Sunteți pe pagina 1din 5

PLURALITATEA DE INFRACTIUNI

APRECIATI- ARGUMENTAT ASUPRA CORECTITUDINII URMATOARELOR


AFIRMATII:
1. Dintre formele pluralitatii de infractiuni, concursul de infractiuni, recidiva si
pluralitatea intermediara isi gasesc reglementare expresa in lumina
dispozitiilor cuprinse in Titlul III al partii generale a Codului penal (dispozitii
care vizeaza, preponderent, cazul persoanei fizice - infractor major la data
savirsirii).
2. Atit in cazul concursului de infractiuni cit si al recidivei, exista unitate de
subiect activ, cu urmatoarea deosebire: subiect activ al concursului de
infractiuni poate fi si minorul raspunzator penal, insa starea de minoritate a
infractorului este incompatibila cu recidiva; de asemenea, starea de
minoritate a infractorului este incompatibila cu pluralitatea intermediara.
3. Pluralitatea de infractiuni nu se reduce la concursul de infractiuni, recidiva
si pluralitatea intermediara.
4. In cazul concursului de infractiuni, cele doua (sau mai multe) fapte penale
nu sint separate din punct de vedere al datei lor de comitere, de existenta
unei hotariri definitive de condamnare; dimpotriva, atit in cazul recidivei cit si
al pluralitatii intermediare de infractiuni, exista o condamnare definitiva, in
conditiile legii.
5. Exista concurs de infractiuni cind doua sau mai multe infractiuni au fost
savirsite de aceeasi persoana, prin actiuni sau inactiuni distincte, inainte de
a fi condamnata definitiv pentru vreuna din ele; dupa caz, concursul real
(material) de infractiuni se poate manifesta ca un concurs simplu sau
caracterizat / calificat.
6. Concursul real calificat de infractiuni (caracterizat prin conexitate
etiologica sau consecventionala) nu este prevazut expres de legea penala;
aceasta forma a concursului de infractiuni include in structura sa, in mod
exclusiv, infractiuni in continut calificat.
7. Diferenta dintre concursul real si cel formal de infractiuni rezida in modul
de nastere / aparitie a pluralitatii de infractiuni, diferenta ce se manifesta la
nivelul elementului material.

8. De regula, infractiunile din structura unui concurs real se comit succesiv,


iar din punct de vedere subiectiv se pot caracteriza prin intentie, culpa sau
praeterintentie.
9. Concursul real caracterizat (conexitate etiologica / consecventionala) se
particularizeaza printr-o dubla legatura dintre infractiuni, legatura in
personam fiind dublata de legatura in rem.
10. Pentru a atrage sanctionarea potrivit dispozitiilor legale (art.39
aplicarea pedepsei principale in cazul persoanei fizice - de pe pozitia
infractorului major), cel putin doua dintre infractiunile savirsite trebuie sa fie
susceptibile de judecata si de atragerea solutiei condamnarii.
11. Potrivit dipozitiilor din art.39 alin.1 Cod penal, sint consacrate mai multe
sisteme de sanctionare operante in materia concursului de infractiuni,
sisteme aplicabile indiferent de forma sub care se manifesta concursul de
fapte penale (real sau formal).
12. In caz de concurs de infractiuni savirsite in timpul minoritatii, nu sint
incidente dipozitiile cuprinse in art.39 Cod penal.
13. Concursul de infractiuni poate figura in structura recidivei, dupa caz, in
primul termen sau in cel secund.
14. In cazul recidivei forma a pluralitatii de infractiuni se disting doi
termeni, fiind necesara indeplinirea unor conditii cumulative, deopotriva
pozitive si negative.
15. Formele recidivei in cazul persoanei fizice rezulta din ansamblul
dispozitiilor in materie, respectiv: recidiva postcondamnatorie si
postexecutorie; generala; relativa; temporara; teritoriala si internationala; cu
regim de sanctionare diferentiat si efect unic.
16. In cazul persoanei fizice, este exclusa starea de recidiva absoluta, dupa
cum nu se poate retine nici o recidiva speciala.
17. In conditiile legii, recidiva postcondamnatorie se naste prin reiterarea
comportamentului infractional in raport de o condamnare definitiva
neexecutata sau executata doar partial, spre deosebire de recidiva
postexecutorie care se naste in raport de o condamnare definitiva executata
sau considerata ca executata.
18. Daca in cazul primului termen al recidivei, intereseaza pedeapsa
concreta (pronuntata de instanta), in cazul celui de al doilea termen,

intereseaza pedeapsa abstracta (prevazuta de norma de incriminare),


pedepse ce trebuie sa satisfaca cerintele legii.
19. Din punct de vedere al naturii juridice, potrivit doctrinei majoritare,
recidiva este apreciata drept cauza (stare, nu circumstanta!) legala,
generala, personala de agravare obligatorie a pedepsei; de pe aceeasi
pozitie majoritara, reprezinta stari de agravare a raspunderii penale,
deopotriva concursul de infractiuni si pluralitatea intermediara.
20. Recidiva postcondamnatorie se sanctioneaza potrivit sistemului
absorbtiei, al cumulului aritmetic, dupa cum, in conditiile legii, instanta poate
aplica pedeapsa detentiunii pe viata.
21. Daca in raport de o condamnare definitiva, condamnare neexecutata sau
executata doar partial, se savirseste un concurs de infractiuni (chiar daca
numai una dintre infractiunile concurente este comisa in stare de recidiva
postcondamnatorie, iar celelalte in stare de pluralitate intermediara), potrivit
dispozitiilor legale, se aplica mai intii regulile de la concursul de infractiuni si
ulterior cele de la recidiva.
22. Din punct de vedere al tratamentului penal, concursul de infractiuni se
valorifica prioritar fata de recidiva postcondamnatorie; potrivit art.43 alin.2
Cod penal, pedeapsa rezultanta in urma cumulului aritmetic, va putea depasi
maximul general de 30 de ani al pedepsei inchisorii.
23. Recidiva postexecutorie se sanctioneaza diferit fata de forma
postcondamnatorie (pedeapsa principala), in cazul acesteia din urma,
limitele speciale ale pedepsei prevazute de lege putindu-se majora cu
jumatate.
24. Tratamentul penal al recidivei postexecutorii (pedeapsa principala) este
reglementat in art.43 alin 5 Cod penal; cind in structura termenului secund al
recidivei postexecutorii intra concursul de infractiuni, dispozitiile relative la
recidiva se vor aplica inaintea celor de la concursul de infrcatiuni.
25. Ipoteza 1: O persoana a comis o infractiune intentionata /
praeterintentionata, infractiune pentru care instanta a aplicat o pedeapsa
(definitiva) de 5 ani inchisoare; aflat in executarea pedepsei, detinutul a
evadat. Preciziati ce forma a pluralitatii de infractiuni se va naste si cum se
va realiza sanctionarea. Dar daca se va retine ca, dupa evadare, aceeasi
persoana a savirsit si o infractiune de furt?

26. Ipoteza 2: In cazul savirsirii infractiunii de evadare din executarea unei


pedepse aplicata pentru o infractiune din culpa, precizati ce forma a
pluralitatii de infractiuni se va retine, respectiv cum se va realiza
sanctionarea.
27. Ipoteza 3: Dupa condamnarea definitiva la pedeapsa inchisorii de 7 ani,
pedeapsa atrasa pentru o infractiune intentionata, in cursul executarii
acesteia, se comite, spre exemplu, infractiunea din art.193 alin.1 Cod penal.
Precizati ce forma a pluralitatii de infractiuni se va retine, respectiv cum se
va realiza sanctionarea.
28. Ipoteza 4: Dupa citeva zile de la executarea unei pedepse cu inchisoare
de 4 ani, pedeapsa atrasa in urma savirsirii unei infractiuni din culpa, aceeasi
persoana savirseste o noua infractiune. Ce forma a pluralitatii de infractiuni
se realizeaza?
29. In raport de o condamnare cu suspendarea executarii pedepsei sub
supraveghere, daca pe durata termenului de supraveghere, in conditiile legii,
se savirseste o noua infractiune, se va retine, dupa caz, starea de recidiva
postcondamnatorie sau pluralitatea intermediara observatie valabila si in
cazul institutiei liberarii conditionate. Daca in raport de incidenta acestor
institutii, atunci cind pedeapsa se considera executata, este reiterat - in
conditiile legii - comportamentul infractional intentionat (sau
praeterintentionat), recidiva va imbraca forma postexecutorie.
30. La stabilirea starii de recidiva nu se tine seama de hotaririle de
condamnare privitoare la infractiunile amnistiate; mentiunea nu este valabila
daca actul de clementa se manifesta sub forma gratierii.

*De consultat - PRACTICA PENALA RELEVANTA, INALTA CURTE DE CASATIE SI


JUSTITIE, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie
penala:
- DECIZIA NR. 1 / 2014 (concurs de infractiuni); DECIZIA NR. 15 / 2014
(recidiva)
** De asemenea, de consultat si - INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE,
Decizii pronuntate in solutionarea unor recursuri in interesul legii:

-DECIZIA NR. XVIII / 2007; DECIZIA NR. 2 / 2008; DECIZIA NR. 35 / 2008;
DECIZIA NR. 37 / 2008 (discutii).

TEME DE REFLECTIE:
1. Asemanari / deosebiri intre concursul de infractiuni si starea de recidiva;
2. Asemanari / deosebiri intre concursul de infractiuni si pluralitatea
intermediara;
3. Asemanari / deosebiri intre concursul real si concursul formal de
infractiuni;
4. Asemanari / deosebiri intre recidiva postcondamnatorie si pluralitatea
intermediara;
5. Asemanari / deosebiri intre recidiva postcondamnatorie si recidiva
postexecutorie;
6. Asemanari / deosebiri intre recidiva postexecutorie si pluralitatea
intermediara.