James Mill (4.ase.1773-6.douzeci i trei.

1836) a fost
un scoian istoric , economist , teoretician politic , i filozof. El a fost un fondator
de economia clasic , mpreun cu David Ricardo , [1], i tatl lui John Stuart Mill ,
filosoful deliberalism . Influent "sa Istoria Indiei britanice "conine o denunare complet i
respingere a culturii i civilizaiei indiene.
Coninut
[hide]

1 Viaa

2 motenire intelectual
o

2.1 Istoria britanic India

2,2 politica britanic

2.3 Alte domenii

3 lucrri majore

4 surse secundare

5 A se vedea, de asemenea,

6 Referine

7 Bibliografie

8 Legturi externe

Viaa [ edit ]
Mill sa nscut la Northwater Bridge, n parohia de Logie Pert, Angus , Scoia, fiul lui Iacov
Mill, un cizmar . Mama sa, Isabel Fenton, dintr-o familie care a suferit de legtur cu Stuart n
cretere , hotrt c el ar trebui s primeasc o educaie de prim rang, i l-au trimis mai nti la
coala parohial i apoi la Academia Montrose , unde a rmas pn vrst neobinuit de
aptesprezece ani i jumtate. Apoi a intrat n Universitatea din Edinburgh , unde sa remarcat
ca un savant grec.
n octombrie 1798 a fost hirotonit ca un ministru al Bisericii Scoiei , dar sa ntlnit cu puin
succes. Din 1790-1802, n plus fa de exploataie diverse tutorships, el sa ocupat cu studii

istorice i filozofice. Gsirea puine anse de o carier n Scoia, n 1802 a plecat la Londra , n
compania cu Sir John Stuart , apoi membru al parlamentului pentru Kincardineshire , i sa
dedicat operei literare. Din 1803-1806, el a fost redactor al unei periodice ambiios
numit Jurnalul literar, care pretindeau a oferi o imagine rezumat al tuturor conducere
departamentele cunoaterii umane. n acest timp el a editat, de asemenea, Cronica St
James, aparinnd aceluiai titular. n 1804, el a scris un pamflet privind comerul porumb,
argumentnd mpotriva o recompens la exportul de cereale. n 1805, el a publicat o traducere
(cu note i citate) dintr-un eseu despre Duhul i influena Reformei lui Luther, un CF
Villers lucrrile pe aceast Reformei , un atac cu privire la presupusele viciile sistemului
papal. Despre sfritul acestui an a nceput sa Istoria Indiei britanice , care a luat doisprezece
ani pentru a finaliza, n loc de trei sau patru, cum a fost de ateptat.
n acel an sa casatorit, de asemenea, Harriet Burrow, a crui mam, o vduv, a inut ce a fost
cunoscut ca o unitate nebuni din Hoxton . Apoi a luat o cas n Pentonville , unde fiul su cel
mare, John Stuart Mill , sa nscut n 1806.
n 1808, el a devenit cunotin cu Jeremy Bentham , i a fost timp de muli ani nsoitorul su
ef i aliat. El a adoptat principiile lui Bentham n ntregime, i a determinat s i consacre toate
energiile pentru a le aduce n faa lumii. ntre 1806 i 1818, el a scris pentru revizuirea Antiiacobin , Revista britanic i Eclectic Review ; dar nu exist nici un mijloc de urmrire
contribuiile sale. n 1808, a nceput s scrie pentru Review Edinburgh , la care a contribuit n
mod constant pn 1813, lui articol primul cunoscut fiind "Banii i schimb." De asemenea, el a
scris pe Americii spaniol, China, Francisco de Miranda , East India Company , i
libertatea presei. n Raportul anualpentru 1808 dou articole din su sunt trasate-o "opinie de
Istorie Fox," i un articol pe "Reformele Legea lui Bentham," probabil primul su aviz publicat
de Bentham. n 1811 el a colaborat cu William Allen (1770-1843), un quaker i chimist ,
ntr-un periodic numit filantrop. El a contribuit n mare msur la fiecare-emite su principal
subiecte fiind Educaiei, libertatea presei, i nchisoarea disciplin (n care el a expus lui
Bentham Panopticon ). El a fcut atacurilor puternice asupra Bisericii n legtur cu
controversa Bell i Lancaster, i a luat o parte din discuiile care au dus la
ntemeierea Universitii din Londra, n 1825. n 1814 el a scris un numr de articole, care
conine o expunere a utilitarismului , pentru suplimentul la a cincea ediie a Encyclopaedia
Britannica , cele mai importante fiind cele de pe "Jurispruden", "Prisons", "Guvernul" i
"Legea Naiunilor".
n 1818, Istoria britanic India a fost publicat, i a obinut un mare succes i imediat. [2] A
adus o schimbare n averi ale autorului. n anul urmtor a fost numit un funcionar n India Casa,
n mare departamentul examinatorului de coresponden indian. El a crescut treptat n grad pn

cnd a fost numit, n 1830, eful biroului, cu un salariu de 1900, a ridicat n 1836 la
2000. Mare lucru sa, elementele economiei politice, a aprut n 1821 (ed 3 si revizuite. 1825). [3]
Din 1824-1826, Mill a contribuit la revizuirea Westminster , a nceput ca organul de partidul
su, un numr de articole n care a atacat Edinburgh i trimestriale recenzii i unitile
bisericeti. n 1829 a aprut analiza fenomenelor minii umane. Din 1831-1833, Mill a fost n
mare parte ocupat n aprarea East India Company, n timpul controversei participa la rennoirea
charter sale, el fiind n virtutea funciei sale purttorul de cuvnt al instanei de
directori. Pentru Review Londra , fondat de Sir William Molesworth n 1834, el a scris un
articol intitulat notabil "Biserica i Reformei ei", care a fost mult prea sceptic pentru timpul, i a
rnit Review. Ultima sa carte publicat a fost Fragment pe Mackintosh (1835).

Motenire intelectual [ edit ]

Istoria britanic India [ edit ]
Articol principal: Istoria britanic India
Mill a preferat s adopte o abordare mai teoretic la subiectele sociale dect empiric o comun
la momentul respectiv. Cel mai bun lucru sa cunoscut literar este Istoria luiBritish India, n care
el descrie achiziia Imperiului indian de Anglia i mai trziu Regatul Unit. El aduce, de
asemenea, teoria politic s poarte pe delimitarea hinduscivilizaiei, i supune comportamentul
actorilor din etapele succesive ale cuceririi i administrarea de India la critici severe. Lucrarea n
sine, iar conexiunea oficial autorului cu India n ultimii aptesprezece ani ai vieii sale, efectuat
o schimbare complet n ntregul sistem de guvernare n ar. Mill nu a vizitat colonia indian,
bazndu-se exclusiv pe materialul documentar i documente de arhiv n elaborarea operei
sale. Acest fapt a condus la critici severe din istoria Indiei lui Mill de economist
notabil Amartya Sen . [4]
Potrivit contul lui Thomas Trautman lui, "foarte influent Istoria lui James Mill British India
(1817) - cel mai special eseul lung" Din hindui "cuprinznd zece capitole - este sursa cea mai
important de British Indophobia i ostilitatea la orientalism". [5 ] n capitolul intitulat Reflecii
generale n "a hinduilor", Mill a scris "n exteriorul glosing a hindus, se afla o dispoziie
general a nelciune i perfidia.". [6] n conformitate cu Mill, "nesinceritate aceeai, minciuna, i
perfidie; aceeai indiferen fa de sentimentele altora; n acelai prostituiei i venalitatea "au
fost caracteristicile evidente ale att Hindoos i musulmanii. Musulmanii, ns, au fost stropi,
cnd posedat de bogie, i dedicat plcere; de Hindoos aproape ntotdeauna zgrcit i
ascetice; i "n adevr, hindus ca famenul, exceleaz n calitile unui slave.'Furthermore, similar
cu chinezii, Hindoos au fost" farnic, perfid, mincinos, la un exces care depete chiar msura

obinuit a societii necultivat. " Att chinezii i Hindoos au fost "dispus s exagerare excesiv
cu privire la tot ceea ce legate de ei nii." Ambele au fost "la i nesimitor." Ambele au fost "n
cel mai nalt grad ncrezut de ei nii, i plin de dispre afectat de alii." i, mai presus de toate,
ambele au fost "n sens fizic, dezgusttor necurat la persoane i casele lor." [7]

Politica britanic [ edita ]

Mill a jucat, de asemenea, o mare parte din politica britanic, i a fost o figur dominant n
stabilirea a ceea ce sa numit " radicalism filosofic ". Scrierile sale cu privire la guvern i
influena sa personal printre liberali politicienii din vremea lui determinat schimbarea de
vedere de la Revoluia francez teoriile drepturile omului i egalitatea absolut a oamenilor la
revendicarea de titluri de valoare pentru administraia bun printr-o extensie larg de franciza. A
fost sub acest banner c proiectul de lege de reform a fost luptat si a
castigat. Elemente sale de economie politic urmrit punctele de vedere ale prietenului
su David Ricardo . Prin 1911, Encyclopaedia Britannicaa descris-o ca fiind de interes
special istoric, "un rezumat exact de opinii care sunt acum aruncate n mare msur". [8] Printre
mai importante teze sale sunt:

1. c problema ef de reformatori practice este de a limita creterea populaiei, n ipoteza n

care capitalul nu crete n mod natural n acelai ritm ca i populaie (ii. 2, art. 3)

2. c valoarea unui lucru depinde n ntregime de cantitatea de munc pus n ea; i

3. c ceea ce este acum cunoscut sub numele de " incrementul nerealizate "de teren este

Alte

un obiect adecvat pentru impozitarea.

zone [ edita ]

Prin analiza lui a fenomenelor minii umane i Fragment su pe Mackintosh Mill dobndit o
poziie n istoria psihologiei i etic. El a preluat problemele minte foarte mult dup
moda Iluminismului scoian , ca i atunci reprezentat de Thomas Reid , Dugald
Stewart i Thomas Brown , dar a fcut un nou nceput, n parte datorit lui David Hartley ,
i nc mai propriei sale independent gndire. El a efectuat principiul de asociere n analiza
complexe strile emoionale, ca sentimentele, emoiile estetice i sentimentul moral, toate pe care
el sa strduit s rezolve n senzatii placute si dureroase. Dar meritul remarcabil de analiz este
efortul constant dup definiie exact a termenilor i declaraie clar a doctrinelor. El a avut un
mare efect asupra Franz Brentano care a discutat munca sa n propriul su psihologie
empiric. [9] Fragment pe Mackintosh critic sever presupusa slbiciune i interpretrile greite
ale Sir James Mackintosh disertaie e cu privire la evoluia etic Filosofie (1830), i discut
bazele eticii din punct utilitar autorului de vedere.

Lucrari majore [ edit ]

Eseu despre lips de tact a unui Bounty privind exportul de cereale, 1804.

"Doamne Lauderdale pe avere public", 1804, literar Journal

Comer aprat, 1808.

Thomas Smith pe bani i schimb, 1808

Istoria britanic India , 3 volume., 1818 (i multe ediii ulterioare)

"Guvernul", 1820, Encycl. Britannica

Elemente de economie politic, 1821

"Libertatea presei", 1823

Eseuri cu privire la Guvern, Jurisprudenta, libertatea presei, Educaie, precum i

Penitenciarelor i Penitenciarul disciplin, 1823.

O analiza fenomenelor minii umane, [2], 2 volume., 1829 analiza fenomenelor minii
umane. (1869) [3] [4]

Eseu pe buletinul de vot i Fragment pe Mackintosh, 1830.

"Fie Economia politic este util", 1836

Principiile de tolerabilitate, 1837.