structural steel buildings. American 193, Bases of design and Actions on structures. whittior, ts on struclures based on probability, Pag, 13 din 14SACHS Wolters Kluwer - Reglementari tchnice din 2005, M.OL. 148 bis clin L6-feh-2006 Sanpaclest L., 1996. The background document for snow loads, IABSE Colloquim, Dele 1996, Basis of design and actions an structures, Background and application of Furscode 1. pp.191- 199, Ravindra K.M., Corneli CA. Galambos T.V., 1978, Wind, snow and loads factors far use In LAFD, Journal of Structural Division, ASCE, Vol. 104, Nr. ST9, ppd443- 1457, Publicat fn Monitorul Oficial cu numirul 148 bis din data de 16 februarie 2006 Pag. 14 din 14