Sunteți pe pagina 1din 2

Drama dizumanizarii

Opera literara ,,Moara cu noroc de Ioan Slavici este o nuvela psihologica, ea


apartine curentului realist, intrucat pune accent pe aspect sociale infacisand veridic
realitatea din societatea ardeleana de la sfarsitul secolului al XIX-lea.
Caracterul psihologic al acestei nuvele este evident in drama sufleteasca pe
care o traverseaza Ghita, personaj tragic, din cauza pierderii increderii in sine si a
neincrederii celorlalti in el, indepartandu-se astfel de tot ce il conjoara. De accea
eroul traieste un puternic conflict interior negasind pana in final calea prin care sa
iasa din impas.
Personajul evolueaza de la tipicitate, sub determinarea sociala, la
individualizare, sub determinarea psihologica si morala. El parcurge un traseu
sinuos al dezumanizarii, cu framatari sufletesti si ezitari, intre cele doua sai
simbolizate de Ana valorile familiei, iubirea, ,,linistea colibei si de Lica bogatia,
atractia malefica a banilor, se arata clab in fata tentatiilor si sfarseste tragic.
Ghita traieste o drama psihologica concretizata prin trei infrangeri, pierzand
pe rand increderea in sine, increderea celorlalti si increderea Anei, sotia lui in el.
Consecintele nefaste ale invatatura si procesul instrainarii de familie sunt analizate
de Slavici, autorul aducand in prima-plan conflictele dintre fondul uman cinstit al lui
Ghita si dorinta de a face avere alaturi de Lica.
Hotararea in evolutia destinului lui Ghita este si momentul intalniri cu Lica
Samadaulu, straneste admiratiae si tema sufleteasca, eroului care va evolua
iremediabil spre decadere morala.
Din acel moment incepe degradarea sufleteasca a lui Ghita, conflictul
psihologic, lupta din sufletul lui, intre dorinta de a ramane un om cinstis si aceea de
a se imbogati.
Sub pretextul ca o vointa superioara ii coordoneaza gandurile si actiunile,
Ghita devine las, fricos si subordonat in totalitatea Samadaului. In plus, se
indeparteaza de Ana din ce in ce mai mult. Aceta, mai ar totusi si momente de
sinceritate, de remuscare, cand cere iertar sotiei si copiilor, semn ca procesul de
decadere morala nu sa sfarsit
Relatia cu Lica evolueaza sinos si puternic tensinata intrucat hangiul are
numeroase momente de deruta sufleteasca, de sinceritate cu sine insusi si vrea sa
rupa relatia cu Lica, dardorinta deoratoare de a se imbogati este mai puternica.
Ultima treapta a degradarii morale constituie magistrala scena a uciderii Anei
pe care, spre deosebire de toate celelalte acte grave ale existentei sale, el nu il face
intr-un implus atempestiv este unu ritual savarsit intr-un cal si o aculegere

uimitoare. Aces tom impulsive, puternic, aproape demonic, implineste crima ca pe


o ceremonie de ingropaciune.
Dar omorul are mai ales intelesul unui act de dragoste, ba chiar de
paternitate.Ghita vrea sa isi scape femeia dintr-un chin imens al pactului, al pierderii
individualitatii prin care el trecuse pana atunci. El stia ca nici pentru ea nu mai
exista cale de intoarcere si singura salvare era suprimarea. Scena are tragismul al
solidaritatii in nenorocire ucigasului isi iubeste viata si o omoara tocmai pentru ca o
iubeste.
Ghita depaseste limita normal a unui om care aspina spre o fireasca
satisfactie materiala si sociala. Patima pentru bani si satisfactia diabolica a
personalitatii Samadaului il determina sa ajunga pe ultima treapta a degradarii
morale. Sfarsitul lui si al celor care il incojoara este in mod inevitabil tragic, dar
destul de logic in acleasi timp intrucat raul dar si energia negative dispar odata cu
moartea lor si arderea hanului pentru purificare.
Astfel, se incheie o nuvela memorabila, in care conflictele sunt multiple intre
dragoste si bani, intre bunul simtsi incapacitatea de a rezista coruperii, intre eul
trecator si pustia netezitatea a vietii. Raului aboslut nu i se poate rezista si
personajele, neavand forta de a se opune coruptiei pustiitoare, se sting ca niste
lumanari in vant.
In concluzie, prin particularitatile de realizare a personajelor lui Slavici
dovedeste finite in observarea miscarii psihologice, in zonele obscure ale psihicul
uman.