qwertyuiopasdfghjklzxcvbn

mqwertyuiopasdfghjklzxcvb
nmqwertyuiopasdfghjklzxcv
Familia Romaneasca si Migratia
bnmqwertyuiopasdfghjklzxc
Externa
vbnmqwertyuiopasdfghjklzx
Referat Demografie
cvbnmqwertyuiopasdfghjklz
xcvbnmqwertyuiopasdfghjkl
zxcvbnmqwertyuiopasdfghj
klzxcvbnmqwertyuiopasdfg
hjklzxcvbnmqwertyuiopasdf
ghjklzxcvbnmqwertyuiopas
dfghjklzxcvbnmqwertyuiopa
sdfghjklzxcvbnmqwertyuiop
asdfghjklzxcvbnmqwertyuio
pasdfghjklzxcvbnmqwertyui
opasdfghjklzxcvbnmqwerty
uiopasdfghjklzxcvbnmqwert
yuiopasdfghjklzxcvbnmqwe
rtyuiopasdfghjklzxcvbnmrty
Circiumaru Andreea

IUDR-IV

Migratie externa
1. Probleme actuale ale migratiei externe :
Fenomenul migratiei a existat dintotdeauna, concretizat prin transhumanta,
invazii, colonizari si cruciade, sau provocate, n general, de atractia exercitata
de regiunile mai bogate asupra populatiilor mai sarace.
In zilele noastre preocuparea demografica reapare datorita
riscurilor pe care le naste in producerea unor crize, la nivel local, zonal,
continental sau planetar ce ar putea influenta in mod negativ ordinea sociala,
sau in declansarea unor tulburari a echilibrelor etnice sau religioase.
Dei n ultimul deceniu n unele zone ale lumii, precum Europa, migraia a
nregistrat fluxuri sporite, problema migraiei internaionale este pentru multe
state ale lumii o preocupare conjunctural, chiar rezidual, mai degrab de
rspuns la unele evoluii dect de gestiune sau estimare a circulaiei persoanelor.
n cadrul fluxurilor de populaie, circulaia forei de munc nregistreaz
dimensiuni n cretere,att a numrului ct i a intensittii.La scar mondial
migraia este relativ redus, cca 3% din populaia lumii. Dei fluxuri migratorii
importante ntlnim ntr-un numr relativ moderat de state ale lumii nici o ar din
lume nu rmne n afara fluxurilor migratorii internaionale. Acestea sunt fie ar
de origine, fie ar de tranzit sau de destinaie pentru migrani, ori dein toate cele
trei atribute simultan.
Pentru spaiul european, circulaia persoanelor i respectiv a forei de munc
prezint o importan deosebit, lrgirea UE n valuri succesive, mbtrnirea
demografic a populaiei rilor (vest)-europene ntr-un ritm accelerat i motivele
economice reprezentnd principalele stimulente pentru intensificarea circulaiei
persoanelor i a forei de munc.
2. Migratie : definire
Consideram ca pentru inceput este necesar a prezenta continutul a trei notiuni:
migratie, a emigra si a imigra.
Migratia reprezinta deplasarea unei populatii dintr-o regiune in alta, pentru a se
stabili acolo. Ea reprezinta deci deplasare si stabilire. A emigra semnifica actiunea
de parasire a propriei tari pentru a te stabili in alta tara. A imigra reprezinta
activitatea prin care intri intr-o tara, alta decat a ta, pentru a te stabili acolo. In
acest sens nu trebuie confundat termenul de strain cu imigrant cum uneori o
fac administratiile care ii contabilizeaza pe detinatorii de permise de sedere ca
emigranti. Un student aflat la studii in alta tara, diplomatii sau turistii nu sunt
imigranti. Retinem ca fenomenul imigratiei este deci un fenomen international si
are ca punct de plecare tara de origine a emigrantului si ca punct de sosire tara in
care se va stabili imigrantul respectiv.
Pierre George distinge patru categorii de emigranti:
o emigrantul care isi manifesta dorinta de a-si schimba tara si, in
final, nationalitatea;
o muncitorul strain care este un emigrant temporar;
1

o
o

persoanele deplasate (expulzate, repatriate,

alungate din tara lor de origine;
refugiatii care au optat pentru parasirea tarii lor.

transferate)

Dupa cum am observat populatia mondiala in ultimii cincizeci de ani a

crescut considerabil. Evolutia si repartizarea sa a evoluat sub influenta, pe de o
parte a, dinamicii populatiilor din zona lumii a treia, si, pe de alta parte, sub
influenta imbatranirii progresive a populatiei din zonele cele mai bogate. Aceste
state au devenit in cativa ani dependente de cerintele de imigrari. Perioada
aceasta se caracterizeaza prin rasturnarea de tendinte si prin complexitatea
extrema a miscarilor populatiei mondiale. Pentru a argumenta aceasta afirmatie
vom analiza in continuare evolutia si tendintele fenomenului imigratiei
contemporane.
Cu referire la un teritoriu naional, se face distincia ntre migraia intern,
atunci cnd deplasarea se face n interiorul rii respective, i migraia extern
sau internaional. Migraia internaional din zilele noastre se realizeaz
sub cteva forme mai importante: migraia forei de munc, migraia membrilor
familiilor lucrtorilor anterior emigrani, migraia forat de calamiti naturale,
de persecuii politice sau religioase, de rzboaie etc. Dac, n ceea ce privete
migraia intern, nu intervin dect arareori opreliti de ordin juridic, migraia
internaional este, ntr-o msur important, determinat de politicile
materializate n reglementri specifice n raport cu emigraia i, mai ales, cu
imigraia.
Societatea romneasc se confrunt cu o serie de
transformri care sunt conexe cu migraia ea desemneaz deplasarea
populaiei unei regiuni n alt regiune, ndeosebi din zonele rurale ctre cele
urbanizate, dar i dinspre o societate spre alta. n ambele cazuri cei care se
deplaseaz nu sunt cei mai sraci, ci indivizii capabili s sesizeze decalajul
dintre aspiraiile lor i posibilitatea de a le realiza. Efectul principal al migraiei
este acela c i constrnge pe cei care migraz s-i elaboreze o serie de roluri
noi. Este mai evident n cazul migraiilor internaionale (Borrie, 1956).
3.Tipuri specifice de migratie :
n Romnia nainte de 1989 existau dou mecanisme de migrare : migrarea
permanent care avea drept principale motivaii pe cele politice i pe cele etnice i
migrarea temporar pentru a studia sau lucra n strintate care se baza numai pe
acorduri inter-guvernamentale ale Romniei cu alte ri. Dup 1989, principalele
motivaii ale migrrii s-au transformat din cele etnice i politice n motive de ordin
economic. O consecin este faptul c migraia temporar a crescut n cifre
absolute ct i ca pondere n totalul migranilor.
n prezent exist cteva mecanisme de migrare prin care are loc migraia la
nivel internaional. Vom pune accentul pe acele mecanisme pe care le regsim la
nivel european, i anume cele prin care persoane din Romnia migreaz ctre
rile Uniunii Europene. Astfel avem :

 Migraia permanent legal : reprezint fluxurile migratorii ce pleac din

Romnia ctre tere ri pentru a se stabili acolo prin urmtoarele
modaliti :
- pe baza obinerii unor vize de emigrare n cadrul unor programe speciale de
ncurajare a emigrrii unor persoane ce dein calificri ce sunt deficitare n ara
primitoare sau alte tipuri de programe (gen loteria vizelor). UE nu deruleaz astfel
de programe de emigrare permanent. Cetenii romni care emigreaz
permanent se ndreapt ctre rile ce au astfel de politici i programe de emigrare
cum ar fi Canada, Australia, Noua Zeeland, SUA ;
- prin cstoria cu un cetean dintr-o ar membr UE i schimbarea locului de
reziden n ara partenerului de via ;
- posibil ca refugiat sau azilant din motive politice sau de rzboi. n ultimii ani nu a
fost cazul Romniei, dar a fost cazul statelor din fosta Iugoslavie.
Migraia temporar legal : se refer la cei ce se deplaseaz pe teritoriul
unei ri din UE pe o perioad delimitat de timp (de la cteva luni la civa
ani).
- Studenii : Pe de o parte este vorba despre studeni din Europa Central
i de Est (Romnia) care merg la studii n rile Uniunii Europene i care ulterior se
vor ntoarce (cel puin o parte din ei) n rile lor de origine.
- Lucrtorii (migraie de nlocuire) : Pe de alt parte este vorba despre
lucrtori din Europa Central i de Est (Romnia) care pleac s munceasc cu
contracte de munc ncheiate pe baza acordurilor bilaterale dintre state. Astfel n
anul 2002, prin intermediul Oficiului pentru Migraia Forei de Munc din Romnia
au emigrat temporar pentru a munci n UE un numr total de peste 35.000
persoane.
- Refugiaii i azilanii : Refugiaii care obin drept de stabilire temporar
ntr-o ar gazd din UE sau azilanii care solicit azil pe motive politice sau care se
ascund n spatele unor astfel de motive. Acest tip de migraie este din ce n ce mai
restricionat, iar n privina cetenilor romni care migreaz ctre UE, gradul su
de aplicabilitate tinde ctre zero.
Migraie ilegal de tranzit : este mecanismul prin care persoane din tere
ri, din afara Europei Centrale i de Est emigreaz n aceste ri, inclusiv
Romnia cu scopul de a merge i emigra mai departe n Uniunea European.
Acest fenomen este relativ nou i s-a constatat c principalele sale
caracteristici sunt ilegalitatea i implicarea organizaiilor criminale n trafic
de persoane.
Migraie ilegal a celor din Europa Central i de Est (din Romnia) : cuprinde
persoanele de naionalitate romn ce pleac din Romnia i rmn ilegal
ntr-o ar UE dup expirarea duratei legale de edere (de 3 luni), persoane
care pleac n calitate de turiti dar cnd ajung n ara de destinaie
desfoar activiti lucrative pe piaa neagr sau persoanele care intr i
rmn ilegal pe teritoriul unei ari UE.

 Migraie circulatorie cu ajutorul reelelor migratorii (legal sau ilegal) :

Migraia circulatorie se refer la micarea pendular ntre ara de origine i
una sau mai multe ri de destinaie. Migranii merg i muncesc o perioad n
strintate, se rentorc n ar, stau o perioad dup care pleac din nou s
munceasc n strintate. n acest context se formeaz reelele migratorii,
reele prin care cei ce doresc s migreze temporar n strintate sunt ajutai
i susinui de migrani anteriori.
Intenia de a migra n strintate pentru un loc de munc este mai probabil
la persoanele din comunitile cu o rat mare a migraiei circulatorii. n zonele de
unde au mai plecat i alii vor pleca mai multe persoane, acolo unde ali migrani
au avut succes i se vd semnele succesului migraia va fi mai mare. n acest fel se
formeaz reele de migraie cnd migrani anteriori se adreseaz membrilor
familiilor lor sau pritenilor i cunotinelor pentru a munci n strintate, ei
susinndu-i n procesul de migraie.
4. Fluxuri de emigraie :
Sursa fluxurilor de ieire, de emigrare a populaiei este mobil, fiind influenat
de motivele emigrrii. Dac la nceputul perioadei de tranziiei cele mai importante
contingente proveneau din judeele Transilvaniei cu pondere ridicat a etnicilor
germani, n prezent zonele de plecare sunt mai numeroase dar intensitatea
fluxurilor este mai slab (n medie de cca 9 ori).
O ierarhie a judeelor de plecare dup numrul persoanelor emigrante n
anul 2002 ne permite urmtoarele aprecieri:
- Bucuretiul este principala surs de alimentare a emigraiei: 17,3% din total, cu
32.1% din evrei, 18,7% din romni i 3% din germani ;
- Braov, Timis, Cluj i Mure au alimentat fiecare cu cca. 6 procente emigraia
total, Suceava , Sibiu, Bihor cu cte 4 procente i Neam, Satu Mare i Arad cu cca
3 procente, restul judeelor avnd contribuii mai reduse;
- Din total emigrani, evreii au reprezentat 0,3%, germanii 0,8% iar maghiarii
aproape 6%. Zonele de plecare a etnicilor sunt: pentru evrei Bucureti, Cluj, Iai i
Botoani; pentru germani Cluj, Timi, Arad, Braov i Sibiu; pentru maghiari Cluj,
Mure i Harghita ;
- Nu exist o legtur direct i intens ntre numrul emigranilor i rata
omajului. De exemplu n 2003 comparativ cu anul anterior primele 5 judee cu o
pondere a emigranilor de peste 5% din total au nregistrat reduceri ale ratei
omajului (Bucureti, Timi, Cluj, Sibiu, Braov). Din aceste zone au plecat 41,65%
din emigranii anului 2003, iar numrul omerilor nregistrai la sfritul anului
reprezenta 14,65% din total.
Destinaiile preferate s-au schimbat i ele. Dac n primii ani fluxurile cele
mai importante erau spre Germania (n jur de jumtate), Ungaria i Austria (cca
10%), n 2002-2003 destinaiile preferate sunt SUA, Canada, Italia i Germania cu
cca 15-18% fiecare (Graficul nr. 16).
n perioada 2002-2003, cei mai muli ceteni romni care au emigrat n spaiul
UE i-au stabilit domiciliul n Italia (4233 persoane) i Germania (3646). n Austria

i Frana au emigrat mai puin de 1000 de persoane, iar n Grecia i Suedia ceva
mai mult de 100 (MAI, 2004).
Pe zone mari geografice se remarc o reorientare a fluxurilor dinspre Europa de
Vest (spaiul UE) la nceputul anilor 90 spre America de Nord. n 1990-1995 peste
60% din emigrani alegeau ca destinaie un stat membru UE i doar 15-17% plecau
spre America. Din 1996 scade treptat ponderea celor spre Europa i crete
semnificativ fluxul spre America, tendina fiind de egalizare a proporiilor, cca 40%
prefer nc spaiul UE i aproape 35% se ndreapt ctre Canada i SUA. Putem
astfel aprecia c tensiunea asupra rilor europene exercitat de emigraia din
Romnia s-a redus constant pn n 2001. Uoara schimbare n 2002-2003 privind
preferina celor dou destinaii nu poate fi apreciat (inc) ca o nou tendin,
oscilaiile anuale n special pe destinaia America fiind nregistrate i n perioada
1991-1995.
5. Atribute calitative ale populaiei emigrante :
In ceea ce privaste varsta emigranilor se observa :
- o proporie nsemnat i n cretere a emigranilor de 26-40 ani, respectiv circa
48,7% n 2002 i 51% n 2003, deci persoane deja formate, care au i cel mai nalt
potenial de munc i de inovaie sunt cei mai adaptabili i mobili;
- o pondere n scdere pn n 2001 a emigranilor de 18-25 de ani ( 25,06% n
1992, cca 16% n 1995-96, n jur de 10% 1998-2000, 9,4% n 2001), urmat n
ultimii 2 ani de o cretere la 12,62% n 2002 i 13,4% n 2003, absolveni sau n
ultimii ani de coal, cu certe perspective i cu potenial de munc i de creaie;
- adugm i faptul c cca 11% din emigrani au vrste ntre 41 i 50 de ani,
reprezentnd,de asemenea, o for de munc activ, al crui potenial productiv
poate fi nc folosit.
n timp ce pentru Romnia emigranii reprezint o pierdere net, atestnd
capacitatea nc redus a economiei i societii de a genera oportuniti de
munc i remunerare corespunztoare pentru rile primitoare constituie o
for de munc capabil nc mult vreme de performane nalte, o for de munc
competitiv.
5. Migraia extern pentru munc :
Migraia extern pentru munc - spre deosebire de emigraie /imigraie are
caracter temporar, durata acesteia variind n limite largi (de la cteva
sptmni /luni pn la civa ani) i un presupune schimbarea definitiv a
reedinei. Cei implicai n micarea migratorie legal i/sau contigentat fac parte,
de regul, din trei mari categorii de for de munc:
a) for de munc de nalt calificare, cu competene validate n
domenii de vrf ale tiinei i tehnologiei, ca i n unele servicii, cum sunt
cele de nvmnt, sntate.
Aceast categorie recrutat direct, adesea chiar din ultimii ani de studii sau prin
organisme specializate romneti sau strine - are i cele mai multe anse de a
obine contracte pe termen lung i n final de a obine dreptul de stabilire n ara
gazd. n plus, se ncadreaz n categoria de vrst 25 - 40 ani, considerat cea
mai creativ i productiv;
5

b) fora de munc cu un nivel mediu de calificare, de specializare care

acoper o gam larg de activiti i profesii, cum sunt:
- constructorii - categorie de for de munc cu tradiie de a munci n strintate,
bine cotat pe pieele occidentale (Germania, Israel);
- personalul para medical (asistente medicale), pentru care cererea angajatorilor
din
diferite ri este n cretere (Italia, SUA, Canada, Elveia);
- personal hotelier i de alimentaie public, de asemenea solicitat pe anumite
piee
occidentale;
c) for de munc necalificat sau semicalificat n activiti din
agricultur (n perioade de recoltare), n salubritate, construcii etc. (Spania,
Portugalia, Grecia).
Exist i o destul de puternic micare migratorie pentru munc necontrolat,
nici n ara de plecare (Romnia) i nici n cea de primire. Evident, o bun parte a
acestora lucreaz temporar, pe o perioad nedefinit, cel mai adesea fr forme
legale, pe piaa subteran a muncii din rile de destinaie. Condiiile de
munc i via oferite i acceptate nu sunt dintre cele mai bune, situndu-se mult
sub standardele oferite forei de munc autohtone. Firmele agreeaz aceast
form de ocupare deoarece costurile salariale sunt mai reduse, aportul muncii
acestor lucrtori la sporirea competitivitii firmei respective fiind nsemnat.
6. Cauze ale emigrarii :
Cauzele migrarii fortei de munca sunt, aparent, simplu de identificat :
prevalenta nevoilor materiale.
Privind in profunzime, acest proces ii are rdcinile adnc infipte in contextul
social istoric plasat in perioada industrializrii forate care s-a incheiat imediat
dup Revoluie.Sumariznd, intre 1966 i 1992 , populaia urban a Romniei a
crescut cu 52%. Cei mai muli locuitori de la sate s-au stabilit in mediul urban
pentru a lucra in marea industrie de stat. Odata cu demararea procesului de
restructurare lichidare a intreprinderilor considerate neviabile , tendina s-a
inversat. Astfel, satul a devenit un refugiu temporar in ...srcie pentru orenii
disponibilizai care se doreau a fi fermieri de succes .Srcia, i cu precdere
srcia cronic, par a se fi eternizat la sat- 67% din populaia srac triete in
mediul rural , fiind continuu alimentatde aa-zisa migraie de la ora.Studiile
oficiale arat c majoritatea celor sraci locuiesc in nord-estul rii (aproximativ
25%din populaia srac i 30 % din cea extrem de srac).Tocmai aceste zone
reprezint cel lai inalt grad de migraie legal sau mascat sub forma turismului
in spaiul Schengen.Lund in considerare aceti factori , munca in strinatate
trebuie privit ca o necesitate , cel puin pentru moment, pentru o categorie de
persoane nevoite s inving srcia declarat statistic.Se poate observa c
ponderea major a celor care pleac la munc afar o dein judeele
defavorizate.Alarmant este ins faptul c majoritatea celor care prsesc ara
provin din mediul rural i sunt tineri cu varste sub 35 de ani.

7. Ctigurile din munca n strintate :

Motivaia principal a migraiei pentru munc este una economic : obinerea
unui venit incomparabil mai mare dect l-ar fi obinut n ar pentru o munc de
valoare egal i, evident, ceva mai mic dect cel obinut de fora de munc
autohton pentru acelai gen de munc Este bine tiut faptul c, pentru acea parte
a populaiei care triete n srcie, sub nivelul decent de satisfacere a nevoilor,
calitatea vieii este n continu scdere. Srcia, din perspectiva funcionrii
sociale normale presupune inexistena acelor mijloace care asigur subiectului o
participare complet la viaa social, o ndeplinire complet a tuturor rolurilor care
i revin, o participare la activitile formative minime care i ofer anse pentru a
se dezvolta prin efort propriu.
Salariul din Romnia, de cca. 175 euro/lun (sum brut) de cteva ori mai
mic dect media UE, sistemul fiscal i precaritatea asistenei sociale fac ca
motivaia migraiei pentru munc s fie puternic. Analitii economici au
remarcat faptul c, jumtate din sracii Romniei nu sunt dintre excluii sociali
(omeri, bolnavi cronici, persoane cu dizabiliti) sau semiexclui (pensionari); ei
sunt oameni care au slujbe stabile dar att de prost retribuite nct nu le pot
acoperii necesitile elementare de via.
Castigurile din munca in strainatate au o destinatie multipla :
- consum pe piaa intern din ara gazd pentru ntreinerea i refacerea capacitii
de munc: hran, locuin, mbrcminte, diverse articole pentru igiena personal;
- transferuri n ar sub form de valut. Este utilizat n scopuri variate:
- pentru consum curent - ntreinerea familiei, inclusiv a educaiei i
trainingul copiilor, ngrijirea sntii. Acestea sunt cheltuieli de consum pentru
gospodrie, efectuate pe piaa intern. Ele se regsesc (nu n mod explicit) n
consumul final al populaiei;
- economii i investiii n bunuri de folosin ndelungat: locuin,
terenuri, alte bunuri (dotarea gospodriei, autoturism, maini i unelte agricole).
Unele dintre acestea (locuina) contribuie la sporirea avuiei naionale;
- iniierea unor microafaceri sau constituirea unor asociaii familiale cu
scop lucrativ (agroturism, turism cultural, folosirea resurselor naturale locale rchita, diverse tipuri de servicii n mediul rural i urban - reparaii, ntreinerea,
colectarea unor produse agricole i prelucrarea lor n microfabrici situate n mediul
rural etc.).Cuantumul sumelor transferate n ar depinde de:
a) situaia personal lucrtorii migrani de nalt calificare i cu venituri
ridicate transfer doar o mic parte din ctiguri. Acetia economisesc mai mult i
(eventual) investesc n ara gazd (Lowell 2001, Puri and Ritzema 1999) ;
b) situaia familial persoanele care au familie/rude apropiate n ara de
origine fac transferuri importante de bani din ctigurile obinute, ns acestea
sunt temporare i un rezolva problema nivelului de trai sczut al gospodriei dect
dac se fac investiii cu posibiliti de fructificare pe termen mediu i lung.
Estimri recente apreciaz transferurile bneti n jur de 1,5 2 miliarde de
Euro anual. Transferurile ilegale sunt comparabile cu cele legale. Potenialul de
dezvoltare al acestor surse este uria, iar dac se vor crea instrumentele
necesare pentru stimularea utilizrii sistemului bancar pentru transfer,

pentru plasamente pe termen lung i/sau pentru investiii productive, pot

apare efecte positive importante pentru economia naional: se mrete
fluxul monetar, se mbuntete soldul balanei de plti i crete rezerva valutar,
se reduce costul banilor i rata dobnzii, crete pe termen lung standardul de via
al consumatorilor/gospodriilor i implicit cererea intern de bunuri i servicii.
8. Efectele migratiei fortei de munca :
Trecnd dincolo de perspectiva optimist si real in acelai timp, ni se
afieaza matricea, tot real si inevitabil, de efecte perverse : Copilul, ateptnd
sa vorbeasc la celular cu Prinii i s primeasc dulciuri in pacheel , o
imbtrnire a populaiei rurale din Romnia cu efecte incomensurabil de
pguboase asupra agriculturii, scderea natalitii, creterea ratei divorialitii,
agravarea fenomenului de delincven juvenil, i, in mod cert,multe altele care
vor fi scoase la iveal de timp.
Emigrarea tinerilor compromite, ab initio, ideea de Familie , funciile / rolul
acesteia intr-o societate. Aceast modificare la nivelul mentalului social este
augmentat de o alt modificare ce are loc in sfera a ceea ce inseamn
Copil/Copilarie cu valorile specifice.Separarea prinilor, emigrarea acestora
pentru un trai mai bun, declaneaz o rsturnare a valorilor in sens negativ in
randul Copilului. Conform unui sondaj de opinie realizat pe un eantion
reprezentativ de 5000 elevi cu vrsta cuprins intre 15-18 ani, 36% dintre
subiecii care
prezint tulburri de comunicare, probleme emoionale,
absenteism ridicat, atitudine sfidtoare, rezultate colare in scdere-provin din
familii ai caror membri sunt emigrani. Extrapolnd, se reclam cu imperiozitate
intervenia asupra grupului int vizat de acest proiect in vederea minimalizrii
acestor efecte ale migraiei forei de munc.
Un alt aspect ce semnaleaz gravitatea efectelor migraiei forei de munc
asupra copiilor decurge din observaiile mele ca i voluntar al Serviciului de
Protecie a Victimelor i Reintegrare Social a Infractorilor de pe lang Tribunalul
Iai- se constat c in cadrul familiilor cu printi emigrani.crete frecvena
actelor delincvenionale in rndul copiilor.
Afirmia este susinut de studii efectuate asupra menajelor
monoparentale.Copii din menajele monoparentale au o rat mai ridicat a
morbiditii, rezultate colare modeste, mai puine realizri economice de lung
durat, rata ridicat a comportamentului deviant, familiile pe care le intemeiaz
au o stabilitate sczut.Consecinele sunt difereniate in raport cu sexul
copiilor : bieii prezint o rat mai mare a comportamentului deviant in raport
cu fetele, in schimb, cstoriile fetelor au o stabilitate mai scazut decat a
bieilor.
Efectele negative ale migraiei forei de munc att la nivel microsocial ct i
la nivel macrosocial, agravarea lor odata cu exodul forei de munc pot conduce
la mari disfuncii sociale i economice.
In sfera socialului efectele se rsfrng asupra ideii de familie, cadrul in care
copilul se afl in procesul de socializare primar. In noul context social economic
din ara noastr modul de existen, de a fi i de a se manifesta, al familiei este
8

denaturat, este modificat de prevalena nevoilor economice in scara de valori a

individului. Relaiile de afectivitate inter/intrafamilial se desfoar de cateva
ori pe lun/an prin convorbiri telefonice/pachete trimise acas de cei plecati.
Separarea familiei, privarea copilului de comunicare normal, de afectivitate
primit in mod firesc denatureaz socializarea primar a
acestuia cu
repercusiuni grave asupra socializrii secundare i , implicit, cu disfuncii in plan
social. Emigrarea prinilor declaneaz mai mult sau mai puin contient, o
malformare a socializrii primare a copilului cu efecte grave asupra dimensiunii
psihosocioafective a acestuia. Conform studiilor efectuate separarea prinilor
in vederea accederii ctre un trai mai bun prin migrarea in Occident conduce la
o cretere a ratei divorialitii. Aceast problem social care atenteaz la
funcionarea normal a societii reclam in mod evident implementarea unui
proiect de intervenie.
In sfera economic se constat un deficit de capital uman, cu precdere in
domeniul agricol. Acest aspect este deosebit de grav avnd in vedere c
agricultura din ara noastr se afl la acelai nivel cu agricultura din Frana de la
sfaritul celui de-al doilea rzboi mondial i c Romnia dorete s devin
membr a Uniunii Europene practicnd o astfel de agricultur.
Revrsarea efectelor negative ale migraiei forei de munc asupra acestor
domenii importante(social/economic) i tratarea acestei situaii cu ignoran i
pasivitate nu poate dect s declaneze in mod inevitabil un lan interminabil de
alte efecte nedorite.In consecint, implementarea proiectului propus reprezint
o necesitate.
Efectele migraiei forei de munc se impnzesc pe o sfer larg, ptrunznd,
cu precdere, in domeniile socialului i economicului.
Cnd spun social, se cere, in mod imperios, s menionez efectele asupra
ideii de familie, ca nucleu al societii, s fac apel la ritmul accelerat de scdere
a natalitii i de cretere a mortalitii , de scdere demografic, in esena.
In sfera economic se constat o scdere a numrului populaiei active ca
efect al migraiei forei de munc, o lips acut a forei de munc
calificat/specializat, in diferite sectoare ale economiei.
Fenomenul migraiei are, de asemenea, semnificative efecte asupra
mentalului social. Astfel, tnrul cuplu oscileaz intre ideea de a intemeia o
familie i lupta pentru stabilitate financiar, nivel de trai ridicat, obiectiv adesea
atins prin migrarea in Occident.
Din multitudinea de efecte am incercat s identific Efectul. Intr-o prim faz
am avut in vedere efectele migraiei forei de munc asupra Copilului, viitorul
actor social, viitorul intemeietor de familie, viitoarea for de munc, copil ce se
poate dezvolta normal doar in cadrul Familiei, de care, in contextul de fat, este
privat. Un exemplu frecvent este acela al copilului romn care primete
afeciune prin telefon, ii privete prinii in poze i astept s primeasc
dulciuri i, eventual, s treac rapid peste etapa colara i s plece s ctige
bani. Situaia este tragic, cu dimensiuni imposibil de evaluat. Ca atare, am
ajuns la concluzia c acest complex de efecte pe termen lung, se reduce, in
esenta, la Economic.

Mergnd spre concret, se ajunge la migraia forei de munc din mediul

rural. Conform studiului Migraia Circulatorie a Foei de Munc din Romnia'
aparinnd cercettorului Sebastian Lzroiu : in cadrul efectelor migraiei
asupra forei de munc se remarc efecte pozitive precum eliberarea presiunilor
i scderea subocuprii i omajului, dar, in acelai timp, sunt posibile deficite in
unele sectoare uitate, din economie. Agricultura este unul dintre acestea.
Studiile din Romnia arat c o bun parte din migranii circulatorii sunt tinerii
din mediul rural. Chiar pentru o scurt perioad de timp plecarea tinerilor din
sate in strinatate afecteaz capitalul uman din agricultur.
In situatia actual, exist o imbtrnire a populaiei rurale din Romnia, cu
efecte drastice asupra dezvoltrii fermelor individuale, pieei funciare i
antreprenoriatului agricol.Plecarea tinerilor conduce la un deficit i mai mare.
In consecin, neintervenia, pasivitatea in faa gravelor consecine ale
migraiei forei de munc conduc la augmentarea efectelor amintite anterior i
la disfuncii in plan social, economic si politic.
9. Viitorul familiei :
Familia deine primul loc n ierarhia diferitelor domenii ale vieii, la diferena
destul de mare de celelate. Aproximativ 85% dintre persoanele considera c
familia este foarte important n viaa lor, comparativ, de exemplu, cu un sfert
care apreciaz c timpul liber sau prietenii sunt foarte importani. La polul opus
se afla politica pe care majoritatea subiectilor o considera neimportant. Munca,
domeniu plasat pe locul al doilea i religia, domeniu plasat pe locul al treilea sunt
considerate de asemenea importante sau foarte importante n viaa individului.
Rolul familiei n dezvoltarea economica i sociala a societaii se manifesta n mai
multe direcii :
a) Familia este sursa proceselor demografice care din punct de vedere
cantitativ determina reproducerea si dezvoltarea mainii de lucru si a masie de
consumarori.
b) Prin intermediul socializarii interne, familia exercit din punct de
vedere calitativ o influienta serioasa asupra nivelului de dezvoltare fizica,
intelectual i morala a copiilor i tinerilor, facand ca noile generatii sa fie mai
bune decat generatiile precedente, contribuind astfel la dezvoltarea calitativa a
populatiei care, din punct de vedere al dezvoltrii calitativa a populaiei este mult
mai important dect creterea pur cantitativa a numarului de locuitori.
c) Familia este unul dintre principalii factori care asigura meninerea
identitaii culturale naionale.
d) Inegalitatile la nivelul material, educaional i cultural al famililor au
repercursiuni directe asupra fixarii i reproducerii i adesea chiar asupra
aprofundarii inegalitailor sociale,asupra aparitii de noi paturi sociale.Aceste
relaii generale intre familie i dezvoltarea societatii trebuie totui nuanate.
Adaptarea familiei la schimbarile din perioada tranzitiei este un proces activ i
relativ autonom; astfel, nu trebuie vzuta o cauzalitate strict de genul: schimbari
sociale exterioare schimbari n interiorul familiei (vezi Ghebrea, 2000).

10

Se constat c ataamentul fa de familie rmne foarte ridicat, aceasta

ocupnd primul loc n ierarhia de valori i fiind domeniul care ofera cea mai mare
satisfactie. Totui, ar fi de adaugat c satisfacia fa de viaa de familie a
nregistrat un usor declin mai ales datorit dificultilor materiale pe care le
traverseaza majoritatea gospodariilor. Principala cauz invocat pentru apariia
problemelor n familie o reprezinta lipsa de bani.
n secolul 19 se considera c pentru viaa subiectului uman, copilria,
reprezint un segment deosebit de important, fapt reflectat n multitudinea
abordrilor, studiilor, scrierilor, domeniilor; n secolul 20 aprecierea importanei a
trecut pe palierul adolescen (ntre copilrie i viaa adult) - fenomen
complex care, de multe ori s-a asociat, limitativ, cu rebeliune", criza de
identitate" etc. n culturi diferite studiile unor autori ca: Jodelet,D. (1989); Gergen,
K.J. & Davis, K.E. (1985) au artat drept cea mai important achiziie n
dezvoltarea copilului : structurarea motivaiei pentru independena i
comunicarea ulterioar a adolescentului.
Totodat, cercetri pertinente ocupndu-se de implicaiile acceptare respingere conchid n legtur cu deficitul de interaciune, intercomunicare - ca
una din situaiile posibile. Sintetic, abordarea afeciunii (dragoste printeasc),
petrecerea unui volum de timp considerabil mpreun cu minorul, tratarea
acestuia cu delicatee, aplicarea flexibil a balanei recompenselor mai degrab
dect a critica i a fi ostil determin o bun imagine a prinilor n accepia
copiilor. Dac, dimpotriv, copiii sunt respini de prini (reaciile sunt diferite
tat/fiu, mam/fiic) ei au mai multe anse s evolueze la pubertate i
adolescen spre: delincven, agresivitate, conduite nevrotice, conduite atipice
(schizofreniforme). n consecin, ansele lor sunt mai reduse de a visa" spre
conduite civilizate, de a fi prietenoi, de a avea capaciti de comportament
civilizat, de a fi cooperani, de a purta de grij altora.
ncepute din perspectiv sociometric, studiile privind reaciile copilului,
adolescentului n procesul de intercomunicare cu adultul, cu prinii, cu familia sau diversificat. Cercetrile lui Glueck i E.T.Glueck (1950), H.G.Elder (1962),
T.Smith (1983), Riskin J. & E.Faunce (1976), F.F.Schachter (1983),Blok J. &
Morrison A. (1981), Freedman, J. (1978) etc., capt contur n zone diferite de pe
glob, n culturi i grupuri socio-economice variat structurate. Se degaj cteva
idei principale pentru stilul n comunicare prini/copii, pentru nelegerea
profund a perioadei adolescenei: Pentru adolescent este apreciat ca
benefic supravegherea democratic". Este de preferat o abordare
permisiv, egalitar a adolescentului fa de una autoritar, de respingere; n alte
condiii minorii nu ezit s spun c prinii uit c au fost i ei tineri" i nu i
cunosc limitele". Comportamentul prinilor caracterizat prin cldur
afectiv, rsplata acordat pentru merite. Aceasta are consecine favorabile
n achiziionarea de ctre adolescent a unor itemi structurali ai personalitii lui, a
independenei de a avea o identitate, auto-evalurii etc.
n familiile cu dezvoltare normal adolescenii sunt mult mai
cooperani, sunt veseli, nva s spun glume, s rd i s se bucure.
S-a constatat c aceti adolesceni nva cu mai mult uurin s stocheze i s
distribuie informaia, fa de adolescenii cu tulburri de comportament la al
11

cror viraj prinii i grupul asist de multe ori fr s tie cum i de ce s

intervin.
Indiferent de forma pe care o are,familia indeplineste in societate cateva
functii de baza,a caror realizare are valoare progmatica pentru societate si trebuie
cunoscute si evaluate in formularea politicilor socioeconomice.
Din natura relaiilor dintre membri familiei, rezulta si functiile pe care acestea
le indeplinesc. Ele pot fi foarte multe, dar dintre ele enumeram :
angajamentul emocional, social si economic dintre soti,
ingrijirea copiilor, varstnicilor si a rudelor cu deficiente,
educarea si socializarea copiilor si chiar a parintilor,
protectia membrilor familiei,
realizarea necesitatilor individuale de baza ale fiecarui membru al
familiei.
Prioritatea acordat uneia sau alteia dintre funcii depinde de stadiul vieii
familiale. Ele sunt asociate, n primul rnd, cu familia nuclear standard, care a
fost prevalent n societile europene, n special.
n formele familiale noi, funciile familiei nucleare nu mai sunt realizate dect
parial, la fel ca i rolurile membrilor familiei standard. Dac forele schimbrii nu
sunt prea distructive, atunci familiile rspund cu surprinztoare adaptare, iar
funciile eseniale ale familiei supravieuiesc adesea celor mai intense asalturi.
n orice form, disoluia familiei uneori afectat de factori sociali i
economici poate avea profunde consecine pentru membrii familiei, n
special cnd resursele i sprijinul necesar nu sunt disponibile. Datele arat c
creterea presiunii economice crete riscul disoluiei maritale. Srcia i omajul
unuia dintre soi exacerbeaz riscul eecului familial; adversitatea economic
crete probabilitatea dezorganizrii familiale i a riscului abuzului fizic i al
neglijrii copilului. Dac problemele economice sunt adesea anterioare eecului
familial, ele sunt i consecine ale divorului.
10. O noua evolutie a familiei :
Este cunoscut amploarea fenomenului migraiei n societatea autohton.
Acest fenomen reprezinta un punct de convergenta al unor cauze diverse, dar si
un punct de pornire pentru diverse procese, fenomene, transformari dintr-o
societate. Migratia reprezinta prin aceasta un punct de focalizare a atentiei
economistilor, istoricilor, politicienilor, psihologilor si, nu in ultimul rand, al
sociologilor.Iidentificarea
influentelor
reciproce
familiemigratie,
pe
interdependenta ce se stabileste intre cele doua fenomene.
Potrivit estimarilor CURS pentru Romania, in martie 2003, 12% dintre
gospodarii aveau cel putin un membru plecat in strainatate aceasta insemnand
ca aproximativ 2,2 mil. de cetateni romani se pot afla oricand la munca in
strainatate. Strategiile de migraie circulatorie internaional sunt adoptate din ce
n ce mai mult, n perioada de tranzitie,aceasta sete de afarafiind stimulata atat
de faptul ca romanii au scapat din jugul unui regim nedemocratic, lasandu-se
sedusi de mirajul occidentului, dar si de condiiile de srcie, globalizare,
structurare a reelelor circulatorii internaionale.Din subspeciile migratiei
12

internationale, noi am ales sa studiem migratia circulatorie a fortei de

munca, pentru ca reprezinta un aspect specific societatii romanesti.
Societatea romaneasca se confrunta cu o serie de transformari care sunt
conexe cu migratia. Aceste metamorfoze sunt observate si la nivelul unei
institutii esentiale si mai mult decat necesara unei societati , cum este familia.
De cele mai multe ori, actorii sociali pornesc in aceasta calatorie cu scopul de a
asigura si de a mentine un standard de viata decent familiilor din care fac parte .
Acest deziderat poate fi realizat , insa exista o serie de detalii prin intermediul
carora
aceasta experienta pigmenteaza viata de familie, comunitatea,
societatea. Sunt preluate si adaptate anumite modele culturale sau anumite
fractiuni din acestea, proprii societatilor de destinatie, cum ar fi modele ale
manierei de educatie a copiilor, a modului in care se desfasoara munca, anumite
viziunii despre lume, viata, societate etc. Sociologia trebuie sa fie interesata de
acest fenomen in Romania, sa incerce sa gandeasca anumite startegii de
intelegere intr-o maniera mai profunda a acestuia, in special a efectelor asupra
familiei.
Influentarea reciproca migratie familie se traduce prin potentarea sau
alterarea anumitor roluri in cadrul familiei contemporane, fenomene care, tinand
cont de caracteristicile familiei, ajung sa se extinda la nivel comunitar si societal.
11. Teorii ale migratiei internationale :
Migraia concentreaz in jurul su un set foarte larg de fenomene sociale,
motiv pentru care ea constituie obiect de studiu pentru mai multe discipline
precum demografia, geografia populaiei, economia, tiinele juridice, sociologia i
altele. Cercetrile din aceste domenii au incercat s elaboreze scheme i teorii
explicative ale fenomenului , multe din acestea fiind inspirate de teoriile fizice
aspra micrii corpurilor. Astfel, inc din secolul trecut, Ravenstein propune un
model gravitaional ,ameliorat de ctre continuatorii si .
Ceea ce caracterizeaz incercrile actuale de explicare a migraiei este faptul
c fenomenele macrosociale factori determinani ai migrrii , nu mai sunt
considerai ca nite fore fizice care acioneaz asupra unor atomi ineripersoanele umane-ci ca nite elemente structurale de care indivizii umani in
seama atunci cand iau in considerare posibilitatea de a migra.
Migraia ca fenomen este imaginat ca fiind rezultatul unei multitudini de
aciuni individuale ale agenilor raionali , care evalueaz costurile, beneficiile,
riscurile, nu numai in termeni economici ,implicate de un asemenea act , elemente
care deriv, desigur din caracteristicile sistemului.Cercetrile recente scot in
eviden i importana informaiei (cantitatea, acurateea, costul ei)ca element ce
intervine in deciziile luate de catre individ.
O a doua component major a studiilor teoretice i empirice privind
migraia o constituie problematica efectelor sau a consecinelor ei.Astfel, s-au
conturat trei direcii de investigaie :

Efectele migraiei asupra populaiei de origine

Efectele migraiei aspra populaiei de destinaie

Efectele migraiei asupra migranilor inii

13

In contextul de fa ne vom centra atenia asupra primei direcii de

investigaie (Efectele migraiei asupra populaiei de origine) in special asupra
copiilor ai cror parini sunt emigrani.
Teoria habitusului Pierre Bourdieu
Habitus reprezint traducerea latin a termenului grec hexis, utilizat de
Aristotel pentru a desemna dispoziiile dobndite ale corpului i sufletului.
Prezent in diferite concepii filosofice (dAquino, Hegel, Husserl), conceptul
acesta este adus in sociologie de E. Durkheim si M. Mauss care il utilizeaz in
scopul explicrii caracterului sistemic, coerent, continuu, al aciunilor individului
socializat. Astfel, in LEvolution Pedagogique en France, Durkheim vorbete
despre credina pe care cretinismul o sdete in indivizi ca despre un anumit
habitus al fiinei noastre morale, o dispoziie general a spiritului i a voinei
care determin lumina in care vedem lucrurile, o stare profund a fiinei
noastre din care deriv toate strile particulare ale inteligenei i sensibilitii i
care le confer unitate- a trezi in copil acest habitus, acest dispoziie general,
aceast stare profund reprezint scopul esenial al unei aciuni educative
durabile. La rndul sau, Mauss afirm c magia se bazeaz pe o serie de
principii ale judecilor i raionamentelor.
In Le sens pratique Bourdieu definete conceptul de habitus pornind de la
notele de coninut sesizate de Durkheim i Mauss : habitus indic structuri
subiective profunde, durabile, incontiente, cu caracter dobndit i care au rol
generator i unificator in raport cu viziunea asupra lumii i cu manifestrile
concrete ale personalitii. In plus, valorificnd Teze despre Feuerbach (Marx1845), Bourdieu plaseaza habitusul in contextul aciunii practice (caracterizate
printr-o dimensiune corporal i finalitate transformatoare) i evideniaz :
caracterul structurat al dispoziiilor subiective rezultat din faptul c ele ii au
sursa in structurile obiective ale experienei, rolul lor generator i structurant nu
numai in raport cu manifestrile particulare ale personalitii, ci i in raport cu
practicile agenilor.
Conceptul de habitus este inrudit, in mod evident, cu concepte cum sunt
tipificatie, categorizare, cadre ale experienei, procedee interpretative. Ca i
acestea, el desemneaz scheme cognitive pe baza carora individul
interpreteaz realitatea i care sunt dobandite in experiena sa sociala.
Habitusul exprim raportul individului cu corpul (inuta, gesturi, mimica,etc.)cu
spaiul fizic
(utilizri ale obiectelor, deplasri printre ele ), cu limbajul
(vocabular, sintaxa, intonaie, ritm al vorbirii), cu timpul (coninutul, lungimea i
succesiunea duratelor), cu valorile,etc...
Structurile profunde ale subiectivitii (habitusul) care conserv un sens al
realitii sociale sub forma simului practic i care confer constant, coerent
aciunilor individuale i le face inteligibile, sunt produsul unei aciuni pedagogice
de inculcare efectuat de colectivitate i aciunii corespunztoare de invare
desfurate de individ (cu alte cuvinte al unui proces de socializare, educaie).
Familia reprezint agentul unei aciuni pedagogice primare care fixeaz in
individ habitusul primar de clas, primele scheme de percepie ,de gndire i
de aciune care vor funciona ca fundament i principiu de selecie in procesul
incorporarii tuturor experienelor ulterioare, astfel inct experienele diferite
14

trite de un individ se integreaz in unitatea unei biografii sistematice care se

organizeaz pornind de la situaia originar de clas, experimentat intr-un tip
determinat de structura familial.
Ca i Durkheim i Parsons, Bourdieu vede in familie un grup particular care
construiete o identitate particular a individului. Spre deosebire, insa, de
predecesorii si, sociologul francez trateaz, sub influena gndirii marxiste
apartenena familial ca apartenena de clas : familia inculc, in calitate de
cultur legitim, o cultur particular (arbitrariul cultural) a(l) clasei creia i se
subsumeaz. Bourdieu subliniaz, in acord cu Berger i Luckmann, importana
fr egal, pentru orice tip de societate, a achiziiilor primare dobndite in familie
(fiind transmise in calitate de model fr concurent, arbitrariul cultural pe care
familia il inculc creaz iluzia total a legitimitii) i mai mult, imposibilitatea
de a neutraliza printr-o munc pedagogic secundar clasamenetele ce rezult
din apartenena(munca) familial.Educaia in familie este, in cea mai mare
parte, difuza i practic , familia utiliznd, mai ales o pedagogie implicit
costnd in producerea unui habitus prin inculcare non-distructiv , incontient
a principiilor care nu se manifest dect in stare practic.
Peter Berger i Thomas LuckmannConstrucia social a realitii
Individul nu se nate ci devine membru al unei societi; eul social se
constituie in experiena cotidian care impune tipificare i auto-tipificare.
Punctul de plecare al devenirii sale il constituie interiorizarea semnificaiilor
instituite de predecesori i a universurilor simbolice cu funcie de legitimare. Pe
aceast baz este posibila inelegerea semenilor i aprehensiunea lumii in
calitate de realitate sociala i semnificativ .Interiorizarea nu trebuie ineleas
ca un proces mecanic de transfer de cunoatere dinspre societate ctre individ.
Ea este apropiere, un proces original prin care individul transform lumea
celorlali in propria sa lume, un proces care ofera posibilitatea modificrii sau
chiar recrerii lumii. Rezultatul sau il constituie identificarea reciproc i
continu a celor care imprtesc aceleai experiene biografice, pn la
punctul in care lumea nu mai este definit ca un simplu cadru al vieii comune,
ci ca participare a fiecruia la existena celorlali .Indivizii dobndesc impreun
sensul realitii, pe msur ce il construiesc impreun i devin impreun
membrii societii respective.Mecanismul apropierii lumii-via este, dup cum a
sesizat Mead, preluarea rolurilor i atitudinilor Celuilalt semnificativ i
generalizat.
Proces stadial i continuu, niciodata total sau terminat, socializarea
presupune dou stadii principale :stadiul socializrii primare i cel al socializrii
secundare.
Socializarea primar este procesul prin care primul univers social al
individului este construit ca univers de semnificaii i ca realitate. Ea debuteaz
o dat cu naterea i transform o fiin biologic in fiin social prin
apropierea lumii via a primelor grupuri cu care se vine in contact, grupuri intre
care familia ocup un loc privilegiat.
Fiecare individ este plasat prin natere in interiorul unei structuri sociale
obiective. Contactul su cu aceste structuri nu este, insa, direct, ci mijlocit.

15

Realitatea cu care copilul vine in contact i pe care el o interiorizeaz, fcnd-o

asa, din primele clipe de via este lumea-via a Celuilalt semnificativ.
Coninuturile specifice apropiate in cursul socializrii primare reprezint o
cunoatere general pertinent, lumea de baz a societii in cauz. Ele variaz
de la o societate la alta in funcie de definiiile date copilului i copilriei, de
definiiile date diferitelor secvene ale invrii, de rezerva de cunotinte
disponibile i de sistemele de pertinen. De asemenea, ele variaz in cadrul
aceleiai colectiviti, fiind transmise in versiuni diferite, in funcie de definiiile
sociale ale unor particulariti biologice(vrst, sex), dar i de distribuia social
a cunoaterii (intre clase sociale, de exemplu). Dincolo de variaiile socioculturale i istorice, pot fi identificate unele constante. Cea mai important
dintre ele este limbajul, care constituie coninutul principal i in acelai timp,
instrumentul privilegiat al socializrii primare.
Socializarea primar implic, pe lang o dimensiune cognitiv, i o
important dimensiune afectiv. Apropierea este condiionat de identificarea
emoional a copilului cu Altul semnificativ. Prelund rolurile i atitudinile
acestuia, copilul le transform in roluri i atitudini proprii, adoptnd totodata i
imaginea pe care Altul semnificativ o are cu privire la persoana sa (a copilului).
El devine, astfel, capabil de identificare /autoidentificare, dobndete o
identitate subiectiv coerent i plauzibil. Ceea ce este deosebit de
semnificativ in acest proces este dialectica identificare/autoidentificare.
Identitatea este in mod obiectiv definit ca loc ocupat de individ intr-o lume
via i nu poate fi apropiat in mod subiectiv dect o data cu aceast lume.
Apropierea subiectiv a identitii i apropierea subiectiv a lumii sociale, sunt
dou aspecte ale unuia i aceluiai proces, mediat de ctre unii i aceiai Alii
semnificativi. Odat cu rolurile i atitudinile Celuilalt, copilul face din lumeatrait a acestuia propria lume. El si-o apropie ca pe unica lume posibil,
realitatea insi.
In cursul unor experiene diverse cu diferii Ali semnificativi, rolurile i
atitudinile apropiate parcurg un proces de abstractizare progresiv, de la cele
asociate unui context i unei persoane concrete la cele generale i impersonale
(Altul generalizat). Doar din momentul in care Altul generalizat s-a constituit in
contiina copilului, acesta din urm dobndete o identitate in raport cu
societatea, iar auto/identificarea sa capt stabilitate i continuitate. Intre
realitatea obiectiv i cea subiectiv se stabilete o anumit simetrie : ceea ce
este real in afareste real i inuntru. Simetria nu este niciodat total,
avnd in vedere c cele dou realiti nu sunt coextensive, interiorizarea nu
este niciodat complet, coninuturile socializrii fiind determinate de distribuia
social a cunoaterii. Tinnd seama de structura dual a Sinelui identificat de
G.H.Mead, o serie de componente ale realitii subiective nu rezult din
experiena social a individului i, in consecin, nu se regsesc in realitatea
obiectiv. Distincia intre realitatea obiectiv i realitatea subiectiv face ca
individul s se perceap simultan in interiorul i in afara societii, relaia intre
individ i societate realizndu-se ca proces de echilibrare continu.
Constituirea Celuilalt generalizat marcheaz o etap decisiv in procesul de
socializare : in acest moment, Sinele i lumea individului (realitatea obiectiv16

subiectiv) sunt contituite, iar individul a devenit membru efectiv al societii.

17