Sunteți pe pagina 1din 12

1. Obiectul Disciplinei CI. Notiuni de baza si definitii.

Disciplina de comert international opereaza cu notiuni si concepte cum sint:


*economia mondiala. *diviziunea internationala a muncii. *interdependendentele
economice. *circuitul economic mondial. *piata mondiala. *comert exterior. *comert
international. *politica comerciala.
Pentru inceput trebuie de definit 3 notiuni de baza:
PIATA MONDIALA=ansamblul pietelor nationale legate prin diviziunea internationala a
muncii ca sta la baza schimbului de marfuri si servicii dintre acestea. La etapa actuala exista
mai multe tipuri de piata:
*piata unui produs particular sau a unui grup de produse.
*piata muncii.
*piata valutara ce formeaza cursul de schimb.
*piata financiara.
*piata nationala.
*piata internationala.
*piata mondiala.
CI=forma de legatura, pe baza diviziunii internationale a muncii,intre pietele nationale dintre
producatorii de marfuri a diferitor tari si care exprima intredependenta economica dintre
state.
CI in toate tarile lumii=Comert Mondial.
Comert exterior=schimbul de bunuri intre o tara si restul lumii.
CI este alcatuit din 2 fluxuri:--export=vinzare de bunuri si servicii apartinind economiei unei
tari altei tari.
--import=cumpararea pentru economia nationala de bunuri si
servicii din alte tari.
Comertul exterior este alcatuit din:1.export
2.import
3.reexport=activitatea persoanelor autorizate de
cumparare a marfurilor din alte tari si de a le revinde in alte tari, cu sau fara
voialor=intermediari.
4.comertul de tranzit=activitatea desfasurata de persoane
autorizate pentru transportul marfurilor straine pe teritoriul national.
Politica comerciala=parte a politicii economice a unui stat, care vizeaza sfera relatiilor
economice externe ale tarilor in cauza. Este atribut al suveranitatii si independentei tarii.
Politica comerciala=totalitatea reglementarilor de stat cu caracter juridic, administrativ,
fiscal, financiar, valutar.
Functiile politicii comerciale:
-de promovare a relatiilor economice.
-protjarea economiei nationale de concurenta celorlalte state.
Categorii de politica comerciala:
*politica comerciala tarifara.
* politica comerciala netarifara.
* politica comerciala promotionala.
Conceptul de economie mondiala=stadiu al schimbului reciproc de activitati cind este
implicata majoritatea agentilor economici de pe glob.
2. Analiza si definirea obiectului de CI.
CI=totalitatea schimburilor prin vinzare-cumparare si cooperare ce au loc intre statele lumii,
si etse legatura ce se face in pietele nationale in cadrul diviziunii nationale a muncii si o
reflecta direct a interdependentelor ce exista intre tari, popoare, regiuni, componente.
3.Componentele si factorii determinanti a CI.
Componente CI: 1)Schimbul de marfuri sau produse.
2)schimb de servicii legate sau nu de cel de marfuri.

3)schimb de licente, brevete, marci, tehnologii, de fabricare si proiecte, programe de


calculatoare s.a.
4) schimb de opere de arta si de creatii muzicale.
5) schimb ce are loc in cadrul actiunilor de cooperare pentru construrirea de obiective
industriale, agricole, social-culturale.
6) schimburile in special a achizitiilor ce au loc in cadrul ajutoarelor economice pentru
dezvoltare ale investitiilor straine directe si imprumuturi pentru investitii.
7) schimburile ce au loc in cadrul corporatiilor transnationale.
FACTORII DETERMINANTI AI CI :
CI a cunoscut cea mai mare crestere la sfirsitul sec.20 mai ales in a 2 jumatate si la inceputul
sec 21, pe baza urmatorilor factori:
a) Repartizarea inegala a factorilor de productie pe tari si regiuni (materie prima, forta de
munca calificata, tehnologii performante, capital), ceea ce a determinat necesitatea
schimbului mondial.
b) Conditiile climaterice diferite care au permis numai anumite productii si au impus nevoi
de consum diverse.
c) Revolutia tehnico-stiintifica cu realizarile ei fara precedent in tehnologia de fabricatie ,
realizarea de produse noi, informatica si telecomunicatiile, care au adus internetul si
comertul electronic, transporturile rapide, ceea ce a dus la ieftenirea si dezvoltarea
contractelor interumane.
d) Industrializarea cunoscuta a 10-15 state in curs de dezvoltare.
e) Cresterea economica si diversificarea productiei ce a urmat cele 2 razboaie mondiale.
f) Cursa inarmarilor si competitia ce a existat intre cle 2 blocuri economice: capitalist si
comunist pina in 1990.
g) Diversificarea formelor si mecanismelor operatiilor de comert exterior.
h) Competitia internationala la care a dus la cercetarea cosmosului, lupta pentru cooperarea
surselor de energie sau petrol si a petelor de desfacere.
i) Cistigurile incomparabile mai mari ce se obtin din activitatea comerciala decit din cea
productiva.
j) Internationalizarea productiei si a desfasurarii activitatii societatilor transnationale.
k) Expansiunea pe care a inregistrat-o in ultimile decenii comertul de servicii care sunt peste
20% din totalul CI.
l) Extinderea fara precedent a investitiilor straine directe.
m) Efectul pozitiv jucat de procesul de liberalizare si reglementare, desfasurat de catre OMC
sau fostul GATT.
n) Implicarea statului in sprijinirea exporturilor, importurilor.
o) Cresterea dependentei dezvoltarii de participare la circuitul economic mondial.
p) Rolul jucat de tendinta de integrare economica regionala si de globalizare.
q) Dezvoltarea si liberalizarea pietii internationale
r) Cresterea puternica a concurentei internationale care a sporit inovatia si eficienta.
s) Efectul pozitiv jucat de participarea la CI si mondial care duce la cresterea nivelului de
viata.
4.Avantajele si dezavantajele CI.
Avantajele principale sunt cresterea veniturilor individuale si nationaleprin valuta ce se poate
incasa din exporturi:
(+)reducerea subdezvoltarii si srarciei in tot mai multe tari ale lumii.
(+)se accentueaza competitia interna datorita concurentei exercitate de importuri cu efecte
benefice asupra eficientei si calitatii.
(+)raspindirea tehnologiilor si imbunatatirea canalelor de comunicatie dintre tari.
(+)diversificarea ofertei si cresterea libertatii de alegere a consumtorilor.
(+)cresterea interesului pentru colaborarea regionala si subregionala pentru tehnici de
comercializare si cooperare mult mai eficienta.

(+)dezvoltarea poate fi durabila dar bazata pe rationamente economice, vor rezista numai cei
mai competitivi.
(+)stimularea celorlalte fluxuri ale circuitului economic mondial.
(+)efect de intelegere intre popoare, bunurile avind rol de ambasadori.
Dezavantajele principale:
(-)nu sunt reciproc avntajoase dovadacresterea decalat dintre cei ce exporta si cei ce exporta
produse insuficient prelucrate.
(-)exploatarea nerationala a unor resurse naturale cu efecte nefavorabile asupra mediului
ambiant: incalzirea globala-reducerea stratului de ozon.
(-)poate provoca la razboaie comerciale, care pot duce la conflicte militare.
5.Diviziunea intenationala mondiala a muncii.
6.Cicuitul economic mondial.
7.Interdependentele economice intre statele lumii.
8.Evolutia si analiza conceptului de piata.
Piata mondiala=ansamblul pietelor nationale legate intre ele prin diviziunea internationala a
muncii care sta la baza schimbului de marfuri dinte diferite tari. Cu alte cuvinte piata
mondiala reprezinta totalitatea relatiilor care se stabilesc intre producatori si consumatori din
tari diferite, intre economiile nationale in procesul schimbului de activitati care are loc pe
plan international prin intermediul tranzactiilor economice , datorita diviziunii mondiale a
muncii.
Cauzele care au favorizat aparitia pietii mondiale sunt:
*adincirea diviziunii internationale si mondiale a muncii.
*internationalizarea productiei si capitalurilor
*dezvoltarea relatiilor economice si politice internationale.
*dezvoltarea sistemelor de transport si a sistemelor de legatura.
*determinarea nivelului de dezvoltare a fortelor de productie.
*revolutia tehnico-stiintifica.
In practica piata mondiala mai este cunoscuta si sub denumirea de piata internationala, insa
in sensul strict al cuvintului piata internationala are un continut mai restrins si referindu-se
numai la tranzactiilede afaceridintre toate tarile lumii. In practica se mai utilizeaza notiunea
de piata externa(cuprinde o sfera mult mai restrinsa decit piata mondiala, ea reprezinta piata
mondiala sub aspectul relatiilor externe ale unei tari).
Factorii ce influenteaza evolutia pietii mondiale sun grupati in 3 categorii:
--factori economici=factorii determinanti ai pietii mondiale: - dinamica poductiei si a
consumului pe plan international ; aparitia de noi produse si servicii; - cresterea nivelului
tehnic si calitativ al produselor si a serviciilor; - cresterea productivitatii muncii si a
productiei; - procesul de industrializare a tarilor in curs de dezvoltare; - modernizarea
transporturilor la toate nivelurile.
--factori politici: -politica taridfara si netarifara promovata de diferite state sau grupe de state;
- asociatiile economice interstatale cu caracter regional; - politica creditelor promovata de
diferite economii natioanle sau organizatii financiar-internationale.
--factori deformatori: - de conjunctura, legati de o serie de evenimente extraeconomice
neprevazute: - politica marilor corporatii(societati) transnationale; - crizele economice
internationale; - razboie revolutii, catastrofe naturale.
9.Etapele de constituire a pietii mondiale:
1. incep sec 16-incep sec.17 si se caracterizeaza prin dezvoltarea CI si expansiunea
comerciale ca consecintele de dezvoltare a mijloacelor de transport.
2. sfirs.sec17-sfirs sec 19-reflectav dezvolatrea industriei si cresterea ei in dependenta de
comertul exterior.
3. sfirs. sec 19- incep.sec 20, determina sfirs. etapei formarii pietii mondiale in rezultatul
intensificarii internationalizarii productiei si a capitalului.

4.incep. sec 20-formarea pitii socialiste prin acutizarea luptei de concurenta dintre tari si
siteme.
5.etapa contemporana-sfirs sec 20 incep. sec. 21=tendinte de interogare si colaborare dintre
state si crearea pietii europene unice.
10.Piata mondiala- sistem diversificat. Microsisteme.
Piata mondiala contemporana este un sistem diversificat ce cuprinde microsistemele:
*piete mondiale caracteristice.
*piata monetara.
*piata valutara.
*piata financiara.
*piata muncii.
Aceste microsisteme sunt cu trasaturi specifice atit in raport cu diferite categorii de produse,
servicii, relatii financiar-monetare, care constituie obiectul comertului international cit si in
functie de pozitia si natura companiilor / firmelor participante la schimburile internationale.
In functie de natura obiectului care formeaza obiectul tranzactiei piata mondiala poate fi:
-piata mondiala caracteristica=piata principala,pe care se incheie in mod continuu un volum
important
-piata mondiala necaracteristica.
Actualmente piata mondiala cracteristica prezinta o piata principiala, reprezentativa, pe care
se incheie in mod continuu un volum important de tranzactii de afaceri. Aceasta este o piata
reprezentativa-pe care se formeaza preturile mondiale caracteristice, ce servesc drept etalon
de orientare in negocierea tranzactiilor pe celelalte piete secundare in domeniul respectiv.
La rindul sau piata mondiala caracteristica poate fi accesibila sau inaccesibila. O piata
mondiala poate fi caracteristica dar inaccesibila din diferite motive:
*nivelul preturilor
*distanta mare de piata
*blocarea economica
*interdictii guvernamentale.
Microsisteme
Piata monetara etse totalitatea operatiunilor de vinzare cumparare de moneda nationala si
straina, de titluri de credit pe termen scurt pe care le afectueaza bancile in scopul echilibrarii
zilnice a platilor si incasarilor de efectuat compensarea excedentului si deficitului de
lichiditati precum si ansamblul de relatii pe care le genereaza acestea.
Piata monetara a aparut si exista ca urmare a faptului ca unele banci si institutii(case de
economii, bancile ipotecare) au prin natura lor un surplus de incasari, iar altele (bancile
comerciale, bancherii particulari) au un surplus de plati.
Piata monetara este organizata de catre bancile Centrale ale tarii si functioneaza sub controlul
acestora. Institutiile care opereaza pe piata monetara sunt:
*bancile comerciale
*trezoreria
*alte institutii similare intermediarii si operatorii.
Banca Centrala intervine frecvent pe piata monetara indeosebi pentru influenta dobinzii. Prin
piata mondiala statul si bancile urmaresc realizarea unui anumit grad de stabilitate monetara.
Piata monetara nationala cuprinde:tranzactiile monetare in moneda nationala intre rezidentii
tarii respective.
Piata monetara internationala cuprinde circuitul mondial a disponibilitatilor monetare
antrenate de derolarea relatiilor internationale economice, financiare si de credit.
Principalele mecanisme ale acestor piete sunt:
*cursul valutar
*circulatia de moneda nationala pe plan extern sub forma eurovalutelor.
*formarea lichiditatilor cu ajutorul mijloacelor de plata sau pe baza de compensatii.

Piata valutara=este centrul comertului cu valute convertibile si de divizibilitate, constind de


regula dintr-o bursa valutara si banci si case de schimb, care au un profil cu operatii cu valute
si tin legatura cu bursa.
Piata valutara este supusa formal legislatiei tarii pe tritoriul careia functioneaza. Forme
speciale de piata valuatara sunt cele a eurovalutelor.
Piata valutara=totalitatea tranzactiilor la vedere si la termen privind schimbul de valuta
convertibil si divizibil. In timp ce tranzactiile la vedere schimbului efectiv de valute si de divizie
are loc in cel mult 48 de ore de la stabilirea codului de vointa al partilor contractate. In cazul
tranzactiilor la termen schimbul se efectueaza la un anumit interval de timp de la acest acord(1
luna, 2 sau mai multe) precizat de contract.
Pretul la care se vind si se cumpara valutele si divizele pe aceasta piata reprezinta cursul de
schimb, corespunzator felului operatiunilor valutare se formeaza cursul tranzactiilor la vedere si
cel la termen.
Piata capitalurilor(financiara)-ansamblu de relatii generate de creare si oferta de capital pentru
plasamente pe termen lung concretizate de tranzactii cu hirtii de valoare cu termen de peste 5 ani.
Organismele care proiecteaza interferenta cererii cu oferta de capital si alcatuiesc organizarea
pietii capitalurilor sunt:
1)bursele de valori mobiliare (piata oficiala a capitalului).
2)bancile si persoanele care au ca profesie vinzarea si cumpararea titlurilor de credit(piata libera
a capitalului) prin intermediul carora se realizeaza finantarea.
Lista operatiunilor speciale pe piata capitalurilor se stabileste de catre fiecare tara in mod practic
si pragmatic.
Piata muncii=locul abstract sau spatiul economic in care se intilnesc cererea de munca (locuri de
munca) cu oferta de munca. Pe aceasta piata au loc negocierile intre cumparatorul si vinzatorul
fortei de munca. Piata muncii se afla intr-o strinsa interdependenta cu celelalte piete: ale
bunurilor,serviciilor, capitalurilor.
11.Formaea preturilor mondiale.Tipuri de preturi.
Preturile Mondiale- se formeaza in cadrul pietii caracteristice a unui produs, unde se deruleaza
cel mai mare volum de tranzactii de export, import.
La baza formarii preturilor mondiale sta interactiunea dintre mai multi factori dintre care cei mai
importanti sunt:
*valoarea internationala a unei marfi care in mod teoretic facind o abstractie de la alti factori si
se formeaza ca o medie aritmetica ponderata a valorilor nationale ale marfurilor respective.
Ponderea fiind data de cantitatile de marfuri oferite de diferite tari si ca urmare principalii
exportatori vor influenta in mod decisiv formarea preturilor mondiale si a valorilor mondiale.
*valoarea de intrebuintare a marfurilor inclusiv componentele lor acorporale, marca, informatiile
privind marfurile.
*raporturile dintre cerere si oferta
* politici economice si comerciale ale companiilor monpoliste si ale statelor.
13. Noi mutatii in divi ziunea mondiala a muncii si adincirea interdependentelor economice
dintre state la etapa actuala.
a) Noi mutatii in diviziunea mondiala a muncii.
Contemporanitatea ne demonstreaza ca diviziunea mondiala a muncii este o categorie
economica, care exprima relatiile care se stabilesc intre statele lumii in procesul dezvoltarii
productiei si comertului international este o forma de legatura intre pietele nationale, intre
producatori de marfuri din diferite tari.
Legaturi ce apar pe baza diviziunii internationale a muncii si care exprima interdependentele
economice intre state.
De aici putem determina ca diviziunea internationala a muncii este un proces de specilizare
internationala in productie a economiilor nationale si care prezinta baza legaturii dintre ele. Acest
proces de specializare internationala in productie are ca scop adoptarea potentialului economic

national al statelor, a cerintelor in continua schimbare ale pietii mondiale care este determinat de
o serie de factori:
-conditiile naturale fizico-geografice
-marimea teritoriului si populatiei fiecarei tari.
-nivelul tehnic si gradul de divesificare a aparatului de productie din fiecare tara.
-traditiile economice a fiecarui stat.
-apropierea geografica a statelor si stabilirea anumitor rapoarte de complementare economica si
dinamica dintre ele.
-o serie de factori extraeconomici(dominatia coloniala, relatiile de productie dintre state, aparitia
unor razboaie neprevazute s.a).
Diviziunea mondiala a muncii a inceput sa se formeze in conditiile aparitiei si dezvoltarii
capitalismului si s-a dezvoltat sub incidenta unui numar de factori si inacelasi timp exprimind
procese economice obiective. Un factor ce a influenteaza nemijlocit asupra schimbarilor
comertului international este revolutia tehnico-stiintifica, inclusiv cea informationala.
Revolutia tehnico-stiintifica este de asemenea unul dintre factorii cu o puternica influenta pe
termen lung asupra evolutiei diviziunii mondiale a muncii. Sub influenta acestui factor s-a
adincit si s-a intensificat diviziunea mondiala a muncii cu diversele ei variante pe ramuri si
subramuri ale industriei in primul rind(masini-masini, chimie-chimie, cereale-cereale). Si sa
manifestat in primul rind in tarile dezvoltate industrial, trecind pe locul secund vechile variante
ale diviziunii internationale a muncii.
b) Adincirea interdependentelor economice dintre state la etapa actuala.
In consecinta revolutiei tehnico-stiintifice contemporanietatea a determinat o accentuare a
interdependentelor economice dinte state. Interdependentele economice sunt: relatii de cooperare
ce se stabilesc intre statele suverane bazate pe principiile dreptului international si urmarindu-se
progresele fiecarei economii nationale.
Schimbarile care au intervenit in structura economiei mondiale in perioada postbelica ca urmare
a modificarilor ce s-au inregistrat pe harta politica a lumii si a revolutiilor tehnico-stiintifice,
precum si adincirea interdependentelor economice dinte state au generat conditii noi in
desfasurarea circuitului economic mondial.
Istoia dezvoltarii economiei mondiale a demonstrat ca procesul economic a unei tari depinde
mai intii de toate de gradul de mobilizare si folosirea resurselor proprii(umane, materiale,
financiare), adica de eforturile fiecarui popor.
Analiza atenta a evolutiei economice mondiale arata ca in viitor interdependentele economice
intre state se vor accentua si mai mult. La etapa actuala putem mentiona cel putin 2 aspecte
privind prezentul si viitorul economiei mondiale. Primul aspect a luat si va continua sa ia
amploare transnationalizarea economiei mondiale prin activitatea pe care o desfasoara cele peste
7500 de corporatii tansnationale, care sunt numite societati mama si cele peste 280000 filiale
fiici implantate in marea majoritate a tarilor lumii. Volumul activitatilor acestora este foarte
mare, ele au un capital investit in strainatate de circa 5500miliarde dolari, si controleaza de peste
jumatate din productia mondiala si au un volum al vinzarilor anuale de bunuri care in 2007
depasea cifra de 10000 miliarde dolari, in timp ce exportul mondial de marfuri avea cifa de cica
7500 miliarde dolari.
Al doilea aspect este trecerea de la era industriala care a durat peste 2 secole la era
informationala(sfirsitul mileniului 2-inceputul mileniului 3) care este un proces de natura
tehnologica determinat de progresul tehnic, informational.
Toate aceste fenomene vor conduce la accentuarea fenomenelor de globalizare economica si la
noi mutatii si in aceeasi masura la inlaturarea decalajelor economice si tehnologice.
14.Trasaturi si tendinte ale dinamicii volumului comertului international contemporan.
Analiza evolutiei CI din perioada postbelica prelegiuieste desorinderea unor trasaturi si tendinte
specifice acestei perioade determinate de factori, care au influentat in general relatiile economice
internationale cum sunt:

1)urmarile politice si economice ale celui de-al doilea razboi mondial(schimbarea raportului de
forte dintre pincipalele tari capitaliste ale lumii, aparitia blocuilor statelor foste capitaliste ale
lumii, aparitia blocurilor statelor foste socieliste, prabusirea sistemului colonial al
imperialismului, distrugerile uriase materiale si perderea a zeci de milioane de vieti omenesti).
2)Evolutia economiei mondiale in perioada postbelica.
3)Revolutia tehnico-stiintifica ce se desfasoara pe plan mondial si implicatiile ei asupra
diviziunii intenationale a muncii.
4)Aparitia proceselor de integrare economica din diverse regiuni ale lumii.
5)Masurile de politica comeciala promovate de catre diverse state si grupari integrationiste.
6)Criza economica cu care s-a confruntat economia mondial la sfirsitul secolului 20 (cele 2
socuri petroliere din 1973-1974 si 1979-1990) si alte socuri economice-socul dobinzilor inalte,
socul aprecierii si deprecierii dolarului american, crizele economice ciclice a anilo 1974-1975;
1981-1982; 1990-1991; 1997-1998 si criza economica 2009-2010. Toto 1989-1990 are loc
prabusirea comunismului din Europa.
7) CI se afla in flux dinamic, el se caracteizeaza printr-o perioada indelungata de crestere si
cuprinde anii 1820-1914(pina la inceputul razboiului 1 mondial).
8)Diversificarea continua a comertului mondial unde se modifica de la o perioda la alta in
legatura cu modificarile aparute in cadrul diviziunii internationale a muncii.
9)In perioda postbelica comporativ cu perioadele anterioare CI a inregistrat cele mai inalte
ritmuri de crestere si cea mai sustinuta dinamica.
15.Structura comertului international pe cele 2 mari grupe de produse(de baza si manufacturate).
Evolutia stucturii CI din peioada postbelica reflecta schimbarile structurale care s-au produs in
economia mondiala. Ca urmare s-au conturat 3 trasturi caracteristice ale structurii CI in aceasta
peioada, ceeace caracterizeaza evolutia structuii pe marfuri a CI din perioada postbelica:
*in primul rind permanenta si rapida imbogatire a nomenclatorului de produse ce se
comercializeaza pe piata mondiala si schimbarea continua a structurii acestui nomenclator prin
aparitia de produse noi si disparitia altora la diferite intervale de timp din ce in ce perioade mai
scurte.Aici mai mult se caracterizeaza produsele manufacturate. in marea majoritatea a
produselor depasind
*a doua trasatura: durata medie de viata a produselor tinde sa devina din ce in ce mai scurta, in
marea majoritate a produselor manufacturate nedepasind 5 ani de viata. La etapa actuala se
apreciaza ca mai putin de un sfert din totalul produselor aflate in circulatie pe piata
internationala, au o vechime mai mare de 10 ani.
*in al treilea rind progresul tehnico-stiintific extrem de rapid in aceasta perioada a determinat
accelerarea fara pecedent a uzurii morale a poduselor si mai ales scurtarea duratei de folosinta a
acestor produse si reinnoirea permanenta a productiei si implicit a structurii.
Prima clasificare pe cele 2 mari grupe de poduse:
1)Produse de baza(primare=produse neprelucrate sau cu un grad scazut de prelucrare).
2)Produse manufacturale(finite si semifinite).
16. Structura comertului international pe cele 4 grupe de produse.
1.Materii Prime.
2.Produse agricole
3.Alte produse
4.Produse manufacturale diverse.
17. Structura comertului international pe cele 6 grupe de produse.
1.Produse alimentare.
2.Materii prime.
3.Combustibil.
4.Produse chimice.
5.Masini, utilaje, mijloace de transport.
6.Alte produse manufacturale.

Primele 3 grupe alcatuiesc grupa mare a produselor de baza (ONU), celelalte3 alcatuiesc grupa
mare a produselor manufacturate (GATT-OMC)
18. CI pe grupe de tari(cele 3 grupe).
Evolutia participarii celor 3 categorii de tari la exporturile si importurile mondiale in perioada
anilor 1980-2005(%):
Exportul
Importul
1980 1990 1995 2000 2005 1980 1990 1995 2000 2005
Total
100
100
100
100
100
100
100
100
100
100%
%
%
%
%
%
%
%
%
%
1.Tari dezvoltate 65,3 72,1 69,6 65,3 64,5 70,9 73,1 68,7 69,2 68,2
cu economia de
piata
2.tari in
29,4 24,2 27,8 32,0 32,4 23,9 22,5 28,9 29,0 29,3
dezvoltare
3.tari in
5,3
3,7
2,6
2,7
3,1
5,2
4,4
2,4
1,8
2,5
tranzactie(fostel
e tari socialiste)
19.Repartizarea CI pe grupe de tari.
Analiza unor materiale statistice in perioada postbelica ne-au demonstrat ca s-au produs unele
modificari in repartizarea geografica a CI.Aceste modificari au fost influentate de unii factori
economici si politici.Printre acestia:
a)urmarile celui de-al doilea razboi mondial.
b)formarea blocurilor statelor socialiste.
c)prabusirea sistemului colonial si aparitia pe harta politica a lumii peste 140 de tari noi.
d)aparitia si raspindirea proceselor economice integrationiste.
e)politica comerciala a tarilor capitaliste principale.
f)fenomenele negative:confruntarea economica mondiala incepind cu deceniul 13 care a avut o
influenta hotaritoare si asupra evolutiei repartizarii geografice a Cisi mondial, precum si asupra
curentelor de schimburi comerciale.
Daca privim pe cele 3 gupe de tari participante la circuitul economic mondial, repartizarea
geografica a CI din perioada postbelica a avut o evolutie cu totul deosebita de cea pivind
participarea a celor 3 grupe de tari la productia mondiala.
20.Principalele curente de schimburi comerciale internationale.
Paralel cu schimbarile care au intervenit in repartizarea geografica a CI mondial au avut loc
modificari si in curentele de schimburi comerciale in general de unele cauze:
a)adincirea diviziunii ale muncii sub influenta revolutiei tehnico-stiintificecontemporane.
b)inceputul procesului de industrializare intr-un numar tot mai mare de tari in curs de dezvoltare.
c)procesele de integare economica din diversele egiuni ale lumii.
d)politica comerciala desfasurata de tarile capitaliste dezvoltate.
e)formarea blocului statelor foste socialiste si interior prabusirea sistemului comunist in Euopa.
Sub influenta acesto factoris-au conturat si se disting in prezent urmatoarele curente (fluxuri) si
microcurente de schimburi comerciale in economia mondiala.
Evolutia ponderii(fluxului) curentelor in perioada 1990-2005(% din cometul mondial).
Curente
1990
1997
1998
1999
2000
2005
1.Nord55
48,3
50
51
49,2
48
Nod
2.Nord-Sud 28
33,7
32
32
33
32,5
3.Sud-Sud
6
12,2
11,5
11
11
12
4.Est-Est
3
1
0,9
0,9
1
1,2
5.Est-Vest
8
4,8
5,6
5,1
5,8
6,3
total
100%
100%
100%
100%
100%
100%

21. Definirea politicii comeciale internationale si obiectivelor ei.


Politica comerciala este o parte componenta a politicii economice a unui stat care vizeaza sfera
relatiilor economice externe ale acestui stat. Ca si politica economice ea este un atribut al
suveranitatii aricarui stat independent. Intr-un sens mai larg prin politica comerciala se intelege
tatalitatea reglamentarilor adoptate de catre stat cu caracter juridic, administativ, fiscal, bugetar,
financiar, bancar, valutar.
In scopul promovarii sau restringerii schimburilor comerciale externe si al protejarii economiei
nationale de concurenta straina. Avind in vedere faptul ca relatiile economice extene sunt si
trebuie sa fie un factor important al cresterii economice, care este principalul obiectiv pe termen
lung pe care statele lumii il urmaresc cu ajutorul instrumentelor si masurilor de politica
comeciala. Cu alte cuvinte este stimularea dezvoltarii economiei nationale la adapost de
concurenta straina. De aici rezulta ca politica comerciala a oricarui stat trebuie sa indeplineasca 3
functii principale:
1)de promovare a relatiilor economice externe, intelegind prin aceasta impulsionarea expoturilor.
2)de protejare a economiei nationale de concurenta straina intelegind prin aceasta o reglementare
si un control al importurilor in spiritul acordarilor la care tara respectiva este parte.
3)de realizare a unui echilibru dinamic al balantei comeciale si de plati, si concomitent de sporire
a rezevei valutare a statului.
Din obiectivul pe termen lung deriva o multitudine de obiective pe termen scurt si mediu pe care
statul le poate urmari cu ajutorul instrumentelor si masurilor de politica comerciale cum sunt:
1)perfectionarea structurii schimburilor comerciale externe.
2)restingerea sau stimularea cometului cu anumite poduse sau grupe de poduse.
3)anumite modificari in orientarea geografica a schimburilor comerciale cu anumite tari si
regiuni, si restringerea lor cu alte tari.
4)imbunatatirea raporturilor de schimb prin sporirea puterii de cumparare a exporturilor.
In peioada postbelica statele coordoneaza si reglementeaza in domeniul politicilor comerciale
prin oganizatiile: Acordul General Pentru Tarife si Comert, GATT, OMC,
UNCTAD(conferenta natiunilor unite pentru comert si dezvoltare).
In general in domeniul politicii comerciale se actioneaza cu ajutorul a 3 categorii de instrumente
si marfuri:
1)de natura tarifara (vamala).
2)de natura natarifara(nevamala cu inclinatie parataifara).
3)de natura promotionala (pomovare si de stimulare a exporturilor).
ESENTA POLITICII COMERCIALE INTERNATIONALE:In general primele 2 categorii de
instrumente vizeaza cu precadere importul, iar cea de-a 3-a categorie vizeaza exportul.
22. Definirea politicii comeciale tarifare sau valutare.
Politica comerciala tarifara(vamala)- reprezinta un complex de directii si masuri in sferele de
activitate economica externa, care se infapruieste prin sistemul vamal. Politica taifara( vamala)
include in sine activitatile organelor de stat pentru folosirea taxei vamale, impozitul vamal si
incasarile vamale pentru import, iar in unele cazuri si pentru exportul marfurilor si pentru
atingerea mijloacelor, unor anumitor scopuri economice, sociale, financiare, politico-comerciale.
Parte componenta a politicii a unui stat, politica vamala este realizata cu ajutorul reglametarilor
adoptate de stat care vizeaza intrarea sau iesirea din tara a marfurilor si care implica controlul cu
ocazia trecerii frontierii de stat a marfurilor si care implica controlul cu ocazia trecerii frontierii
de stat a marfurilor si a mijloacelor de transport indeplinirea formalitatilor vamale si plata taxelor
vamale.
23.Instrumentele de politica comerciala de natura tarifara.
Instrumentele principale cu ajutorul carora se realizeaza politica vamala sunt:
*tarifele vamale, care cuprind taxele vamale si care se pece asupra marfurilor.
*legile vamale, codurile vamale si reglementarile vamale.
24.Definirea politicii comeciale netarifare si a obiectivelor ei.

Politica comeciala netarifara prezinta o metoda de reglementare a operatiunilor dezvoltarii


exportului si importului, cale de stabilire pe o perioada de timp a volumului de bunuri
transportate sau importate in exprimarea natuala si valoica. In conditiile contemporane cantitatea
de marginalizare/limitare in comertul extern tot mai mult se inlocuieste cu divese masuri
latente(ascunse), indirecte ale potectionismului. In acelasi timp aceasta forma de reglementare
capata dezvoltare la nivel de grupare economica a statelor. De exemplu in cadrul UE activeaza
sistemul unic de contijentare(cota parte, grupare) a exportului si importului ocupind apoximativ
2/3 din circuitul comertului extern. Politica comercial netarifara este folosita de asemenea de
tarile in cus de dezvoltare pentru contractiuni de presiune economica a tarilor dezvoltate, masuri
pentru reglementarea activitatilor economice externe in tara se folosesc in caz de necesitate in
forma cantitativa sau valorica cota pentru import si export. Barierele netarifare sunt un complex
de masuri si reglemetari de politica comerciala, publice si private care implica, limiteaza sau
deformeaza fluxul international de bunuri si servicii si care au ca principalul scop apararea pietei
interne de concurenta straina sau echilibrarea balantei de plati. Spre deosebire de barierele
tarifare sau vamale cele netarifare pezinta urmatoarele particularitati:
1)prin fomele pe care le imbraca barierele netarifare urmaresc marfurile pe tot parcursul lor de la
exportator si pina la consumul final.
2)reprezinta marea diversitate si gradul lor diferentiat de protectie.
3)sunt barierele netarifare ce pot influenta direct volumul fizic al marfurilor importate, pot
influenta indirect volumul fizic al marfurilor importate, pot influenta indirect volumul
importurilor prin mecanismul preturilor sau pot creea alte conditii care sa ingreuneze realizarea
importurilor.
25.Instrumente de politica de natura netarifara(inclusiv paratarifara).
Aceste bariere netarifare care se mai numesc si restrictii cantitative la import imbraca
urmatoarele 5 forme:
1)interdictii la import
2)contingente la import
3)licentile la import
4)limitele volutare la export(autolimitari la export).
5)acordurile privind comercializarea ordonata a produselor.
26.Esenta balantei de palti externe.Echilibrul balantei de palti externe.
27.Balanta comerciala internationala. Echilibrul balantei comerciale internationale.
28.Definirea politicii comerciale promotionale si de stimulare a exporturilor.
Practica mondiala demonstreaza ca paralel cu sporirea participarea la schimburile CI si cu
accentuarea concurentei pe piata mondiala au crescut procurarile nu numai pentru controlul si
limitarea importurilor ci si pentru impulsionarea expoturilor. Promovarea si stimularea
exporturilor au devenit in marea majoritate a statelor lumii componente de baza ale politicii
comerciale.
Def: POLITICA COMECIALA PROMOTIONALA SI DE STIMULARE A
EXPORTURILOR=totalitatea masurilor si reglementarilor adoptate de catre stat si intreprinde
care mizeaza impulsionarea globala a expoturilor tarii respective.
Din analiza teoriei si practicii internationale in acest domeniu al politicii comerciale rezulta ca
instrumentele si masurile folosite pentru dezvoltarea exporturilor pot fi impartite in 2 categorii:
1)masuri promotionale
2)masuri de stimulare a exporturilor.
29.Principalele componente a politicii comerciale promotionale:
1) Masuri pomotionale
2)Masuri de stimulare a exporturilor de natura bugetara.
3) Masuri de stimulare a exporturilor de natura fiscala.
4) Masuri de stimulare a exporturilor de natura financiar-bancara.
5) Masuri de stimulare a exporturilor de natura valutara.

Masurile promotionale au dept obiectiv influenta potentialilor clienti externi pentru a cumpara
anumite produse care sunt disponibile sau care vor fi disponibile intr-un viitor apropiat pentru
export.
Aceste masuri pot imbraca diferite forme concrete:
--negocierea si incheierea de tratate de comert , acorduri comerciale de plati acorduri de
cooperare economica internationale sau alte conventii economice doar cu conditia ca acestea sa
cuprinda si unele clauze care sa favorizeze schimburile comerciale cum sunt:
a)clauza natiunii celei mai favorizate.
b)clauza regimului national.
Aceste acorduri creeaza baza juridica a schimburilor comerciale si asigura o continuitate si
stabilitate a acestora.
--paticiparea la tirgurile si expozitiile internationale si organizarea de astfel de manifestari pe
propriul teritoriu cu participarea internationala. Astfel de manifestari prelejuiesc o mai buna
cunoastere intre agentii economici din diferite state ale lumii.
--reprezentarea comerciala in tarile partenere,adica organizarea de agentii si reprezentante
comeciale in strainatate.
--prestarea unor servicii de informare si orientare a clientilor externi, adica acordarea de
condulatnta si asistenta de specialitatea acestora.
--diverse modalitati de publicitate externa pentru a face cunoscute serviciile exportului,
publicitate care trebuie sa fie bine si corect facuta pentru a convinge potentialii clienti sa opteze
pentru productia respective care trebuie sa fie competitive atit sub aspectul performntelor
tehnico-economice, cit si al pretului.
Masuri de stimulare a exportului de natura bugetara.
Aceasta forma face din politica de promovare unde si constituie cele de stimulare a exporturilor.
Aceste masuri pot fi luate atit la nivel microeconomic cit si la nivel macroeconomic.
La nivel microeconomic se actioneaza in general pe linia reducerii costurilor de productie si a
reducerii performantelor tehnico-economice ale produsului destinat exportului.
La nivel macroeconomic->masurile de stimulare a exporturilor fac parte nemijlocit din politica
comerciala a staturilor si ele au in vedere impulsionarea globala a exporturilor, dar tinindu-se
seama de structura si orientarea geografica a acestora. Masurile de stimulare a exporturilor la
nivel macroeconomic pot fi impartite in 4 categorii:
1.masuri de natura bugetara.
2. masuri de natura fiscala.
3. masuri de natura financiar-bancara.
4. masuri de natura valutara.
Masurile de stimulare a exporturilor de natura bugetara imbraca 3 forme mai impotante:
1)subventii directe la export.
2)primele directe la export.
3)subventii indirecte pentru impulsionarea exporturilor.
30.Teritoiul vamal.
31.Clauza natiunii celei mai favorizate si clauza regimului national.
32.Trasaturi si tendinte in evolutia politicii comerciale in perioda postbelica.
33.Consideratii generale asupra politicii comerciale a tarilor lumii.
34.Tipuri de politici comerciale a tarilor lumii.
35.Politici favorabile liberului schimb.
36.Politici comerciale protectioniste.
37.Politica comerciala a SUA.
38.Politica comerciala a Japoniei.
39.Politica comerciala a UE.
40.Evolutia, analiza si definerea conceptului de comert exterior.
41.Evolutia comertului exterior a RM in peioada anilor 1990-2010.
42.Balanta de plati externe a RM. Echilibru balantei de plati.

43.Stuctura balantei comerciale a RM. Echilibru balantei comerciale a RM.


44.Esenta si etapele dezvoltarii multilaterale de reglamentare a relatiilor comerciale economice.
45.Rolul acordului general pentru tarife si comert in reglamentarea comertului mondial.
46.Rolul OMC in reglementarea comertului mondial.
47.Rolul conferintei natiunilor unite pentru comert si dezvoltare UNCTAD in reglemetarea
comertului mondial.
48. Rolul organizatiei vamale interntionale in reglemetarea comertului mondial.
49. Rolul palatei comerciale internationale in reglemetarea comertului mondial.