Sunteți pe pagina 1din 22

Studiu de caz - Porsche Leasing Romnia

3.1 Prezentarea S.C. Porsche Leasing Romnia S.R.L.

Denumirea societatii

Societatea Comerciala "Porsche Leasing


Romnia" S.R.L.

Obiectul de activitate

nchirierea autoturismelor si utilitarelor de


capacitate mica

Forma juridica

Porsche Leasing Romnia este persoana


juridica cu capital privat strain, avnd
forma juridica de societate cu raspundere
limitata si functionnd conform Legii
societatilor comerciale nr.31/1990.

Sediul societatii

Str. Smaranda Braescu nr. 40, sector 1,


Bucuresti

Telefon

021/2330337

Fax

021/2330378

Pagina web

www.porscheleasing.ro

Scurt istoric
n mai 1966 concernul Porsche Bank International din Salzburg pune bazele
unei noi metode de finantare pentru achizitionarea de autoturisme prin introducerea
sistemului de leasing auto n Austria. Porsche Bank International a fost nfiintata
dupa al doile 111c222b a razboi mondial, detinnd din acel moment drepturile de
import n cinci tari, incluznd Romnia a celor mai importante autovehicule din
Europa.
Politica firmei austriece este de a ncepe vnzarile n fiecare tara, iar dupa o
perioada n care se testeaza piata, se vizeaza introducerea unei companii de
finantare, care are rolul de a ntretine vnzarile de autovehicule ale importatorului,
oferind o finantare n leasing.

n Romnia, concernul austriac a intrat n 1997 iar dupa doi ani de


dezvoltare pozitiva, la jumatatea anului 1999, a fost nfiintata la Bucuresti Porsche
Leasing Romnia, una dintre primele firme internationale intrate pe piata
romneasca de leasing.
Operatia de finantare n sistem de leasing si are debutul n 1999, cu o
echipa formata din doi oameni de la Porsche Bank din Salzburg si doi romni.
Succesul imediat al noii companii a dus la o crestere rapida a resurselor umane, dar
si la crearea unui spirit de echipa si a unei culturi antreprenoriale care sa permita
dezvoltarea ulterioara a organizatiei n fata competitiei. Porsche Leasing Romnia a
trebuit sa gaseasca solutii prin care sa-si mentina produsul competitiv si sa detina o
mare parte din livrarile importatorului.

Evolutie si rezultate
Daca n anul 1999 Porsche Leasing Romnia acoperea aproape 40 % din
totalul autoturismelor livrate n Romnia de concernul Porsche Bank International, n
anul 2000 s-a reusit livrarea n finantare a unui numar de 2221 autoturisme
(aceasta reprezentnd aprximativ 50% din totalul livrarilor), n anul 2001 s-a atins o
cifra de peste 4000 de autovehicule livrate, iar n 2002 s-a atins un numar de
vnzari aproape dublu fata de anul 2001.
mil.
EURO

1999

2000

2001

2002

Numar contracte

1056

2221

4015

9774

Valoare
contracte

14530

29013

50245

111497

Tab. 3.1 Evolutia numarului si a valorii contractelor de leasing ncheiate de


Porsche Leasing Romnia n primii 4 ani
n acest moment Porsche Leasing Romnia este cea mai mare companie de
leasing a unui importator, finantnd achizitionarea autovehiculelor din grupul
Volkswagen si anume: Volkswagen, Audi, Seat si Skoda, precum si a automobilului
legenda - Porsche. Dealerii Porsche Leasing Romnia se gasesc n toata tara,
numarul acestora depasind n acest moment cifra de 60.

Produse financiare oferite


n vederea finantarii autovehiculelor Porsche Leasing Romnia pune la
dispozitia beneficiarilor diverse variante de leasing pentru a veni n ntmpinarea
necesitatilor acestora. Pna 2004 Porsche Leasing Romnia se adresa n
exclusivitate firmelor prin cele doua produse ale sale: leasing cross-border si leasing
financiar intern. De atunci portofoliul frmei s-a mbogatit cu un nou produs: leasing
pentru persoane fizice.

1.Leasing intern financiar


- este un produs ce se adreseaza n special societatilor comerciale cu capital
integral romnesc;
- rata de leasing este calculata lunar n euro, plata ratei efectundu-se n lei
la cursul firmei n ziua facturarii;
- perioada de leasing este cuprinsa ntre 12 si 36 luni;
- avansul minim care trebuie platit este de 25%, avansul maxim fiind de 40
de procente;
- asigurarea Casco este obligatorie;
- acest produs ofera o serie de avantaje, cum ar fi:

operatiuni vamale preluate de Porsche Leasing Romnia;


neobligativitatea
Romniei;

obtinerii

notificarii

Bancii

Nationale

scaderea costurilor legate de comisioanele bancare;

deducerea fiscala a amortizarii, a dobnzii si a asigurarii.

2. Leasing intern persoane fizice:


- este tot un leasing financiar, care se adreseaza unui segment n crestere al
populatiei;
- perioada de leasing este cuprinsa ntre 12 si 36 de luni;
- conditie prealabila: venit lunar pe familie: de 2 ori rata + cheltuieli fixe;
- acest produs ofera persoanelor fizice aceleasi avantaje ca si persoanelor
juridice;

- avansul minim acordat este de 25%, cel maxim de 40%;


- oferta prezentata este completa si avantajoasa att datorita conditiilor de
finantare ct si faptului ca asigurarea Casco este inclusa n rata de leasing.
3. Leasing extern financiar (cross-border):
- acest produs se preteaza n mod deosebit pentru societatile comerciale cu
capital mixt sau strain, care dispun de lichiditati n devize, adresndu-se si
societatilor mari care necesita un parc mare de autovehicule.
- ratele de leasing sunt calculate lunar n euro fiind platibile n aceeasi
valuta;
- efectuarea operatiunilor de import
autoturismelor revin n sarcina utilizatorului;

temporar

si

nmatriculare

- perioada de leasing este cuprinsa ntre 12 si 36 de luni;


- avansul minim acordat este de 25% n timp ce avansul maxim care poate fi
platit este de 40%;
- asigurarea Casco este obligatorie;
- pentru contractele de leasing cu o durata mai mare de 12 luni este
necesara notificarea BNR pentru efectuarea de plati valutare externe.
Situatia economico-financiara
Datele economico-financiare sunt prezentate n tabelul urmator:

NR. CRT.

INDICATOR

U.M.

2005

2006

2006/2005

Active
imobiliz.

ron

14.188.864

18.971.832

34%

Total
circ

4.384.882

5.314.854

21%

Stocuri

ron

0%

Creante

ron

4.384.882

5.314.854

21%

active ron

Active totale

ron

18.723.535

24.730.601

16%

Capital social

ron

8.005.000

8.005.000

0%

Capital
propriu

ron

11.777.220

13.090.977

11%

Total datorii

ron

5.456.739

5.409.231

-0,80%

Total venituri

ron

15.640.891

21.625.351

38%

10

Cifra
afaceri

de ron

14.835.042

16.940.780

14%

11

Total
cheltuieli

ron

6.647.573

13.367.591

101%

12

Rez brut al ron


exercitiului

8.993.318

8.257.760

-8%

13

Rez net al ron


exercitiului

5.257.475

5.840.167

11%

Analiza potentialului uman


Initial firma era alcatuita din doua persoane de origine austriaca, care
controlau evolutia financiara si prezentau periodic situatia firmei n cadrul sedintelor
de consiliu care aveau loc n Salzburg, si doua persoane de origine romna care se
ocupau efectiv de activitatea de leasing. Datorita cresterii continue a cererii de
leasing a fost necesara marirea potentialului uman din departamentul de vnzari si
crearea unor noi departamente pe masura dezvoltarii rapide a firmei si ocuparea
unui loc important pe piata romneasca a finantarii de autoturisme. Astfel, n timp,
la departamentul de vnzari s-a ajuns la un numar de opt persoane iar la
departamentul de contabilitate patru persoane. Pentru reducerea cheltuielilor cu
analizele financiare (de bonitate) a firmelor ce solicitau cumpararea unui autoturism
prin leasing, s-a ajuns la dezvoltarea unui departament de analiza interna n cadrul
Porsche Leasing Romnia, n prezent acesta fiind alcatuit din patru persoane.

Necesitatea crearii unor sisteme informationale de lucru mai performante si mai


rapide a facut sa ia nastere un nou departament reprezentat de o singura persoana,
departamentul de IT. Numarul mare de clienti si de dealeri raspnditi n toata tara a
impus dezvoltarea unui departament de secretariat alcatuit din doua persoane.
n ceea ce priveste pregatirea profesionala a personalului Porsche Leasing
Romnia majoritatea au o pregatire superioara fiind de profesie economisti.
Din punct de vedere al eficientei, ntreprinzatorul rational va compara
permanent rezultatele obtinute cu factorii de productie utilizati, determinnd astfel
si stabilind productivitatea, ca expresie sintetica a eficientei utilizarii factorilor de
productie n activitatile din care rezulta bunuri economice. Astfel:
Productivitatea muncii:
WL = CA / Nr. Salariati
WL2005 = 14.835.042 / 15 = 989.003 ron/salariat
WL2006 = 16.940.780 / 17 = 996.516 ron/salariat

Indicele productivitatii muncii:


IWL = (WL2006 / WL2005) * 100 = (996.516 / 989.003)*100 = 100,75%
Indicele numarului de salariati
Inumarului de salariati =( Nr salariati2006 / Nr salariati2005) * 100 = (17 / 15)* 100 = 113%

Indicele cifrei de afaceri


ICA = (CA2006/CA2005) * 100 = (16.940.780. / 14.835.042) * 100 = 114%
n perioada 2005-2006 cifra de afaceri a nregistrat o crestere mai mare
dect cresterea numarului de salariati. Cifra de afaceri a crescut cu 14% iar numarul
de salariati cu 13%. Cresterea cifrei de afaceri din perioada 2004-2005 se datoreaza
cresterii volumului de finantari, ducnd la cresterea volumului de munca si implicit
la cresterea numarului de salariati. Crescnd eficienta firmei, creste
competitivitatea si capacitatea firmei de a face fata concurentei. Cresterea
productivitatii a avut loc ca urmare a abilitatii ntreprinzatorului, a calitatii
organizatorice si motivatiei economice a posesorilor factorilor de productie.
Fondul de salarii
Fond de salarii

2005

=1.482.770 ron

Fond de salarii 2006 = 1.675.530 ron


Indicele fondului de salarii
I fondului de salarii = (Fond de salarii 2006 / Fond de salarii 2005) * 100 = (1.675.530 /
1.482.770)*100 = 113%
I cifrei de afaceri > I fondului de salarii > I numarului de salariati
114% > 113% > 113%
Salariul mediu
Salariul mediu2005 = Fond de salarii
ron/salariat
Salariul mediu2006 = Fond de salarii
ron/salariat

2005

2006

/ Nr salariati2005 = 1.482.770/15 = 98.851

/ Nr salariati

2006

= 1.675.530 /17 = 98.561

Indicele salariului mediu


I salariului mediu = (Salariul mediu 2006 / Salariul mediu 2005) * 100 = (98.561 / 98.851) * 100
= 99.7%
I WL > I

salariului mediu

100,75% > 99,7%


Analiza cheltuielilor
Analiza cheltuielilor si evolutia acestora este prezentata n tabelul urmator:

Nr
crt

Indicator

U.M.

2005

2006

2006/2005

Chelt privind marfurile

Ron

Chelt cu materii prime

Ron

Chelt cu materiale cons

Ron

48.465

96.606

100%

Chelt cu energia si apa

Ron

19.790

16.127

- 19%

Alte chelt materiale

Ron

4.113

8.005

95%

Total chelt materiale

Ron

72.368

121.038

67%

Chelt cu serv exect de


terti

Ron

690.940

990.972

67%

Chelt cu imp,taxe si vars Ron


asm

77.859

196.982

153%

Chelt
cu
personalului

1.482.770

2.302.086

55%

10

Chelt priv asig si protec


soc

Ron

509.585

779.385

53%

11

Total chelt cu personalul

Ron

1.992.355

3.081.471

54%

12

Alte chelt de epxploatare

Ron

435.013

3.959.386

810%

13

Chelt cu amortiz si proviz

Ron

1.686.938

1.465.548

-13%

14

Total chelt de exploatare

Ron

4.955.473

9.815.397

98%

15

Chelt priv
plasam

16

Chelt din
valutar

882

remun Ron

titluri

dif

de

de Ron

curs

Ron

Analiza rentabilitatii
Rata rentabilitatii la cost
R2005 (Pr2005 / Cost2005 ) * 100 = (8.993.318 / 6.647.573) * 100 = 135%
R2006 ( Pr2006 / Cost 2006 ) * 100 = ( 8.257.760 / 13. 367.591) * 100 = 62%

Rata comerciala
R2005 = (Pr2005 / VT2005 ) * 100 = (8.993.318 / 15.640.891) * 100 = 57%
R2006 = ( Pr2006 / VT2006) * 100 = (8.257.760 / 21.625.351) * 100 = 38%
Rata activelor
Active totale2005 = active fixe2005 + active circulante2005 = 14.188.864 +
4.384.882 = 18.573.746 ron
Active totale2006 = active fixe2006 + active circulante2006 = 18.971.832 +
5.314.854 = 24.286.686 ron
R2005 = (Pr2005 / active totale2005) * 100 = (8.993.318 / 18.573.746) * 100 =
46%
R2006 = (Pr2006 / active totale2006) * 100 = (8.257.760 / 24.286.686) * 100 =
34%
Rata activelor reprezinta modul n care activele firmei au influentat
obtinerea profitului. Se observa o scadere a acestuia.
Rata rentabilitatii economice
R2005 = (Pr2005 / capital propriu2005) * 100 = (8.993.318 / 11.777.220) * 100 =
76%
R2006 = (Pr2006 / capital propriu2006) * 100 = (8.257.760 / 13.090.977) * 100 =
63%
Analiza patrimoniului
Din punct de vedere al eficientei, se vor analiza:
Rata lichiditatii

R2005 = (Active circulante2005 / Datorii2005) * 100 = (4.384.882 / 5.456.739) *


100 = 80,4%
R2006 = (Active circulante2006 / Datorii2006) * 100 = (5.314.854 / 5.409.231) *
100 = 98,3%
Solvabilitatea
S2005 = (Capital propriu2005 / Total pasiv2005) * 100 = (11.777.220 / 18.723.535)
* 100 = 62,9%
S2006 = (Capital propriu2006 / Total pasiv2006) * 100 = (13.090.977 / 24.730.601)
* 100 = 52,9%
Rata datoriilor
R2005 = (Datorii totale2005 / Total pasiv2005) * 100 = (5.456.739 / 18.723.535) *
100 = 29,1%
R2006 = (Datorii totale2006 / Total pasiv2006) * 100 = (5.409.231 / 24.730.601) *
100 = 21,8%
Rata datoriilor reprezinta ponderea datoriilor n pasiv. Se observa o reducere
cu aproape 9 procente de la un an la altul, lucru foarte mbucurator, nsemnnd o
mai buna planificare a cheltuielilor.
Societatea comerciala SC Transfer SA doreste achizitionarea unui
autovehicul de protocol care sa satisfaca necesitatile de imagine ale firmei. Dupa ce
a studiat toate ofertele existente pe piata a ales un autoturism Seat Leon, care
depaseste nsa posibilitatile financiare ale societatii. Conditia minimala pentru a
putea sa se achizitioneze acest autoturism n sistem leasing este aceea ca firma sa
existe de cel putin doi ani si sa aiba un rulaj de cel putin doua sute de mii de ron.
Societatea Transfer SA ndeplineste ambele conditii. Un reprezentant al acesteia se
prezinta la dealerul Seat din Bucuresti pentru a concepe mpreuna cu specialistii
firmei oferta cea mai avantajoasa de finantare pentru proiectul propus.
3.2 Derularea operatiunii de leasing intern financiar
Leasing financiar pentru persoane juridice
n operatiunea de leasing financiar intern sunt implicate trei parti:

Porsche Leasing Romnia n calitate de locator;

Clientul, care poate fi orice persoana juridica romna;

Furnizorul, ales de client dupa o activitate de prospectare a pietei.

Dupa studierea ofertelor existente pe piata, clientul se prezinta la Porsche


Leasing unde solicita o oferta standard pentru a putea sa decida asupra conditiilor
contractuale (avansul acordat si perioada de leasing). Clientul opteaza pentru
avansul minim posibil (25%) si o esalonare a ratelor de leasing pe trei ani.
Pentru modelul ales clientului i este prezentat autovehicului cu dotarile
standard si optionale pentru a se stabili pretul de achizitie al acestuia. Pretul masinii
alese de client este de 22.319 euro.
Urmatoarea etapa consta n completarea dosarului necesar pentru a ncheia
contractul cu Porsche Leasing Romnia. Clientul depune la dealer un dosar care
trebuie sa contina urmatoarele documente:
- formular de leasing;
- oferta semnata;
- informare asupra datelor personale si financiare;
- certificat constatator n original nu mai vechi de trei luni ( se elibereaza de
catre Camera de Comert si Industrie din raza judetului de domiciliu al clientului si
atesta faptul ca firma nu este urmarita fiscal si nu are datorii);
- certificat de nmatriculare la Registrul Comertului nsotit de codul fiscal
(copie);
- act de identitate cu semnatura;
- ultimele doua bilanturi contabile nsotite de anexele la bilant;
- balanta aferenta ultimului bilant si ultima balanta.
Dealerul trimite dosarul la Porsche Leasing Romnia unde se verifica
bonitatea clientului care solicita achizitionarea automobilului n sistem leasing.
Analiza datelor economico-financiare dureaza n jur de patru zile lucratoare.
n cazul n care se primeste acceptul societatii de leasing, se ntocmeste si
se semneaza de catre parti contractul de leasing. Acest contract se trimite apoi spre
semnare si la Porsche Leasing Romnia.
Din momentul achitarii avansului mai dureaza nca trei zile pna la
confirmarea platii la Porsche Leasing care la rndul sau face plata catre importatorul
direct - Porsche Romnia care va trimite masina.
La baza calculului ratelor de leasing stau urmatoarele date:
- valoare de intrare (conditii de livare CIP[1]) - Vi = 22.319 euro
- valoare reziduala - VR = 20% * 22.319 = 4.463,80 euro

- avans - A = 25% * 22.319 = 5.579,75 euro


- valoare finantata - VF = Vi - A = 16.739,25
- taxa de management (administrare) - TM = 2,30% * 22.319 = 513 euro
- rata dobnzii - d = 16%
- asigurarea obligatorie - AO = 5,5% * 22.319 / 12 = 102,3 euro/luna
- numar rate - N = 36 rate
Societatea de leasing a stabilit ratele de capital. Rata lunara de leasing va fi
de 484,63 euro, nsa la aceasta se va adauga asigurarea Casco obligatorie de
102,30 euro, ajungndu-se la o rata totala lunara de 586,93 euro.
Societatea care asigura autovehiculul este Generali Asigurari SA, careia
clientul i va plati o prima de asigurare de 5,5% pe an calculata la valoarea de
intrare a bunului. Asigurarea ncheiata acopera daunele partiale sau totale, nsa n
cazul furtului se va percepe o taxa de 10%. Suma totala platita de catre client catre
societatea de leasing pe parcursul celor trei ani este de 3.682,64 euro.
n momentul platii avansului (5.579,75 euro) clientul plateste prima rata
(586,93 euro), precum si taxa de administrare a contractului (513 euro).
Rata 1
S = Vi - A - Tm = 22.319 - 5.579,75 - 513 = 16.226,25 euro
Unde S = suma ramasa dupa plata avansului si a taxei de administare
Rk = 484,63
unde Rk = rata de capital
D1 = 0 euro
unde D1 = dobnda aferenta primei rate
Ao = 102,3 euro
unde A0 = asigurarea Casco obligatorie
R1 = Rk +D1 + A0
R1 = 586,93 euro
unde R1 = suma totala de platit pentru prima luna
S1 = S - R1 = 16.226,25 - 586,93 = 15.639,32 euro
Unde S1 = suma ramasa de achitat dupa prima rata
Rata 2
D2 = Si * d/12 = (15.639,32 * 16) / (12 * 100) - 216,73 euro
Rk = 267,9 euro
Ao = 102,3 euro
R2 = Rk + D2 + Ao
R2 = 586,93 euro
S2 = Si - R2 = 15.639,32 - 586,93 = 15.052,39 euro
Modul de calcul al celorlalte rate este similar cu cel folosit pentru primele
doua. n continuare ratele de leasing sunt platite conform scadentarului stabilit si
anexat contractului. Dobnda se calculeaza la valoarea ramasa, pentru acest
contract de leasing financiar intern rata acesteia fiind de 16 procente.
Valoarea totala a contractului de leasing este data de urmatoarele elemente:
- pretul de vnzare: 22.319 euro
- dobnda totala: 5.171,23 euro
- asigurarea Casco totala: 3.682,64 euro
- taxa de administrare: 513 euro.
nsumnd aceste valori se obtine o valoare totala de 31.685,87 euro.

Ratele sunt calculate n euro nsa platile efective se realizeaza n moneda


nationala la cursul de schimb folosit si comunicat de Porsche Leasing Bank. Toate
sumele prezentate n scadentarul anexat contractului de leasing nu includ TVA. De
fapt, taxa pe valoarea adaugata se aplica avansului, valorii reziduale, taxei de
administrare precum si ratei de capital (nu se aplica sumei totale de plata pe luna
pentru ca asigurarea obligatorie si dobnda nu sunt purtatori de TVA).
La finalul contractului de leasing financiar, beneficiarul poate opta penrtu
achizitia autovehiculului, pentru restituirea lui sau pentru prelungirea contractului
de leasing ncheiat cu Porsche Leasing Romnia. Daca optiunea finala este
achizitionarea produsului care face obiectul contractului, beneficiarul are obligatia
de a plati societatii de leasing valoarea reziduala n valoare de 4.463,80 euro.
n cazul contractelor de leasing financiar sunt deductibile ratele la nivelul
cheltuielilor cu amortizarea corespunzatoare duratei de utilizare, cheltuielile cu
asigurarea bunului precum si a dobnzilor platite conform contractului.
Calculul amortizarii
Aanuala = 31.685,87/ 10 = 3.168,6 euro/an
Cheltuielile cu dobnzile
An 1 Chelt dob. 1 = 2.179,54 euro
An 2 Chelt dob. 2 = 1.811,37 euro
An 3 Chelt dob. 3 = 1.180,32 euro
Cheltuielile cu asigurarea bunului
An 1 Chelt asig 1 = 1.227,60 euro
An 2 Chelt asig 2 = 1.227,60 euro
An 3 Chelt asig 3 = 1.227,60 euro
Total chelt asig = 3.682,64 euro
Cheltuieli deductibile
An 1 Chelt deduct 1 = 3.168,60 + 2.179,54 + 1.227,60 = 6.575,74 euro
An 2 Chelt deduct 2 = 3.168,60 + 1.811,37 + 1.227,60 = 6.207,57 euro
An 3 Chelt deduct 3 = 3.168,60 + 1.180,32 + 1.227,60 = 5.576,52 euro
TOTAL CHELTUIELI DEDUCTIBILE = 18.359,83 EURO
La nivelul acestui contract de leasing financiar, societatea va putea sa-si
deduca fiscal suma de 18.359,83 euro dintr-o valoare totala a contractului de
31.685,87 euro.
Leasing financiar pentru persoane fizice
n cazul leasingului intern pentru persoane fizice etapele care trebuie
parcurse sunt identice cu ale leasingului pentru persoane juridice. Ceea ce evident
difera sunt documentele depuse la dosarul care se constituie pentru verificarea
bonitatii clientului.
Exista o conditie prealabila care trebuie ndeplinita si anume venitul lunar pe
familie sa acopere de doua ori rata si cheltuielile fixe.
Actele necesare ntocmirii contractului de leasing sunt:
-formularele de leasing completate;
- copie dupa cartea de munca;
- copie dupa actul de spatiu;
- copie dupa actul de identitate;
- adeverinta de angajat cu specificarea functiei, a vechimii si a venitului
anual net;
- dovada altor venituri vizata de Fisc (daca este cazul);
- copie dupa certificatul de casatorie (daca este cazul).

Ratele de leasing se calculeaza si sunt platite de beneficiar n aceleasi


conditii ca si n cazul persoanelor juridice.
3.3 Derularea operatiunii de leasing financiar extern
Operatiunea de leasing financiar extern presupune existenta a trei parti
impicate n contract:
- Porsche Bank AG n calitate de societate de finantare, de locator;
- clientul, care poate fi orice persoana juridica romna sau straina;
-furnizorul, ales de client dupa o activitate de prospectare a pietei.
O conditie preliminara necesara pentrua ncheia un contract de leasing
extern este aceea a existentei unui cont n valuta deschis la banca, pentru ca platile
n cadrul acestui contract se vor efectua n valuta (euro), prin Dispozitii de Plata
Valutare Externe (DPVE).
Dupa studierea ofertelor existente pe piata, reprezentantul societatii
Transfer SA se prezinta la sediul dealerului Seat din Bucuresti pentru a solicita oferta
pentru achizitionarea unui autoturism n sistem leasing extern. Se opteaza pentru o
perioada de leasing de 36 de luni si un avans de 25%.
Clientul si alege autovehiculul, pretul acestuia fiind de 22.319 euro.
Pentru ca acest contract de leasing sa poata fi ncheiat, finantatorul trebuie
sa se asigure ca situatia financiara a clientului i permite acestuia plata ratelor de
leasing. n acest scop, pentru studierea bonitatii sale financiare, clientul trebuie sa
ntocmeasca un dosar care sa contina urmatoarele documente:

formular de leasing;

oferta semnata;

informare asupra datelor personale si financiare;

certificat constatator n original nu mai vechi de trei luni (se elibereaza de


catre Camera de Comert si Industrie din raza judetului de domiciliu al clientului si
atesta faptul ca firma nu este urmarita fiscal si nu are datorii);

certificat de nmatriculare la Registrul Comertului nsotit de codul fiscal


(copie);

act de identitate cu semnatura (copie);

ultimele doua bilanturi contabile nsotite de anexele la bilant;

balanta aferenta ultimului bilant si ultima balanta.


Pentru ca acest contract este ncheiat pe o perioada mai mare de un an,
clientul trebuie sa faca o cerere catre BNR pentru autorizarea contractului de
leasing cu Porsche Bank AG. Porsche Bank ntocmeste dosarul BNR care trebuie sa
contina urmatoarele documente:

cerere semnata de client n atentia BNR pentru autorizarea contractului de


leasing cu Porsche Bank AG, n original, doua exemplare;

hotarrea Consiliului de Administratie sau a Adunarii Generale a Actionarilor


(daca sunt doi sau mai multi actionari) sau a actionarului privind achizitia
automobilului n sistem leasing, n original si doua exemplare copii;

certificatul de nmatriculare al societatii n Registrul Comertului, n copie 2


exemplare;

codul fiscal, n copie 2 exemplare;

ultima balanta si ultimul bilant, n copie 2 exemplare;

factura proforma vamala, n copie 2 exemplare (numai daca bunul este deja
intrat n tara);

declaratia vamala de import, n copie 2 exemplare (numai daca bunul este


deja intrat m tara).

Dupa verificarea bonitatii de catre Porsche Bank AG, n cazul unui raspuns
favorabil si dupa primirea notificarii din partea BNR se redacteaza contractul att n
limba romna ct si n limba engleza si se semneaza de catre parti. Din acel
moment Porsche Bank poate emite facturi, clientul putnd achita avansul, plata
facndu-se n valuta, prin dispozitii de plati valutare externe.
Din momentul achitarii avansului n trei zile lucratoare se poate face si
livrarea autovehiculului.
Pentru calcularea ratelor de leasing trebuie cunoscute urmatoarele
elemente:

valoarea de intrare (conditii de intrare CIP) - Vi = 22.319 euro

valoarea reziduala - Vr = 20% * 22.319 = 4.463,80 euro

avansul - A = 25% * 22.319 = 5.579,75 euro

valoarea finantata - Vf = Vi - A = 16.739,25 euro

taxa de management (administrare) - Tm = 0,90% * 22.319 = 201 euro

rata dobnzii nete - Dn = 14,5%

taxa de redeventa pentru dobnda (Witholding tax): Trd = 10%

rata dobnzii brute - Db = Dn + Trd * Db


Db = Dn / (1 - Trd) = 14,5% / (1 - 10%) = 16,12%

asigurarea obligatorie - Ao = 5,5% * 22.319 / 12 = 102,3 euro/luna

numar rate - N = 36 rate


Taxa de redeventa se calculeaza la valoarea bruta a dobnzii si se plateste
la Bugetul Statului Romn, la cursul de schimb n vigoare la data respectiva.
Societatea Generali Asigurari SA asigura bunul care face obiectul
contractului de leasing. Prima de asigurare pe care trebuie sa o plateasca
utilizatorul este de 5,5% din valoarea de intrare a bunului. Asigurarea ncheiata
acopera daunele partiale sau totale nsa, n cazul furtului se percepe o taxa de 10%.
Suma totala platita de catre client catre societatea de asigurare pe parcursul celor
trei ani este de 3.682,64 euro.
Societatea de leasing stabileste ratele de capital conform graficului de
esalonare a platilor inclus n contractul de leasing. Rata lunara de leasing va fi de
470,79 euro, nsa la aceasta se va adauga asigurarea Casco obligatorie de 102,30
euro, ajungndu-se la o rata totala de 573,09 euro.
Prima plata realizata reprezinta avansul stabilit (5.579,75 euro), taxa de
administrare (201 euro) precum si prima rata (573,79 euro).
Rata 1
S = Vi - A - Tm = 22.319 - 5.579,75 - 201 = 16.538,25 euro
unde S = suma ramasa dupa plata avansului si a taxei de administare
Rk = 470,79 euro
unde Rk = rata de capital
Db1 = 0 euro
unde Db1 = dobnda bruta aferenta primei rate
Dn1 = 0 euro
unde Dn1 = dobnda neta aferenta primei rate
Ao = 102,3 euro
unde Ao = asigurarea Casco obligatorie
R1 = Rk + Dn1 + Ao
R1 = 573,09 euro
unde R1 = suma totala de platit pentru prima luna
S1 = S - R1 = 16.538,25 - 573,09 = 15,965,16 euro
unde S1 = suma ramasa de achitat dupa prima rata
Rata 2
Db2 = S1 * Db / 12 = (15.965,16 * 16,12) / (12 * 100) = 218,42 euro
din care: Dn2 = 196,58 euro
Trd2 = 21,84 euro
Rk = 274,21 euro

Ao = 102,30 euro
R2 = Rk + Dn2 + Ao
R2 = 573,09 euro
S2 = S1 - R2 = 15.964,16 - 573,09 = 15.392,07 euro
Rata 3
Db3 = S2 * Db / 12 = (15.392,07 * 16,12) / (12 * 100) = 214,74 euro
din care: Dn3 = 193,27 euro
Trd3 = 21,47 euro
Rk = 277,52 euro
Ao = 102,30 euro
R3 = Rk + Dn2 + Ao
R3 = 573,09 euro
S3 = S2 - R3 = 15.392,07 - 573,09 = 14.818,98 euro
Dupa modelul prezentat pentru primele trei rate se vor calcula si restul, n
continuare ratele de leasing sunt platite conform graficului de plati esalonate
stabilind si anexa contractului.
Valoarea totala a contractului de leasing este data de urmatoarele elemente:

pretul de vnzare 22.319 euro

dobnda totala 4.672,99 euro

asigurarea Casco totala 3.682,64 euro

taxa de administare 201 euro


nsumnd aceste valori se obtine o valoare totala de 30.875,63 euro.
Ratele sunt calculate si platite n euro, plata efectundu-se prin dispozitii de
plata valutare externe. Toate platile (din graficul de esalonare) pe care le face
beneficiarul contractului de leasing nu includ TVA. Taxa pe valoarea adaugata se
aplica avansului, valorii reziduale, taxei de administrare precum si ratei de capital
(pentru dobnda si asigurare nepercepndu-se aceasta taxa).
Taxa de redeventa n valoare de 201 euro se vireaza la bugetul de stat la
cursul de schimb comunicat de BNR n ziua respectiva.
La sfrsitul contractului, n cazul n care se opteaza pentru achizitionarea
autovehiculului, Transfer SA va trebui sa achite Porsche Bank valoarea reziduala n
valoare de 4.463,80 euro.
Pentru ca este un contract de leasing financiar, si n cazul acestui contract
de leasing extern societatea comerciala poate sa deduca fiscal anumite cheltuieli.
Deducerea se refera la cheltuielile cu amortizarea corespunzatoare duratei de
utilizare a autovehiculului, cheltuielile cu asigurarea bunului precum si dobnzile
platite contractului.
Calculul amortizarii
Aanuala = 30.875,63 / 10 = 3.087,50 euro / an
Cheltuielile cu dobnzile
An1 Chelt dob.1 = 1.973,41 euro
An2 Chelt dob.2 = 1.634,32 euro
An3 Chelt dob.3 = 1.065,26 euro
Total chelt cu dob = 4.672,99 euro
Cheltuieli cu asigurarea bunului
An1 Chelt asig.1 = 1.227,60 euro
An2 Chelt asig.2 = 1.227,60 euro
An3 Chelt asig.3 = 1.227,60 euro
Total chelt cu asig. = 3.682,64 euro
Cheltuieli deductibile

An1 Chelt deduct.1 = 3.087,50 + 1.973,41 + 1.227,60 = 6.288,51 euro


An2 Chelt deduct.2 = 3.087,50 + 1.634,32 + 1.227,60 = 5.949,42 euro
An3 Chelt deduct.3 = 3.087,50 + 1.065,26 + 1.227,60 = 5.380,36 euro
TOTAL CHELTUIELI DEDUCTIBILE = 17.618,29 EURO
Din valoarea totala de 30.875,63 euro societatea comerciala Transfer SA
poate deduce o suma de 17.618,29 euro ceea ce reprezinta un procent mai mare de
55%. Aceasta posibilitate de a deduce o parte din cheltuieli este poate, la nivelul
societatii comerciale, cel mai mare atu pe care l detine leasingul n comparatie cu
celelalte forme de finantare.
Leasing financiar intern sau extern?
Care dintre cele doua variante de leasing financiar ar fi mai eficienta pentru
SC Transfer SA?
Analiznd oferta de pret pentru cele doua tipuri de leasing oferite de
Porsche Leasing Romnia respectiv Porsche AG, beneficiarul are de ales ntre o
suma totala de 31.685,87 euro n cazul leasingului financiar intern si suma de
30.875,63 euro pe care trebuie sa o plateasca daca alege varianta leasingului
financiar extern.
Daca singurul criteriu de alegere a variantei optime este pretul, evident se
va alege varianta leasingului financiar extern. Totusi aceasta varianta este mai
complexa, necesita ntocmirea unei documentatii mai ample si cel mai important fluxurile de numerar n valuta.
n functie de gradul de deductibilitate al cheltuielilor cele doua tipuri de
finantari sunt practic echivalente: 57,95% pentru leasingul financiar intern fata de
57,07% n cazul leasingului financiar extern.
innd cont ca SC Transfer SA are capital integral romnesc si datorita
faptului ca accesul la leasingul financiar intern este mai facil va opta pentru acest
tip de finantare.
3.4 Evaluarea riscului de creditare n cadrul operatiunilor de leasing
Ca toate activitatile de finantare si operatiunile de leasing implica si
existenta unui risc, materializarea acestuia fiind constituita de posibilitatea aparitiei
unei pierderi, pierdere generata de nerespectarea platilor ratelor de leasing de catre
utilizator. Motivele unei asemenea situatii sunt numeroase, ele variind de la un prost
management al cash-flow-ului pna la falimentul utilizatirului, sau poate fi chiar
rezultatul fraudei deliberate.
Evaluarea riscului nu este o stiinta precisa, analiza acestuia facndu-se pe
baza rezultatelor antorioare ale firmei, ncercndu-se sa se prevada evolutia viitoare
a acesteia. Viitorul nu respecta nsa ntotdeauna evolutia trecutului, chiar daca
climatul economic ramne neschimbat.
nainte de angajarea intr-o operatiune de leasing finantatorul trebuie sa se
asigure ca utilizatorul:
- este capabil sa respecte termenele ratelor de leasing - un test al capacitatii
sale financiare;
- este dispus sa efectueze platile la termenele stabilite - un test al sinceritatii
si reputatiei;
- are perspectiva continuarii activitatii pe toata perioada derularii
contractului - un test al stabilitatii si soliditatii.
n cadrul operatiunilor de leasing finantatorul este rareori si furnizorul
bunului, de aici putnd aparea si alte riscuri, generate de incapacitatea furnizorului
de a livra bunul la termenul stabilit si n conditiile contractuale prevazute. Cum nsa
aceste conditii sunt negociate adesea de catre utilizator, si conform prevederilor

legale ce l exonereaza pe locator de raspundere, aceste riscuri cad n seama


utilizatorului, cu exceptia cazului n care contractul prevede altfel.
Decizia finantarii trebuie sa tina cont att de cstigurile aferente
contractului precum si gradul de risc generat de contract. Cstigurile sunt cele
directe - cstigurile imediate, cunatificabile - reprezentate de dobnzi si comisioane,
alaturi de care mai apar si niste cstiguri indirecte, potentiale, greu cuantificabile si
incerte - generate de posibilitatea unor contracte viitoare.
Alaturi de riscul de insolvabilitate al clientului exista ntotdeauna si riscul de
frauda. n cazul sistemului bancar un credit este aproape ntotdeauna acordat n
urma unui istoric al clientului cu banca iar n cazul emisiunilor publice de obligatiuni
acestea sunt supuse unor reguli stricte iar emitentul nu poate spera la o reusita fara
existenta unui raport de audit.
Societatile de leasing nsa sunt supuse ntr-o mai mare masura riscului de
frauda (cel putin a aceluia facut fara complicitatea personalului), fiind adesea n
situatia de a nu avea nici o informatie despre client sau furnizor, cu exceptia celor
aduse de acestia.
Frauda este cel mai adesea rezultatul actiunii conjugate a clientului si
furnizorului si poate mbraca diferite forme - cele mai obisnuite fiind acelea ale
finantarii multiple a aceluiasi bun, inexistenta acestuia, o valoare "umflata" a
acestuia.
Finantarea multipla presupune emiterea mai multor facturi de catre furnizor
asupra aceluiasi bun avnd ca rezultat depunerea acestuia ca garantie n cadrul mai
multor contracte de leasing. Acest tip de frauda este foarte dificil de depistat, ca de
altfel si emiterea unor facturi pentru bunuri inexistente. "Umflarea" valorii bunurilor
este o metoda foarte comuna de fraudare pe piata second-hand.
n Romnia, chiar n conditiile unor dobnzi extrem de reduse la principalele
valute, ratele dobnzilor n cadrul leasingului sunt foarte mari.
Astfel, n cazul leasingului imobiliar chiar si dobnda oferita de ANL este de
11% (euro), iar n cazul leasingului financiar de automobile aceasta se gaseste n
general peste nivelul de 13% (euro), crescnd pentru leasingul operational sau cel
de echipamente.
Aceste rate sunt peste nivelul ratei dobnzii la creditele n valuta (8-9%) n
conditiile n care sunt necesare avansuri de cel putin 20%, ce ofera o siguranta
ridicata.
n acest timp nca de la sfrsitul anului 2003 n SUA principalii producatori de
automobile ofereau dobnda de 0% pentru achizitionarea propriilor automobile.
Desigur acest nivel mascheaza un discount acordat de producatori n conditiile unei
piete stagnante si al nivelului foarte redus al dobnzii; dar el este un indicator al
gradului scazut de risc pe care l implica leasingul n cazul automobilelor.
Pentru a analiza gradul de risc aferent operatiilor de leasing comparativ cu
formele clasice de creditare vom utiliza unele studii n acest sens efectuate la
nivelul Europei n cadrul operatiunilor de leasing si la nivel international aferente
sistemului bancar si pietei de titluri de valoare.
Studiul efectuat de asiciatia LeasEurope cuprinde date ncepnd cu anul
1976 pna n anul 2004, cvasitotalitatea acestora fiind cuprinse n intervalul 19902000 (89%).
Scopul sau este evaluarea riscului de creditare n cadrul operatiei de leasing
prin masurarea procentului de recuperare al creantei n situatia nerealizarii
contractului.

Studiul este realizat n sase tari europene, datele fiind culese de la 12


institutii financiare si analizate folosind instrumente statistice, pe un esantion de
37.259 de contracte nerealizate.
Un contract este considerat nerealizat (neterminat) atunci cnd utilizatorul
nu si plateste la timp ratele de leasing.
n cazul n care lessorul primeste bunul napoi la sfrsitul contractului acesta
este considerat ca derulat n mod normal.
Contractele sunt impartite n trei mari categorii n functie de bunul supus
leasingului:
- autovehicule de toate tipurile (automobile, camioane, autobuze etc);
- echipamente industriale si aferente mediului de afaceri;
- proprietati imobiliare.
Repartitia contarctelor pe tari se prezinta astfel:
ara
nr
auto
Autov echipame Echip imo
Imob total
Total
com v
%
nte
%
b
%
%
p
Austria
4
3,75
10.07 309
0.83
50
0.13
4,11
11.0
3
2
4
Belgia
1
4,63
12.45 1,796
4.82
3
0.01
6,43
17.2
9
8
8
Franta
2
4,51
12.12 18,648
50.05 18
0.05
23,1
62.2
5
81
2
Italia
2
936
2.51
1,815
4.87
37
0.10
2,78
7.48
8
Luxemb 1
268
0.72
121
0.32
0
0.00
389
1.04
urg
Suedia
2
193
0.52
158
0.42
0
0.00
351
0.94
Total
12
14,3
38.39 22,847
61.32 108
0.29
37,2
100
04
59
Autov - autovehicule
Nr comp - numarul de companii incluse n studiu
Echip - echipamente
Imob - proprietati imobiliare
Dupa cum se poate observa di acest studiu, cea mai mare parte a datelor sunt
aferente pietei franceze de leasing (62.22%) n timp ce numarul redus de contracte
din Luxemburg si Suedia face ca eroarea aferenta tarii sa fie mai mare.
Din punct de vedere al repartitiei pe tipul bunurilor acesta difera destul de
mult de la o tara la alta astfel: n Franta raportul autovehicule/echipamente este n
jur de 1:4, n timp ce n Austria acesta este de 12:1, fara ca pietele de leasing din
cele doua tari sa prezinte diferente att de semnificative.
De asemenea numarul contractelor imobiliare este foarte redus desi la
momentul actual n Europa acestea au o pondere valorica de 20% din piata
leasingului.
Aceste limitari ale datelor luate n consideratie fac ca rezultatele acestui
studiu sa ofere doar o imagine de ansamblu a acestor riscuri, fara a putea avea
pretentia unor rezultate exacte.
Din punct de vedere al repartitiei relative la valoarea contractelor, situatia
se prezinta astfel:

Valoare (euro)
Numar contracte
Numar contracte% %Cumulat
0-25.000
10,577
72.03
72.03
25.001-50.000
2,461
16.76
88.79
50.001-100.000
1,044
7.11
95.90
100.001-200.000
346
2.36
98.26
200.001-300.000
71
0.48
98.74
300.001-400.000
32
0.22
98.96
> 400.000
153
1.04
100.00
Total
14,684
100
100
Studiul mentioneaza ca pentru acest tabel cea mai mare parte a datelor
pentru Franta nu au fost disponibile, fara a mentiona problemele la nivelul altor tari
- de fapt calculnd rezultatele doar 600 de contracte au fost disponibile.
Valoarea relativ mica a contractelor (72%<25.000 si 89% <50.000) se
explica prin numarul mare de contracte aferente autovehiculelor. Echipamentele
reprezentau peste 60% din numarul contractelor de leasing dar 80% din acestea
erau realizate n Franta - prin excluderea Frantei ramn cel putin 9.789 de contracte
aferente autovehiculelor dintr-un total de 14.684 (peste 66%) - de unde si
concentraea mare de contracte cu valoare mica.
n privinta duratei de desfasurare - 66.7% din contracte se desfasoara ntre
48 - 71 de luni, iar 70% din contractele nerealizate se ncheie n primele 35 de luni
de la nceperea acestuia.
Segmentul autovehiculelor
Corelatia dintre vrsta contractelor si valoarea lor ramasa - repartizata pe
tari se prezinta asrfel:
Valoarea
Durata
Durata
Valoarea
Vechimea
originala
pna la
medie
ara
ramasa/initial
contractului(lu
medie
ncheiere
recuperare
a%
ni)
(euro)
(luni)
creante (luni)
Austria
18,471
40.6
24.1
50.9
20.8
Belgia
22,319
71.7
25.4
49.3
9.8
Franta
23,009
53.2
28.2
49.6
13.6
Italia
27,151
54.3
27.8
34.6
14.0
Luxemb
26,419
60.7
23.7
42.5
8.9
urg
Suedia
16,743
72.9
18.4
38.0
2.6
Valoarea originala medie - valoarea initiala a bunului
Valoarea ramasa/initiala% - % din valoarea contractului ramas de plata
Durata medie recuperare creante - timpul mediu scurs de la momentul rezilierii
contractului pna la momentul n care a ncetat procedura de recuperare.
Diferentele mari ntre valoarea initiala a contractelor de leasing sunt sunt
explicate prin ponderea mare a autovehiculelor mari (camioane, autobuze etc.).
Diferentele cu privire la vechimea si durata ramasa pna la incheiere nu
sunt fparte mari nsa n cazul valorii ramase din contract aceste diferente sunt
semnificative - de la 40% n Austria pna la peste 70% n Belgia si Suedia si 60% n
cazul Luxemburgului. Aceste diferente sunt semnificative si n conditiile n care
durata contractelor este asemanatoare si ar putea fi generate de ponderea
avansurilor n valoarea contractelor.
Ratele de recuperare a creantelor - calculeaza procentul n care este
recuperata valoarea ramasa a contractului. Acestea sunt:


WRR1 - rata de recuperare ca urmare a revnzarii bunului;

WRR2 - rata de recuperare ca urmare a revnzarii bunului si a executarii altor


garantii si creante asociate contractului.
Aceste rate sunt calculate si ca valoare ajustata pentru a compensa
pierderile generate de imobilizarea financiara. Rata de ajustare este de 10% pe an.
Valoarea lor este ponderata cu valoarea ramasa la momentul rezilierii.
Tablourile de date se prezinta astfel:
ara
Numar
WRR1 ajustata
WRR2 ajustata
WRR1/WR
R2
Medie
Abatere
Medie
Abatere
Austria
3,753
84.3
110.3
96.4
104.3
87.4
Belgia
4,639
69.7
40.4
85.6
45.2
81.4
Franta
4,515
45.9
39.8
69.8
41.6
65.8
Italia
936
48.7
36.4
64.8
42.6
75.2
Luxembur 268
77
25.6
91.3
24.8
84.3
g
Suedia
193
81.5
23.9
81.6
24
99.9
Desigur, dintre rate cea care prezinta cel mai mare interes pentru finantator
esteWRR2 ajustatacare practic arata n ce procent si recupereaza creanta ajustata
un cost de imobilizare financiara.
si la capitolul ratelor de recuperare a creantelor se pot observa deosebiri
semnificative, ratele variind cu marje destul de mari. Astfel rata recuperarii din
vnzarea bunului ajustata (WRR1) variaza de la 45.9% n Franta pna la 84.3% n
Austria.
Totusi WRR2 ajustata este ntotdeauna peste 64% (cea mai mica valoare n
cazul Italiei), ea ajungnd pna la 96.4% n Austria.
Se remarca diferente semnificative si la gradul n care suma recuperata este
acoperita de valoarea de revnzare a bunului (WRR1/WRR2) - de la doua treimi n
Franta pna la aproape 100% n Suedia. Acest lucru arata ca n Suedia nu se
nregistreaza recuperari din garantii colaterale, plati ntrziate etc aproape deloc, n
timp ce n Franta o treime din suma recuperata provine de aici.
De remarcat de asemenea ca n cazul Frantei WRR2 este calculata dupa
scaderea costurilor procedurale aferente recuperarii creantelor, ducnd la reducerea
valorii ratei.
Perioadele reduse de timp necesare pentru perioadele de recuperare a
creantei fac ca diferentele ntre valorile ajustate si neajustate sa fie mici.
Abaterea reprezinta o masura a volatilitatii valorii medii, cu ct acest
coeficient este mai mare cu att dispersia rezultatelor n jurul medie este mai mare.
Se remarca coeficientul foarte mare nregistrat n cazul Austriei si discrepanta ntre
acesta si valorile nregistrate n restul tarilor, la polul opus situndu-se Suedia cu un
coeficient de cinci ori mai mic.
Aceste date, fara a avea pretentia a fi exacte, par sa indice ca leasingul
ofera rate de recuperare la nivelul celor mai sigure plasamente, probabilitati de
nerealizare la nivelul plasamentelor cu risc mediu si beneficii la nivelul titlurilor cu
risc ridicat.
De asemenea, leasingul pare sa ofere un risc de creditare constant,
neafectat n mod semnificativ de ciclurile economice.

Daca nivelul dobnzii ar trebui sa reprezinte si riscul finantarii cu siguranta


leasingul este purtatorul unor dobnzi ridicate. Acest lucru se datoreaza n parte si
numarului mare de intermediari.
n cazul titlurilor de valoare, cererea si oferta de credit se ntlnesc direct iar
n cazul sistemului bancar aveam de a face cu un intermediar. n cazul leasingului,
societatile de leasing trebuie sa apeleze la rndul lor la un intermediar - banca avnd prin urmare un cost al procurarii mai ridicat.