Dulgheru Iulia

MEDICINA GENERALA ANUL V

SERIA A GRUPA 8

ECOENDOSCOPIA

Ecoendoscopia sau ultrasonografia endoscopica (EUS, endoscopic

ultrasound) este o investigaie minim invaziva care combin endoscopia cu
ecografia, permind vizualizarea pereilor tubului digestiv i a organelor
adiacente.
Aparatul, reprezentat de o unitate portabila, este compus dintr-un
endoscop ce are prevazut la capatul distal o sonda de ecografie. Fiind o
combinatie intre cele doua medode imagistice, ecoendoscopia permite
vizualizarea in timp real atat a imaginilor endoscopice cat si a celor
ecografice, constituind o imbunatatire calitativa importanta a imaginii
sonografice transabdominale.
Modul de efectuare a ecoendoscopiei
Asocierea unui ecograf cu baleiaj rotativ (360%) de inalta rezolutie spatiala,
ce utilizeaza ultrasunete de frecnta inalta, intre 5 si 20 MHz si un endoscop
permite studiul precis al modificarilor intramurale ale tubului digestiv si a
organelor invecinate, evitand aerul, grasimea si oasele care impiedica
uneori o examinare transabdominala completa.
Interpretarea corecta a imaginilor obtinute prin eco-endoscopie necesita
prelevarea acestora printr-o pozitionare perpendiculara a transductorului pe
structura sau leziunea ce este explorata. Prin schimbarea pozitiei
transductorului ultrasonic se obtin sectiuni in trei dimensiuni, cea de a
treia, respectiv extensia longitudinala a leziunii, fiind scanata prin miscarea
lenta a aparatului in sens antero-posterior.
Ecoendoscopia utilizeaza in general frecvente de examinare inalte, ativ cu
cele utilizate de ecografia conventionala transabdominala. Aceste frecvente
determina obtinerea de imagini cu rezolutie inalta, dar nu permit decat o
scazuta penetrare ultrasonica in tesuturi, de aproximativ 5-6 cm. Aceste
frecvente inalte permit explorarea amanuntita a peretelui intestinal, a
organelor invecinate (cale biliara principala, pancreas) si a elementelor
vasculare arterio-venoase. Detaliile obtinute imping sensibilitatea metodei
in a diagnostica leziuni de 1-2 mm. De regula, cu cat frecventele utilizate
sunt mai inalte, cu atat penetrarea in tesuturi este mai putin profunda si
invers.
1

Ecoendoscopia servete mai ales la explorarea tubului digestiv, cu cele 5

straturi endoscopice care constituie o succesiune de benzi hiperecogenehipoecogene: mucoasa, musculara mucoasei, submucoasa, musculara
proprie si seroasa; se pot analiza si punctiona formatiunile extramucozale
sau tumorale ale organelor invecinate. De asemenea permite vizualizarea si
accesul la nivelul statiilor ganglionare: paratraheale superioare si inferioare
stangi, ferestrei aorto-pulmonare, subcarinal, paraesofagian si de la nivelul
ligamentului pulmonar. Evaluarea glandei suprarenale stangi, a lobului
hepatic si a ganglionilor celiaci care reprezinta sedii frecvente de
metastazare in cancerul bronho-pumonar se pot efectua de asemenea prin
EUS.
Exista mai multe tipuri de ecoendoscoape: radiale, liniare si miniprobe.
Ecoendoscopul cu sonda radiala
Permite evaluarea structurilor abdominale sau mediastinale, prin
vizualizarea ultrasonografica in plan perpendicular pe axul endoscopului, cu
obtinere de imagini similar ca proiectie cu imaginile CT. Metoda are astfel
avantajul unei curbe de invatare relative mai scurte, dar are dezavantajul
major de a nu permite efectuarea punctiei fin aspitative sub ghidaj
ecoendoscopic in timp real.
Ecoendoscopul cu sonda liniara
Permite evaluarea structurilor abdominale sa/si mediastinale prin
vizualizarea ultrasonografica in plan longitudinal pe axul endoscopului,
implicit vizualizarea ecografica a acesoriilor care trec prin canalul de
biopsie al ecoendoscopului. Tehnica permite obtinerea de probe tisulare
pentru examen citologic sau microhistologic prin punctie fin aspirativa FNA
sau punctie cu ac histologic de tip trucut TCB.
Folosirea tehnicii Rose presupune prezenta in sala de examinare a unui
itopatolog care verifica daca proba prelevata este adecvata, precum si
malignitatea. Poate creste astfel acuratetea, in special prin cresterea
sensibilitatii si a valorii predictiv negative.
Pregtirea pentru ecoendoscopie este similar cu cea pentru
endoscopia digestiv superioar(gastroscopie) i respectiv pentru
endoscopia digestiv inferioar(colonoscopie).
Desfurare
Ecoendoscopia nalta (superioar) necesit de cele mai multe ori
o anestezie general, uoar, care nu adoarme complet pacientul. Acesta
este examinat a jeun. Un videoendoscop care trimite o imagine pe un
ocular (sistem optic plasat pe partea ochiului observatorului) sau pe un
ecran, este introdus prin cavitatea bucala. Apoi un endoscop, dotat la
extremitatea sa cu un balona plin cu ap pentru a favoriza trecerea
2

ultrasunetelor, este introdus pe aceeai cale pn n esofag, stomac sau

duoden. Examenul dureaza ntre 15 i 30 minute. Ecoendoscopia pe calea
joas (inferioar) se desfaoar n acelai mod, dar nu necesit anestezic.
Scopul efectuarii investigatiei
Investigaia poate fi fcut att n scop diagnostic, ct i terapeutic.
Aceasta metoda imagistica este indicate pentru evaluarea si stadializarea
tumorilor mediastinale, esofagiene, gastrice, pancreatie, rectosigmoidiene,
depistarea adenopatiilor, evaluarea maselor pancreatice, a tumorilor
hepatice si acailor biliare, diagnosticul litiazei de cale biliara principal,
caracterizarea formatiunilor extramucozale sin peretele tubului digestive
sau a compresiunilor extrinseci depistate la endoscopie.
Pe langa viza diagnostica, ecoendoscopia se poate realiza si in scop
terapeutic pentru ablatie tumorala, drenare a colectiilor adiacente tubului
digestive, neuroliza de plex celiac.
Principalele indicaii ale ecoendoscopiei:

Afeciuni esofagiene
stadializarea i urmrirea post-tratament n cancerul esofagian i esogastric
tratamentul acalaziei i excluderea pseudoacalaziei

Afeciuni mediastinale
diagnosticul tumorilor paraesofagiene i sindroamelor mediastinale (cancer

bronhopulmonar, tumori mediastinale primare i determinri secundare)

stadializarea mediastinal a cancerului bronhopulmonar i limfoamelor maligne
diagnosticul diferenial al ganglionilor mediastinali benigni (tuberculoz,

sarcoidoz) i maligni
diagnosticul leziunilor secundare(metastaze) hepatice, suprarenale sau

ganglionare
diagnosticul ascitei sau a lichidului pleural

Afeciuni gastrice
stadializarea adenocarcinomului gastric
evaluarea tumorilor gastrointestinale stromale i a altor formaiuni submucoase

(leiomioame, schwanoame, tumori carcinoide, pancreas ectopic, lipoame, etc.)

Afeciuni pancreatico-biliare
diagnosticul diferenial al colestazei extrahepatice
diagnosticul litiazei coledociane i drenajul cii biliare
diagnosticul pozitiv i stadializarea colangiocarcinomului distal i proximal
tumori ampulare i periampulare
identificarea etiologiei pancreatitei acute biliare
diagnosticul precoce al pancreatitei cronice
3

tratamentul pancreatitei cronice avansate (proceduri rendez-vous)

drenajul pseudochisturilor de pancreas
diagnosticul pozitiv i stadializarea cancerului de pancreas
neuroliz de plex celiac
diagnosticul diferenial al formaiunilor focale pancreatice benigne (pancreatit

cronic pseudo-tumoral) i maligne (adenocarcinom pancreatic, tumori neuroendocrine,

metastaze pancreatice)
localizarea tumorilor pancreatice neuroendocrine
diagnosticul diferenial al tumorilor chistice pancreatice (chistadenom seros,

chistadenom mucinos, chistadenocarcinom mucinos, etc.)

Alte indicatii
evaluarea pre- i post tratament n hipertensiunea portal
diagnosticul tumorilor suprarenale
diagnosticul pozitiv al formaiunilor abdominale de etiologie neprecizat
drenajul abceselor peripancreatice i perirectale
stadializarea tumorilor rectale

EUS in tumorile pancreatice reprezinta metoda non chirurgicala cu

sensibilitatea cea mai mare in detectarea formatiunilor pancreatice benigne
sau maligne. Sensibilitatea EUS in detectarea formatiunilor pancreatice
este de 98%, superioara tomografiei computerizate conventionale care are
o sensibilitate de 86% in cazul sistemelor modern multidetector cu 32 sau
64 de spire. De asemenea, este superioara CT pentru stabilirea
preoperatorie a rezecabilitatii in cancerul non-metastatic.
Pe calea superioar sau nalt, tehnica este utilizat, n principal, pentru a
determina existena i ntinderea tumorilor esofagiene sau gastrice,
benigne sau maligne. Studiul afeciunilor acute sau cronice ale
pancreasului (tumorale, infecioase) fac, de asemenea, apel la aceast
tehnic, ca n cazul bolilor biliare cu diagnosticare dificil. De asemenea,
prin ecoendoscopie pot fi diagnosticate formaiuni tumorale mediastinale
i pulmonare, formaiuni tumorale submucoase esofagiene i gastrice,
limfoame sau mese ganglionate mediastinale sau abdominale.
Ecoendoscopia inferioar sau joas, studiaz ndeosebi tumorile rectale i
permite s se aprecieze ntinderea unei tumori i cercetarea ganglionilor
adiaceni.
Un surplus diagnostic l aduc examinarea Doppler, sonoelastografia (care
evalueaz elasticitatea/duritatea esutului examinat ecoendoscopic) i
ecoendoscopia cu substan de contrast (CEEUS).
Principiul elastografiei ecoendoscopice este bazat pe faptul ca deformarile
ce apar la compresia unui tesut sunt direct proportionale cu elasticitatea
acestuia, iar majoritatea tumorilor maligne (ex adenocarcinomul
4

pancreatic) au demonstrate o duritate mai mare decat tesuturile

inconjuratoare.
EUS cu administrare de substanta de contrast permite, asemenea tehnicilor
CT si RMN, evaluarea vascularizatiei tesuturilor tinta, de exemplu, mai
scazuta in cazul cancerului de pancreas si mai crescuta in cazul tumorilor
neuroendocrine.
Puncia ecoendoscopic, (EUS-FNA, endoscopic ultrasound fine needle
aspiration) constituie o metod foarte util pentru obinerea unui diagnostic
histologic prin prelevarea de biopsii din leziuni tumorale, ganglioni cu
ajutorul unui ac fin netraumatic.
Ecoendoscopia se poate realiza si in asociere cu colangiopancreatografia
endoscopica retrograda (ERCP) sau endomicroscopia confocala laser.
Avantajul acestei metode minim-invazive const n vizualizarea de nalt rezoluie, care
permite diagnosticul i stadializarea leziunilor menionate, cu rezultate similare sau
superioare tomografiei computerizate sau rezonanei magnetice. Metoda
permite confirmarea diagnosticului prin prelevare de esut (puncie biopsie aspirativ
cu ac fin sau cu ac de tip trucut) urmat de examen citopatologic sau histopatologic, cu
complicaii minime (hemoragii sau infecii sub 0.5 % din cazuri).