MINISTERUL EDUCAIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA RELAII INTERNAIONALE,
TIINE POLITICE I ADMINISTRATIVE
CATEDRA RELAII INTERNAIONALE

POLITICA UNIUNII EUROPENEIN DOMENIUL PIETEI UNICE

REFERAT

Conductor tiinific:

Ilaciuc Andrei
Lector universitar

Autorul:

Ivanov Mirela
Grupa 201,RI

Chiinau,2014

Cuprins
INTRODUCERE
1.Istoricul aparitiei politicii Uniunii Europene in domeniul Pietei Unice
2.Cadrul institutional al politicii Pietei Unice
3.Cooperarea Republicii Moldova cu Uniunea Europeana in domeniul dat
CONCLUZII SI RECOMANDARI
BIBLIOGRAFIE

INTRODUCERE
Actualitatea si importanta problemei abordate: Piaa intern a Uniunii Europene este o pia unic
care asigur libera circulaie a bunurilor, serviciilor, capitalurilor i persoanelor i n care cetenii
europeni sunt liberi s locuiasc, s lucreze, s studieze i s fac afaceri.
De la crearea sa n 1993, piaa unic a devenit mai deschis pentru mediul concurenial, a creat noi
locuri de munc, a determinat preuri mai accesibile pentru consumatori i a permis ntreprinderilor i
cetenilor s beneficieze de o gam larg de produse i servicii.
Uniunea European acioneaz n direcia simplificrii n continuare a reglementrilor care nc
mpiedic cetenii i ntreprinderile s profite pe deplin de avantajele pieei unice.
Piaa unic european const in circulaia libera a populaiei, bunurilor, serviciilor si a capitalului in
tarile membre ca si cnd ar circula intr-o singura ara.
Crearea pieei unice reprezint esena uniunii. Piaa unica s-a realizat prin adoptarea de ctre instituiile
UE si tarile membre a numeroase Directive prin care au fost eliminate barierele tehnice, legale,
birocratice, culturale i protecioniste ale statelor membre i s-a instituit comerul liber si micarea
libera in cadrul uniunii.
Potrivit Comisiei Europene, din 1993, piaa unica a creat peste 2,5 milioane de locuri de munca si a
adus tarilor membre venituri suplimentare de peste 800 miliarde euro.
Eliminarea obstacolelor i deschiderea pieelor naionale a condus la creterea competiiei intre firme in
beneficul consumatorilor, care au o oferta mai mare de bunuri si servicii la preturi mai mici.
Firmele vnztoare au acces liber la o piaa de peste 450 milioane de consumatori in cadrul UE i
posibilitatea de extindere a activitii pe piaa globala.
Libertatea de micare

a bunurilor, serviciilor, populaiei i capitalului sunt sprijinite de politici

specifice. Politica anti monopol previne tendina firmelor de a controla preturile sau pieele. Oamenii se
pot mica liber i pot lucra in orice ara a uniunii pentru ca statele membre recunosc calificarea
academica si profesionala a acestora. Guvernele au czut de acord sa ia decizii care afecteaz sistemul
pieei unice pe baza votului majoritarii si nu al unanimitii care este greu de atins.
Piaa unica a creat posibilitatea liberalizrii pieei utilitilor (telecomunicaii, electricitate, gaz si apa)
in beneficiul consumatorilor care au libertatea de a-si alege furnizorii
Sectorul serviciilor s-a deschis pieei unice ntr-un ritm mai lent dect piaa bunurilor. Spre exemplu
pentru o gama larga de servicii financiare si transporturi exista nc piee naionale separate, in special,
in domeniul transportului aerian si pe calea ferata.
Totodat, mai exista unele bariere tehnice si administrative care trebuie eliminate pentru a asigura
fluenta circulaiei libere a bunurilor si serviciilor. Aceasta include reticenta unor tari membre de a

accepta reciproc unele standarde si norme sau de a recunoate echivalentul calificrilor profesionale.
Sistemul de impozitare difereniat reprezint un alt obstacol al integrrii i eficientei pieei unice.
Un pas nainte este considerat faptul ca aceste obstacole sunt cunoscute i s-au iniiat aciuni pentru
remedierea acestora, dar ritmul este diferit si specific fiecrui sector. Spre exemplu, Planul de aciuni
pentru integrarea pieei serviciilor financiare a fost definitivat in anul 2005. Se estimeaza ca noul sistem
va reduce costurile la mprumuturi, att pentru firme cat si pentru consumatori, si va oferi celor ce
economisesc bani o gama larga oportuniti de investiii, planuri de economisire i scheme de pensii.
De asemenea, au fost reduse comisioanele bancare pentru transferuri peste frontiera.
Piaa unica se bazeaz pe competiie i autoriti de reglementare care guverneaz libera circulaie a
bunurilor si serviciilor. Libera circulaie a persoanelor este reglementata prin Acordul Schengen, prin
care au fost desfiinate frontierele externe ale statelor si a fost ntrit controlul la frontierele UE,
inclusiv in aeroporturi si porturi. Marea Britanie si Irlanda nu au semnat acordul Shengen si nu se
aplica nc in relaiile cu statele care au aderat la UE in 2004.
Este necesara creterea nivelului de protecie pentru prevenirea pirateriei si a produselor contrafcute.
Comisia Europeana estimeaz ca pirateria si produsele contrafcute costa UE peste 17.000 locuri de
munca anual. De aceea, Comisia si statele membre lucreaz la ntrirea proteciei la copyright si
patente. In scopul ntririi proteciei mrcilor proprii, UE intenioneaz sa nfiineze o politie fr
frontiere si cooperare in justiie. Europol este parte a acestei aciuni. In baza Acordului Schengen
politiile naionale fac schimb de informaii mpotriva celor ce fac fraude, dar proiectul Eurojust prevede
ca procurorii, politia si judectorii vor forma o echipa de lucru mpotriva crimei organizate.
Scopul si obiectivele tezei: Scopul referatului rezida in efectuarea unei cercetari ample si detaliate a
functionarii politicii Pietei Comune,cadrului instutional si normativ al acesteia si colaborarii Republicii
Moldova cu Uniunea Europeana in acest domeniu.
n realizarea scopului ne-am propus urmatoarele obiective:

Cercetarea evolutiei si dezvoltarii politicii Uniunii Europene in cadrul pietei comune

Stabilirea cadrului institutional si normativ al politicii pietei comune

Evaluarea colaborarii Republicii Moldova cu Uniunea Europeana in cadrul pietei unice

Analiza surselor bibliografice utilizate

La analiza specificului politicii europen in domeniul pietei comune drept suport bibliografic am utilizat

scrierile urmtorilor cercettori:Marian tefanescu,Fontaine Pascal,Stanciu M.. Aceti cercettori au

efectuat o ampl descriere a politicii pietei unice. De asemenea numeroase documente electronice au
servit drept suport bibliografic n domeniul politicii n cauz cu privire la originea i evolu ia politicii,
Zonei de Liber Schimb intre tarile membre ale UE,etc. Am utilizat surse de informare de pe site-ul
oficial al Uniunii Europene precum i site-ul oficial al Ministerului Afacerilor Externe i Integrrii
Europene al Republicii Moldova
Metode de cercetare
La analiza aspectului politicii comunitare n domeniul Pietei Unice am folosit drept metode de
cercetare: metoda istoric, metoda instituional, metoda analizei i sintezei, metoda deduc iei. Metoda
istoric am folosit-o la studierea polticii comunitare n domeniul pietei unice din perspectiv istoric
percum i evoluia acesteia. Utilizarea metodei instituionale s-a dovedit a fi necesar la descrierea
rolului anumitor instituii europene care contribuie la funcionarea politicii respective. Metoda analizei
i sintezei a fost folosit pentru a ptrunde n esena politicii n domeniul pietei comune i pentru a
nelege specificul acesteia. Metoda analizei i sintezei reprezint mijloace de cunoatere i constau n
explicrea, justificarea i nelegerea politicii comune n domeniul pietei unice.Metoda deduciei a fost
folosit la formularea construciilor teoretice i la explicarea politicii respective, a teoriei acesteia,
precum i la formularea concluziei. Toate aceste metode contribuie la descompunerea politicii
respective n vederea desprinderii trsturilor eseniale, a naturii, rolului, necesitii politicii, precum i
condiiile ei de manifestare.

1.Istoricul aparitiei politicii Uniunii Europene in domeniul Pietei Unice

Piaa unic european constituie un pas semnificativ n procesul de integrare al Uniunii Europene,
fiind una din cele mai importante realizri ale acesteia. Ea presupune libera circulaie a bunurilor,
serviciilor, persoanelor i capitalului ca i cnd acestea ar circula ntr-o singur ar. Astfel, statele
membre au beneficiat, treptat, de nlturarea barierelor comerciale i de introducerea concurenei libere,
ceea ce ulterior a condus la o mbuntire a standardelor de via , acestea cptnd o valoare
superioari. Actul Unic European (AUE), semnat n anul 1986 este tratatul care ntemeiaz Pia a Unic,
fiind totodat i tratatul care aduce o schimbare fundamental a Tratatului de la Roma, semnat n anul
1957.1
Perioada anilor 50 a fost marcat de dorin a de a crea o pia comun. Aceast aspira ie a fost
fundamental n formarea Comunitii Economice Europene (CEE). Decizia de a ntemeia o pia
comun are la baz dou explicaiiii: evitarea relurii procedurilor de tip protecionist, care s-au dovedit
a fi dezastroase din punct de vedere economic ntre cele dou rzboaie mondiale i dorin a de a
promova expansiunea economic prin nfiinarea unei piee interne destinat productorilor europeni
menit s fac fa pieei americane. Crearea CEE a avut la baz i credina celor 6 state fondatoare n
ideea c stabilirea unei piee comune ar fi adus o mbuntire a economiilor lor na ionale. Art.2 din
Tratatul de la Roma spunea: Comunitatea are ca misiune, prin realizarea unei piee comune si
apropierea politicilor economice ale statelor membre, s promoveze o dezvoltare armonioas a
activitilor economice n ntreaga Comunitate, o expansiune continu i echilibrat, o stabilitate
sporit, o cretere accelerat a nivelului de trai i relaii mai strnse ntre statele pe care aceasta le
reunete. Art.9 aduga: Comunitatea ar trebui s se bazeze pe uniuni vamale 2. Prin urmare, CEE a
dus la nlturarea barierelor vamale ntre statele membre, hotrnd totodat un tarif vamal comun
pentru bunurile care intr n Comunitate din state externe acesteia (1968). Cu toate acestea, pia a
comun era limitat, dat fiind faptul c n ciuda eliminrii barierelor comerciale, existau n continuare
bariere de alt natur, precum cele tehnice, fizice i fiscale. Pentru ca piaa comun s poat fi
transformat n Pia Unic era necesar nlturarea acestora. Odat cu eliminarea acestor impedimente
s-ar ajunge la libera circulaie a persoanelor, bunurilor, serviciilor i capitalului. Anul 1985 marcheaz o
schimbare a situaiei n care se afla piaa comun prin Carta Alb-Completing the Internal Marketpublicat de Comisie.
Aceasta prevedea nlturarea pn n anul 1992 a barierelor tehnice, fizice i fiscale i stimularea
expansiunii industriale i comerciale n cadrul unui spaiu economic extins i unificat, comparabil cu
1

Stefanescu M.Ideea si Integrarea Europeana.Bucuresti:Oscar Print.2007.133p.

Fontaine P.Piata Unica.Europa in 12 lectii.Bruxelles:Oficiu de publicatii a Uniunii Europene.2010.29p.

piaa americaniii. n plus presupunea i armonizarea standardelor tehnice, lansarea achiziiilor publice,
destinate competiiei n cadrul CE, liberalizarea circulaiei capitalului, a serviciilor i nlturarea
barierelor fizice ntre statele membre. Acest raport a constituit baza instituirii AUE care a introdus
conceptul de Pia Unic. Prin intermediul acesteia se trecea de nivelul n care existau pie e mici i
mijlocii, ajungndu-se la o evoluie n procesul de integrare economic. Totodat acest tratat avea i
rolul de a completa i finaliza pregtirile pentru Piaa Unic pna la 31 decembrie 1992. Astfel AUE
coninea urmtoarele dispoziii n ceea ce privete Piaa Unic: Liberalizarea serviciilor bancare, de
asigurri, inclusiv asigurri de pensii, nlturarea monopolurilor economice (de la electricitate la
telecomunicaii), eliminarea barierelor fizice (controale vamale i paapoarte), eliminarea barierelor
fiscale i a celor tehnice (pentru circulaia bunurilor i consimirea reciproc n ceea ce privete
calitatea acestora), lrgirea competenelor Comunitii (mediu, tiin, tehnologie, cercetare),
ndeplinirea obiectivului de creare al Sistemului Monetar European iv. Anul 1992 prin Tratatul de la
Maastricht este finalizat i realizarea Pieei Unice. Odat cu Tratatul de la Amsterdam din anul 1997,
Comisia a elaborat un nou plan de aciune pentru Piaa Unic. Acesta se baza pe 2 nivele. n primul
nivel se adopta un program de simplificare al legislaiei pie ei (SLIM program) i al doilea nivel
presupunea implementarea legislaiei existente prin coordonarea ntre Comisie i statele membre.3

2.Cadrul institutional al politicii Pietei Unice

Comisia Europeana are la dispozitie mai multe instrumente pentru a se asigura ca piata unica
functioneaza bine pentru toata lumea.In ultimtlt doua decenii s-au inregistrat doua evolutii majore in
acesta directie.In urma cu 20 de ani,problemele se solutionau mai ales prin adoptarea de acte legislative
noi sau prin intentarea de actiuni in justitie impotriva statelor membre.Abordarea de astazi este mai
ambitioasa si mai practica,fiind bazata pe cooperarea dintre Comisie si tarile UE,precum si pe
colaborarea cu cetatenii si intreprinderile cu privire la aspectele legate de functionarea in practica a
pietei unice.In plus,instrumentele IT si internetul au transformat modul in care furnizeaza
informatiile,iar Comisiei ii este mai usor sa colecteze opiniile celor afectati de noile reguli si
reglementari.
Dup adoptarea noii legislaii, autoritile monitorizeaz punerea n aplicare a acesteia. Pentru a fi eficiente,
autoritile naionale trebuie s fie conectate ntre ele la nivel transfrontalier, pentru a putea solu iona mpreun
eventualele probleme. n fiecare etap a procesului se colecteaz informa ii i sugestii, care ulterior sunt supuse
evalurii, astfel nct factorii de decizie pot stabili dac este ntr-adevr nevoie de noua legisla ie sau dac
3

Stanciu M.Politici Sociale si Globalizare in tarile europene.Bucuresti:Polirom.2007.148p.

legislaia existent trebuie adaptat ori abrogat. 4

nainte de a decide n ce direcie s se ndrepte, Comisia invit n general publicul, ntreprinderile, asocia iile
profesionale, sindicatele etc. s i exprime opiniile n cadrul unei consultri deschise, care se desf oar de
obicei online. Prile interesate i pot prezenta n scris experien ele i sugestiile. Comisia ine cont de aceste
preri n momentul elaborrii noilor acte legislative i apoi se asigur c acestea sunt aplicate corespunztor
peste tot n UE.
Inainte de a decide in ce directie sa se indrepte,Comisia invita in general publicul,intreprinderile,asociatiile
profesionale,sindicatele etc.sa isi exprime opiniile in cadrul unei consultari deschise,care se desfasoara de obicei
online.Partile interesate isi pot prezenta in scris experientele si sugestiile.Comisia tine cont de aceste pareri in
momentul elaborariinoilor acte legislative si apoi se asigura ca acestea sunt aplicate corespunzator peste tot in
UE.

Pentru a functiona,normele UE trebuie transpuse in legislatia nationala.Invepind cu

1998,Comisia evalueaza progresele inregistrate de statele membre in implimentarea si respectarea
normelor pietei unice,prin intermediul asa-numitului tablou de bord al pietei unice.5
Statele membre raspund de implimentarea corecta si la timp a legislatiei europene,ia Comisia are
obligatia de a se sigura ca acestea isi fac datoria.Pin urmare,daca un stat membru nu respecta legislatia
UE,Comisia are atributii care ii permit sa puna capat acestei situatii.In ultima instanta,ea poate prezenta
cazul in fata Curtii de Justitie a UE de la Luxemburg.Procedura de incalcare a dreptului UE cuprinde
mai multe etape si incepe,de regula,cu efectuarea de catre Comisie a unei investigatii,in urma primirii
unei plingeri.Comisia poate lansa o investigatie si din propria initiativa,daca are motive sa creada ca
exista o problema.
n cazul n care nu se ajunge la o soluie n urma schimbului de opinii ntre Comisie i guvernul statului membru
vizat, se poate solicita intervenia Curii de Justi ie. Aceasta va pronun a o hotrre care va stabili dac a fost sau
nu vorba despre o nclcare a dreptului UE. ns Curtea nu poate anula o msur na ional incompatibil cu
legislaia european i nici nu i poate ordona statului membru n cauz s plteasc daune unei persoane fizice
afectate de nclcarea dreptului UE. Rmne la latitudinea statului membru s ia msurile necesare pentru a se
conforma legislaiei europene. Dac statul membru nu se conformeaz, Comisia poate apela din nou la Curte, iar
aceasta poate impune plata unei sume forfetare sau a unor daune cominatorii pn la ncetarea situa iei de
infringement.6
Hotrrile Curii stabilesc deseori precedente importante n clarificarea diverselor aspecte legate de legisla ia
existent. De exemplu, Curtea s-a pronunat n repetate rnduri mpotriva drepturilor preferen iale de vot n
cadrul companiilor private (golden share), motivnd c aceste privilegii ngrdesc libera circula ie a
capitalului.Politicile UE n domeniul concurenei i al pie ei unice merg mn n mn, din moment ce prima
4

Prisacaru G.Politici comune ale Uniunii Europene.Bucuresti:Universitara.2011.1366p.

Fontaine P.Piata Unica.Europa in 12 lectii.Bruxelles:Oficiu de publicatii a Uniunii Europene.2010.34p.
6
Planul de Actiuni Uniunea Europeana-Republica Moldova.Chisinau,2014.www.mfa.md(vizitat 15.05.2014)
5

dintre ele const nainte de toate n aplicarea normelor menite s garanteze c ntreprinderile concureaz unele cu
altele n mod echitabil. Acest lucru le ofer consumatorilor acces la o gam variat de produse i contribuie la
scderea preurilor i la mbuntirea calitii. Exist numeroase cazuri din domeniul concuren ei n care
aciunile ntreprinse de Comisie au avut un efect benefic direct asupra consumatorilor. Un exemplu concret este
reprezentat de sectorul telecomunicaiilor, n care operatorii de telefonie mobil percepeau tarife excesive pentru
conectarea cu alte reele (de pn la 10 ori mai mari dect tarifele pentru re elele de telefonie fix). 7
Legislaia UE privind piaa unic, introdus n ultimii 15 ani, n combina ie cu aplicarea normelor n materie de
concuren, a fcut ca pieele naionale s ias de sub controlul monopolurilor de inute de stat i s se deschid
ctre furnizorii din strintate. Prin urmare, familiile i ntreprinderile sunt acum libere s i aleag furnizorii.
Intensificarea comerului transfrontalier n
sectorul energiei contribuie i la prevenirea eventualelor probleme de aprovizionare sau a ntreruperilor n
alimentarea cu energie electric, n statele membre. Mai multe companii europene din domeniul energiei sunt
acum active n cel puin dou ri membre, ceea ce duce la cre terea concuren ei n rndul furnizorilor de
servicii.8
n octombrie 2012, Comisia European a prezentat 12 aciuni-cheie suplimentare, n cadrul Actului privind pia a
unic II.Acestea pot fi grupate n patru domenii care au poten ialul necesar pen tru a impulsiona cresterea.Este
vorba despre cetateni si intreprinderi,economie digitala si actiuni menite sa consolidze coeziunea si sa sporeasca
avantajele de care se bucura consumatorii. Avem acum sansa de a folosi bunul nostru cel mai bun pret,piata

unica,pentru a readuce economia noastra sociala de piata pe drumul prosperitatii si al competitivitatii,a

declarat comisarul Barnier,cu ocazia prezentarii initiativei.9

Planul de Actiuni Uniunea Europeana-Republica Moldova.Chisinau,2014.www.mfa.md(vizitat 15.05.2014)

Fontaine P.Piata Unica.Europa in 12 lectii.Bruxelles:Oficiu de publicatii a Uniunii Europene.2010.74p.
9
Armonizarea legislatiei nationale a Republicii Moldova cu politicile Uniunii Europene:realizari si perspective:Conferinta tiintifica
Studenteasca.Chisinau:Monografie.123p
8

Ulterior, Comisia a elaborat propuneri concrete n fiecare domeniu. n martie 2013, a propus noi

reglementri pentru a reduce cu pn la 30 % costurile de instalare a re elelor de internet de mare

vitez. Aceste reglementri se bazeaz pe bunele practici testate deja n Germania, Spania, Fran a,
Italia, Lituania, rile de Jos, Polonia, Portugalia, Slovenia, Suedia i Regatul Unit. Totui, iniiativa UE
las la latitudinea statelor membre aspectele de natur organizatoric.
ii
iii

iv

Cooperarea Republicii Moldova cu Uniunea Europeana in domeniul dat

Inima UE, este piaa unic european . Aceasta este o zon economic cu politici comune privind
reglementarea produselor, precum i libertatea de micare a bunurilor, capitalului, serviciilor i forei de
munc.Acest lucru a adus avantaje semnificative pentru ntreprinderile europene prin asigurarea unui
mediu concurenial echitabil pentru toi i un set de norme i standarde comune.De fapt, aceast pia
unic se extinde dincolo de UE i include alte trei state care nu sunt membre : Islanda, Liechtenstein i
Norvegia. Republica Moldova negociaz n prezent un Acord de Asociere, care cuprinde un Acord
Aprofundat i Cuprinztor de Liber Schimb, pentru a oferi rii noastre un acces mai mare la pia a
unic a UE.Uniunea European este o organizaie extrem de complex, de aceea nu ne-am propus prin
intermediul acestei paginii s acoperim fiecare aspect al acesteia. De fapt rolul nostru va fi s
semnalizm informaiile cele mai relevante despre relaiile RM-UE.
Acordul de liber schimb si cuprinzator(DCFTA) reprezinta un nou intrument comercial care depaseste
conceptul traditional de liberalizare a comertului,bazat pe doua elemente cheie.Primul,prevede
liberalizarea comertului prin eliminarea taxelor vamale,a cotelor de import si a altor bariere
procedurale,legale si tehnicein fata comertului;inclusiv noi reglementari liberalizate privind investitiile
si serviciile.Al doilea aspect tine de preluarea normelor si standardelor UE,asigurind astfel premisele
pentru o integrare aprofundata pe piata comunitara,care,de altfel,este si cea mai mare la nivel
mondial,cu 500 milioane de consumatori si o valoare nominala cumulata a PIB-uluide cca 20trilioane
dolari SUA.Aditional,este prevazuta instituirea unor comitete la nivel de experti pentru a asigura un
dialog si o cooperare eficienta intre parti in diferite domenii prevazute in acord.
Acordul acopera un numar mare de sectoare care vor fi afectate in mod pozitiv:
Accesul pe piata:liberalizarea majora a taxelor de omport.Pe tremen lung cca 95% din taxe vor fi
reduse la zero,iar pentru restul pozitiilor,taxele vor fi reduse,fie este stabilita o cota pentru exportul fara
taxe.Taxele scazute vor conduce la o competitivitate sporitasi,drept urmare,la scaderea preturilor pentru

consumatori.In timp,noile tehnologii importate vor conduce la sporirea productivitatii,la salarii mai
mari si la cresterea generala a sectorului prin noi aportunitati de angajare.
S-a estimat ca exporturile din Moldova spre UE vor creste cu 15% pe termen scurt si 16%pe termn
lung,in timp ce importurile vor creste doar cu sase si,respectiv opt la suta.Drept urmare,DCFTA va
conduce la o imbunatatire relativa a balantei comerciale a Republicii Moldova.
n mare parte cresterea exporturilor se va datora reducerii barierelor Sanitare si Fitosanitare si a
Barierelor Tehnice.Beneficiile se preconizeaza a fi mai mari pentru Moldova,deoarece urmeaza sa se
aproximeze ce standardele UE,proces care nu doar va deschide de facto piata UE,pentru exportatoriidin
Moldova,dar va duce la accesul sporit al produselor din Moldolva pe piata tarilor terte,atunci cind
producatorii Moldoveni se vor conforma la standardele UE.

CONCLUZII SI RECOMANDARI
Piatra de temelie a pieei unice este reprezentat de cele patru libert i consfinite de Tratatul UE,
respectiv libera circulaie a persoanelor, a bunurilor, a serviciilor i a capitalului .Acelai tratat le
confer instituiilor UE puterea de a adopta acte legislative (sub form de regulamente, directive i
decizii) care au prioritate fa de legislaia statelor membre i sunt obligatorii pentru autorit ile
naionale.Comisia European joac un rol important: propune legislaie, vegheaz la respectarea
tratatelor i se asigur c legislaia european se aplic n mod corespunztor peste tot n UE -de catre
persoane fizice,autoritati nationale sau alte institutii europene.
Astzi, piaa unic reunete 28 de ri. Datorit acordurilor ncheiate de UE cu Islanda, Liechtenstein i
Norvegia, majoritatea normelor referitoare la piaa unic se aplic i n aceste ri (ca parte a Spa iului
Economic European), cu excepia celor din domeniul pescuitului i agriculturii. n interiorul UE, se
poate cltori fr paaport i fr controale la frontiere ntre cele 22 de ri care apar in spa iului
Schengen.Piaa unic este ns departe de a-i atinge potenialul maxim. Astzi, n perioad de criz,
este nevoie, mai mult ca niciodat, s ne ndreptm atenia ctre domeniile n care pia a unic nu
funcioneaz aa cum ar trebui n beneficiul cetenilor i al ntreprinderilor. Putem face acest lucru
mbuntind reglementrile i supravegherea serviciilor financiare, n special a sectorului bancar.
Sunt n joc i factori socioeconomici importani. mb-trnirea populaiei scoate n eviden nevoia unei
mai mari securiti financiare, n timp ce folosirea pe scar tot mai larg, de ctre toate categoriile de
populaie, a instrumentelor IT i a internetului denot c tot mai multe persoane i fac cumprturile
online. Prin urmare, se impune adoptarea unei legislaii adecvate n aceste domenii. n plus, pie ele

financiare tot mai integrate i mai interdependente i expansiunea tranzaciilor electronice i a

serviciilor bancare online necesit o reglementare i o supraveghere sporit la nivelul UE.
Pentru a crea o adevrat pia unic, trebuie eliminate sau reduse ct mai mult practicile
anticoncureniale i obstacolele care mpiedic libertatea de micare. De asemenea, este nevoie de
crearea unui mediu care s stimuleze inovarea i investiiile. n acest context, protejarea proprietii
intelectuale este esenial pentru asigurarea succesului pieei unice. n 1993 a fost creat marca
comunitar, pentru ca ntreprinderile s i poat desfura activitatea n mai multe state membre, cu
eforturi mai puine i cu costuri mai mici. n practic,aceasta nseamn c ntreprinderile pltesc ma i
puin pentru a nregistra o marc, avnd chiar i posibilitatea de a face economii suplimentare, dac i
completeaz cererile online.n curnd, ntreprinderile vor putea s solicite un brevet unic pentru o
invenie, care va fi valabil n 25 de state membre, n loc s depun cte o cerere separat pentru fiecare
ar. Astfel se vor reduce costurile i procedurile birocratice, ceea ce va aduce beneficii tuturor
companiilor, n special IMM-urilor.
n ciuda progreselor nregistrate pn n prezent, mai sunt nc deficien e pe pia a unic european,
mai ales n sectoarele serviciilor i energiei. Numai UE poate gsi solu iile de care este nevoie pentru
ca cetenii i ntreprinderile s profite la maxim de avantajele oferite de piaa unic.
n anii urmtori, Comisia i propune s contribuie la dezvoltarea economiei sociale, n general, i a
ntreprinderilor sociale, n special. Scopul principal al acestora nu este att obinerea de profit, ct mai
ales aprarea intereselor comunitii, prin ndeplinirea obiectivelor sociale i de mediu ale acesteia. De
asemenea, este posibil ca UE s aib un rol important n ncurajarea finan rilor participative prin
intermediul internetului (aa-numitele crowdfunding), cu scopul de a contribui la asigurarea
necesarului de finanare pentru ntreprinderile mici i cele nou nfiinate. n iunie 2013, Comisia a
organizat un prim seminar pentru discutarea diverselor aspecte legate de crowdfunding, acesta fiind
urmat de un studiu cu privire la posibilele iniiative de politic.

BIBLIOGRAFIE
1. Stefanescu M.Ideea si Integrarea Europeana.Bucuresti:Oscar Print.2007.287p.
2. Fontaine P.Piata Unica.Europa in 12 lectii.Bruxelles:Oficiu de publicatii a Uniunii
Europene.2010.74p.
3. Stanciu
M.Politici
Sociale
si
Globalizare
in
tarile
europene.Bucuresti:Polirom.2007.198p.
4. Prisacaru G.Politici comune ale Uniunii Europene.Bucuresti:Universitara.2011.266p.
5. Planul
de
Actiuni
Uniunea
Europeana-Republica
Moldova.Chisinau,2014.www.mfa.md(vizitat 15.05.2014)
6. Acordul
de
Parteneriat
si
Cooperare
Uniunea
Europeana-Republica
Moldova.Chisinau,2010.www.mfa.gov.md(vizitat 15.05.2014)
7. Armonizarea legislatiei nationale a Republicii Moldova cu politicile Uniunii
Europene:realizari
si
perspective:Conferinta
tiintifica
Studenteasca.Chisinau:Monografie.163p.
8. Actul privind piaa unic.Bruxelles,2014.www.europa.eu(vizitat 15.05,2014)