Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
(285645628) Cef Grile Din HTM
(285645628) Cef Grile Din HTM
A) 28K
B) 56K
C) 56,4K
D) 28,2 K
6. In schema data se prezinta un amplificator cu reactie negativa unde: VCC=15V R3=100K; R4=3,3K;
R5=2K; R6=1,2K; R7=2K, iar divizorul rezistiv R1, R2 asigura polarizarea tranzistorului Q1 la
ICQ1=2mA.Considerand pentru tranzistorul Q1 F=200,VBE=0,6V iar curentul prin divizorul R1,R2,
IR1R2=10 IBQ1 valoarea rezistentei R2 este :
A) 28K
B) 56K
C) 56,4K
D) 28,2K
7. In schema data se prezinta un amplificator cu reactie negativa unde: VCC=15V R3=100K; R4=3,3K;
R5=2K; R6=1,2K; R7=2K, iar divizorul rezistiv R1, R2 asigura polarizarea tranzistorului Q1 la
ICQ1=2mA.Considerand pentru tranzistorul Q1 F=200,VBE=0,64V iar curentul prin divizorul R1,R2,
IR1R2=20 IBQ1 valoarea rezistentei R2 este:
A) 28K
B) 56K
C) 56,4K
D) 28,2 K
8. In schema data se prezinta un amplificator cu reactie negativa unde: VCC=15V R3=100K; R4=3,3K;
R5=2K; R6=1,2K; R7=2K, iar divizorul rezistiv R1, R2 asigura polarizarea tranzistorului Q1 la
ICQ1=2mA.Considerand pentru tranzistorul Q1 F=200,VBE=0,6V iar curentul prin divizorul R1,R2,
IR1R2=20 IBQ1 valoarea rezistentei R2 este:
A) 28K
B) 56K
C) 56,4K
D) 28,2K
ARN medie
1. Pentru amplificatorul cu reactie negativa prezentat in figura s-au efectuat masuratori de curent alternativ si sau obtinut urmatoarele rezultate: V=2,5VRMS, Vi=5mVRMS, Vo=249,5mVRMS, R3=100K Amplificarea
transimpedanta este:
A) 30K
B) 20K
C) 10K
D) 5K
2. ). Pentru amplificatorul cu reactie negativa prezentat in figura s-au efectuat masuratori de curent alternativ
si s-au obtinut urmatoarele rezultate: V=2,5VRMS, Vi=5mVRMS, Vo=499mVRMS, R3=100K Amplificarea
transimpedanta este:
A) 30K
B) 20K
C) 10K
D) 5K
3. Pentru amplificatorul cu reactie negativa prezentat in figura s-au efectuat masuratori de curent alternativ si sau obtinut urmatoarele rezultate: V=2,5VRMS, Vi=5mVRMS, Vo=748,5mVRMS, R3=100K Amplificarea
transimpedanta este:
A) 30K
B) 20K
C) 10K
D) 5K
4. Pentru amplificatorul cu reactie negativa prezentat in figura s-au efectuat masuratori de curent alternativ si sau obtinut urmatoarele rezultate: V=2,5VRMS, Vi=5mVRMS, Vo=124,75mVRMS, R3=100K Amplificarea
transimpedanta este:
A) 30K
B) 20K
C) 10K
D) 5K
5. ). Pentru amplificatorul cu reactie negativa prezentat in figura s-au efectuat masuratori de curent alternativ si
s-au obtinut urmatoarele rezultate: V=2,5VRMS, Vi=5mVRMS, Vo=249,5mV, RMS, R3=100K. Rezistenta
de intrare este:
A) 400,8
B) 300,6
C) 200,4
D) 100,2
6. Pentru amplificatorul cu reactie negativa prezentat in figura s-au efectuat masuratori de curent alternativ si sau obtinut urmatoarele rezultate: V=2,5VRMS, Vi=5mVRMS, Vo=249,5mV, RMS, R3=50K. Rezistenta de
intrare este:
A) 400,8
B) 300,6
C) 200,4
D) 100,2
7. ). Pentru amplificatorul cu reactie negativa prezentat in figura s-au efectuat masuratori de curent alternativ si
s-au obtinut urmatoarele rezultate: V=2,5VRMS, Vi=5mVRMS, Vo=249,5mV, RMS, R3=200K. Rezistenta
de intrare este:
A) 400,8
B) 300,6
C) 200,4
D) 100,2
8. Pentru amplificatorul cu reactie negativa prezentat in figura s-au efectuat masuratori de curent alternativ si sau obtinut urmatoarele rezultate: V=2,5VRMS, Vi=5mVRMS, Vo=249,5mV, RMS, R3=150K. Rezistenta de
intrare este:
A) 400,8
B) 300,6
C) 200,4
D) 100,2
ARN mica
1. La un amplificator liniar de semnal mic de joasa frecventa cu amplificarea fara reactie a, se aplica o reactie
negativa de tip paralel/serie cu factorul de transfer f. Cum se modifica impedanta de intrare?
A) creste de (1+fa) ori
B) scade de (1+fa) ori
C) ramane constanta la valoarea impedantei fara reactie
D) creste de (1+fa) ori nedepinzand de tipul reactiei aplicate
2. Rezistenta de intrare este crescuta in prezenta reactiei negative cu o topologie:
A) serie la iesire
B) serie la intrare
C) paralel la intrare
D) paralel la iesire
3. Rezistenta de iesire este crescuta in prezenta reactiei negative cu o topologie:
A) serie la iesire
B) serie la intrare
C) paralel la intrare
D) paralel la iesire
4. Rezistenta de intrare este scazuta in prezenta reactiei negative cu o topologie:
A) serie la iesire
B) serie la intrare
C) paralel la intrare
D) paralel la iesire
5. La un amplificator cu reactie negativa transmisia pe bucla T este intotdeauna:
A) T>>1
B) T>0
C) T<0
D) T>1
6. In prezenta reactiei negative castigul global al unui amplificator in raport cu amplificatorul fara ractie:
A) scade
B) creste
C) ramane constant
D) poate sa creasca sau sa scada
7. La un amplificator liniar de semnal mic de joasa frecventa cu amplificarea fara reactie a, se aplica o reactie
negativa de tip serie/paralel cu factorul de transfer f. Cum se modifica impedanta de intrare?
A) creste cu (1+fa)
B) scade cu (1+fa)
C) ramane constanta la valoarea impedantei fara reactie
D) creste cu (1+fa) nedepinzand de tipul reactiei aplicate
8. La un amplificator liniar de semnal mic de joasa frecventa cu amplificarea fara reactie a, se aplica o
reactie negativa de tip serie/paralel cu factorul de transfer f. Cum se modifica impedanta de iesire?
A) nu se modifica
B) creste cu (1+fa)
C) scade cu (1+fa)
D) scade cu (1+fa) indiferent de tipul reactiei aplicate
9. La un amplificator liniar de semnal mic de joasa frecventa cu amplificarea fara reactie a, se aplica o reactie
negativa de tip paralel/serie cu factorul de transfer f. Cum se modifica impedanta de iesire?
A) nu se modifica
B) creste cu (1+fa)
C) scade cu (1+fa)
D) scade cu (1+fa) indiferent de tipul reactiei aplicate
10. La un amplificator transimpedanta reactia negativa este de tipul:
A) paralel/paralel
B) serie/paralel
C) paralel/serie
D) serie/serie
11. Pentru amplificatorul cu reactie negativa prezentat in figura s-au efectuat masuratori de curent alternativ si
s-au obtinut urmatoarele rezultate: V=2,5VRMS, Vi=5mVRMS, Vo=400mV, RMS, R3=200K. Intrarea
amplificatorului se considera in baza tranzistorului Q1. Amplificarea in tensiune este:
A) 80
B) 120
C) 40
D) 160
12. Pentru amplificatorul cu reactie negativa prezentat in figura s-au efectuat masuratori de curent alternativ si
s-au obtinut urmatoarele rezultate: V=2,5VRMS, Vi=5mVRMS, Vo=200mV, RMS, R3=200K. Intrarea
amplificatorului se considera in baza tranzistorului Q1. Amplificarea in tensiune este:
A) 80
B) 120
C) 40
D) 160
13. Pentru amplificatorul cu reactie negativa prezentat in figura s-au efectuat masuratori de curent alternativ si
s-au obtinut urmatoarele rezultate: V=2,5VRMS, Vi=5mVRMS, Vo=600mV, RMS, R3=200K. Intrarea
amplificatorului se considera in baza tranzistorului Q1. Amplificarea in tensiune este:
A) 80
B) 120
C) 40
D) 160
14. Pentru amplificatorul cu reactie negativa prezentat in figura s-au efectuat masuratori de curent alternativ si
s-au obtinut urmatoarele rezultate: V=2,5VRMS, Vi=5mVRMS, Vo=800mV, RMS, R3=200K. Intrarea
amplificatorului se considera in baza tranzistorului Q1. Amplificarea in tensiune este:
A) 80
B) 120
C) 40
D) 160
15. In circuitul din figura se deconecteaza sursa de alimentare de curent continuu si se aplica semnal de la
generator de amplitudine 1V RMS. Se dau R1=R2=33Kohm, R3=100Kohm, R4=R5=1Kohm, R6=R7=470ohm,
R8=22Kohm. Tranzistoarele au Beta f = Beta 0 = 100 si VBE =0.6V. Tensiunea la iesire este:
A) 1V RMS;
B) 4V RMS;
C) 522mV RMS;
D) 0V RMS.
Osc mare
1. Un oscilator armonic da un semnal de amplitudine 2V. Puterea acestui semnal pe o sarcina de 0,1k este:
A) 20mW
B) 40mW
C) 80mW
D) 160mW
2. Un oscilator armonic da un semnal de amplitudine 4V. Puterea acestui semnal pe o sarcina de 0,1k este:
A) 20mW
B) 40mW
C) 80mW
D) 160mW
3. Pentru circuitul oscilator prezentat in figura unde: R4=8,8K, R3=1,1K,
Ro=10K,C1=C2=5nF,iarR1=R2=3K frecventa de oscilatie este :
A) 15,91KHz
B) 9,61KHz
C) 10,61KHz
D) 9KHz
4. Pentru circuitul oscilator prezentat in figura unde: R4=8,8K, R3=1,1K,
Ro=10K,C1=C2=5nF,iarR1=R2=2K frecventa de oscilatie este:
A) 15,91KHz
B) 9,61KHz
C) 10,61KHz
D) 9KHz
5. In schema din figura elementele retelei Wien au ca unitati de masura kohmul, respectiv nanofaradul.
Valoarea numerica a capacitatii este de 2 ori mai mare decit valoare numerica a rezistentei.In plus reteaua Wien
este formata cu elemente egale. Determinati ce valori au componentele retelei Wien daca frecventa de oscilatie
este de 20kHz
A) R=1,995Kohm C=3,990nF
B) R=2Kohm C=4nF
C) R=1Kohm C=2nF
D) R=1,52Kohm C=3,04nF
6. Valoarea rezistentei drena-sursa a tranzistorului J1 considerind valabila relatia lui Barkhausen si AO ideal
este:
A) 10Kohm
B) 100Kohm
C) 1Mohm
D) 1Kohm
7. Se considera schema din figura de mai jos, cu V1=V2=10V. Daca se scurtcircuiteaza R1=20k amplitudinea
semnalului la iesirea oscilatorului:
A) De memorare analogica
B) De filtrare
C) Face parte din reteaua Wien
D) Nu are nici un rol functional
2. In schema din figura sursele V1 si V2:
A) sunt 2 surse de curent continuu folosite pentru a genera oscilatii la iesirea circuitului
B) sunt 2 surse de tensiune alternativa care genereaza oscilatii la iesirea circuitului
C) sunt folosite pentru alimentarea amplificatorului operational
D) sunt 2 surse de tensiune care genereaza o tensiune de valoare 0 la t=0 si de valoare constanta
dupa t=0.
Osc medie
3. La un oscilator armonic transmisia pe bucla T este:
A) T=1
B) T=-1
C) T>1
D) T<1
4. Circuitul cu TEC-J din schema oscilatorului cu punte Wien, care se comporta ca o rezistenta
variabila cu amplitudinea tensiunii de iesire, serveste la:
A) pornirea oscilatiilor
B) stabilizarea oscilatiilor
C) fixarea frecventei de oscilatie
D) reducerea distorsiunilor
5. La circuitul oscilator din figura de mai jos dioda D1:
A) A < 3
B) A = 0,707
C) A > 3
D) A = 2
7. Reateua Wien a oscilatorului din figura de mai jos este alcatuita din:
A) negativa
B) zero
C) pozitiva
D) depinde de valoarea rezistentei de sarcina Rload (Rl)
9. Tranzistorul J1 din figura este:
A) 1Khz;
B) 100,2Hz;
C) 554,7Hz;
D) 10,2KHz.
11. Frecventa de oscilatie a circuitului din figura este:
A) 15,9Hz;
B) 159Hz;
C) 1595Hz;
D) 1KHz.
12. Se da circuitul din figura. Putem afirma:
A) 10;
B) 2;
C) 3;
D) 4.
Osc mica
A) negativa
B) 0
C) pozitiva
D) o marime complexa
A) un amplificator operational
B) un atenuator operational
C) un oscilator in punte Wien
D) un oscilator cu amplificare A0
6. Pentru circuitul oscilator prezentat in figura unde: R4=33K, R3=3,3K,
Ro=10K,C1=C2=5nF,iarR1=R2=3,3K amplificarea in tensiune realizata de AO atunci cand reactia
pozitiva lipseste este:
A) 4
B) 7
C) 9
D) 11
7. Pentru circuitul oscilator prezentat in figura unde: R4=3,3K, R3=1,1K,
Ro=10K,C1=C2=5nF,iarR1=R2=3,3K amplificarea in tensiune realizata de A0 atunci cand reactia
pozitiva lipseste este:
A) 4
B) 7
C) 9
D) 11
8. Pentru circuitul oscilator prezentat in figura unde: R4=6,6K, R3=1,1K,
Ro=10K,C1=C2=5nF,iarR1=R2=3,3K amplificarea in tensiune realizata de A0 atunci cand reactia
pozitiva lipseste este:
A) 4
B) 7
C) 9
D) 11
9. Pentru circuitul oscilator prezentat in figura unde: R4=8,8K, R3=1,1K,
Ro=10K,C1=C2=5nF,iarR1=R2=3,3K amplificarea in tensiune realizata de A0 atunci cand reactia
pozitiva lipseste este:
A) 4
B) 7
C) 9
D) 11
10. Se da circuitul din figura. Elementele retelei de reactie negativa sunt:
A) RV4 si R13;
B) R6 si R7;
C) R6,R7,C6 siC9;
D) R10, R13 si RV4.
11. Se da circuitul din figura. Elementele retelei de reactie pozitiva sunt:
A) RV4, R13;
B) R6, R7;
C) R6, R7, R13, RV4;
D) R6,C6, R7,C9.
12. Reactia negativa la un oscilator este:
A) atunci cand amplificatorului din componenta oscilatorului i se aplica o retea de reactie pasiva
intre iesire si intrare astfel incat amplificarea amplificatorului fara reactie creste in raport cu
amplificarea amplificarea amplificatorului cu reactie;
B) atunci cand amplificatorului din componenta oscilatorului i se aplica o retea de reactie pasiva intre
iesire si intrare astfel incat amplificarea amplificatorului fara reactie scade in raport cu amplificarea
amplificatorului cu reactie;
C) atunci cand amplificatorului din componenta oscilatorului i se aplica o retea pasiva intre intrare si
masa astfel incat amplificarea amplificatorului fara reactie devine mai mare decat amplificarea
amplificarea amplificatorului cu reactie;
D) atunci cand amplificatorului din componenta oscilatorului i se aplica o retea pasiva intre iesire si
masa astfel incat amplificarea amplificatorului fara reactie devine mai mica decat amplificarea
amplificarea amplificatorului cu reactie;
13. Reactia pozitiva la un oscilator este:
A) Atunci cand circuitul oscileaza;
B) Atunci cand defazajul introdus de reteaua de reactie este 0;
C) Atunci cand defazajul introdus de reteaua de reactie este de 180 grade.
D) Atunci cand defazajul introdus de reteaua de reactie este de 90 grade.
14. Forma de unda masurata cu osciloscopul la iesirea oscilatorului in punte Wien este:
A) sinusoidala;
B) elipsa;
C) dreapta;
D) dreptunghiulara.
Stab mare
1. Pentru stabilizatorul liniar de tensiune prezentat in figura daca Ao=500, R3=3,3K, R2=2,2K, cat
trebuie sa fie tensiunea de referinta VR pentru a furniza o tensiune stabilizata Vo=3V atunci cand
tensiunea de intrare VIN= 12V si are o fluctuatie maxima de 1V?
A) 7V
B) 7,2V
C) 7,5V
D) 7,45V
2. Pentru stabilizatorul din figura se cunosc: A0=500 ,R2=2K,R1=1,5K, VR=7,43V. Care este
tensiunea VO furnizata in sarcina RL? (VIN=20V)
A) 12,0025V
B) 12,51V
C) 13,0025V
D) 13,1V
3. Pentru stabilizatorul liniar de tensiune prezentat in figura se cunosc: ao=500, R3=3,3K,
R2=2,2K. Cat trebuie sa fie tensiunea de referinta VR pentru a furniza o tensiune stabilizata Vo=3V
atunci cand tensiunea de intrare VIN= 12V. si are o fluctuatie maxima de 1V?
A) 7V
B) 7,2V
C) 7,5V
D) 7,8V
4. SH2 Pentru stabilizatorul liniar de tensiune prezentat in figura se cunosc: ao=5000, R3=3,3K,
R2=7,5K. Cat trebuie sa fie tensiunea de referinta VR pentru a furniza o tensiune stabilizata Vo=5V
atunci cand tensiunea de intrare VIN= 12V.
A) 7V
B) 7,2V
C) 7,5V
D) 7,8V
5. SH3 Pentru stabilizatorul liniar de tensiune prezentat in figura se cunosc: ao=500, R3=3,3K,
R2=11K. Cat trebuie sa fie tensiunea de referinta VR pentru a furniza o tensiune stabilizata Vo=6V
atunci cand tensiunea de intrare VIN= 12V.
A) 7V
B) 7,2V
C) 7,5V
D) 7,8V
6. Pentru stabilizatorul din figura se cunosc: a0=500, R2=8,6K, R1=8,6K, RSC=0,5, VR = 8V.
Daca RL=16 care este valoarea puterii disipate Pdisp.Q1?(VIN=20V, iar curentul prin divizorul R1,
R2 este neglijabil).
A) 3,5W
B) 4,5W
C) 7,5W
D) 10,5W
7. Pentru stabilizatorul din figura se cunosc: a0=500, R2=20K, R1=20K, RSC=0,5, VR = 7,5V.
Daca RL=15 care este valoarea puterii disipate Pdisp.Q1?(VIN=20V, iar curentul prin divizorul R1,
R2 este neglijabil).
A) 3,5W
B) 4,5W
C) 7,5W
D) 5,5528W
8. Pentru stabilizatorul din figura se cunosc: a0=500, R2=10K, R1=10K, RSC=0,5, VR = 6V.
Daca RL=12 care este valoarea puterii disipate Pdisp.Q1?(VIN=20V, iar curentul prin divizorul R1,
R2 este neglijabil).
A) 3,5W
B) 4,5W
C) 7,5W
D) 10,5W
9. Pentru stabilizatorul din figura se cunosc: a0=500, R2=8K, R1=2K, RSC=0,5, VR = 7,2V.
Daca RL=9 care este valoarea puterii disipate Pdisp pe tranzistorul Q1?(VIN=20V, iar curentul prin
divizorul R1, R2 este neglijabil).
A) 3,5W
B) 4,5W
C) 7,5W
D) 10,5W
10. Se da caracteristica AD din figura. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate?
A) 20;
B) 15;
C) 10;
D) 30.
12. Pe schema din fig. de mai jos se aplica un semnal alternativ de frecventa 1kHz intre punctul 8 si
masa cu valoarea de 100mVrms. Tensiunea masurata intre punctul 3 si masa este de 2,005Vrms iar
intre punctul 9 si masa este de 2,001Vrms. Amplificarea de mod comun este:
A) 4;
B) 0,04;
C) 0,4;
D) 0,02.
13. Pe schema din fig. de mai jos se cunosc: RC=10k, RE=1k si curentii prin cele doua tranzistoare
IC1=IC2=1mA. Tranzistoarele sunt identice si au parametri:Beta f =Beta 0 =200 si ro=r miu= infinit.
Amplificarea diferentiala este:
A) 50;
B) -400;
C) 200;
D) -100.
14. Pe schema din fig. de mai jos se cunosc: RC=10k, RE=1k si curentii prin cele doua tranzistoare
IC1=IC2=1mA. Tranzistoarele sunt identice si au parametri: Beta f = Beta 0 = 200 si ro = r miu =
infinit. Valoarea amplificarii de mod comun este:
A) -50;
B) -300;
C) -5;
D) 100.
Stab medie
1. Pentru stabilizatorul liniar de tensiune prezentat in figura se cunosc: Vo= 12V, RL=12, RSC=0,5 si la
limita RAN tranzistorul Q1 are VCE1, lim =1,2V. Cat este VIN,min?
A) 13,7V;
B) 13,25V;
C) 6,7V;
D) 6,25V
2. Pentru stabilizatorul liniar de tensiune prezentat in figura se cunosc: Vo= 12V, RL=120, RSC=0,5 si la
limita RAN tranzistorul Q1 are VCE1, lim =1,2V. Cat este VIN,min?
A) 13,7V
B) 13,25V
C) 6,7V
D) 6,25V
3. Pentru stabilizatorul liniar de tensiune prezentat in figura se cunosc: Vo= 5V, RL=5, RSC=0,5 si la limita
RAN tranzistorul Q1 are VCE1, lim =1,2V. Cat este VIN,min?
A) 13,7V
B) 13,25V
C) 6.7 V
D) 6,25V
4. Pentru stabilizatorul liniar de tensiune prezentat in figura se cunosc: Vo= 5V, RL=50, RSC=0,5 si la
limita RAN tranzistorul Q1 are VCE1, lim =1,2V. Cat este VIN,min?
A) 13,7V
B) 13,25V
C) 6,7 V
D) 6,25V
5. Pentru stabilizatorul din figura se cunosc: a0=500, R2=8K, R1=2K, VR=7,2V. Care este tensiunea VO
furnizata in sarcina RL? (VIN=20V)
A) 9V
B) 12V
C) 15V
D) 16V
6. Pentru stabilizatorul din figura se cunosc: a0=500, R2=8K, R1=8K, VR=6V. Care este tensiunea VO
furnizata in sarcina RL? (VIN=20V)
A) 9V
B) 12V
C) 15V
D) 16V
7. Pentru stabilizatorul din figura se cunosc: a0=500, R2=10K, R1=10K, VR=7,5V. Care este tensiunea VO
furnizata in sarcina RL? (VIN=20V)
A) 9V
B) 12V
C) 15V
D) 16V
8. Pentru stabilizatorul din figura se cunosc: a0=500, R2=8,6K, R1=8,6K, VR = 8V. Care este tensiunea VO
furnizata in sarcina RL? (VIN=20V)
A) 9V
B) 12V
C) 15V
D) 16V
9. Pentru stabilizatorul din figura se cunosc: a0=500, R2=8K, R1=2K, RSC=0,6, VR = 7,2V. VIN=20V,
iar curentul prin divizorul R1, R2 este neglijabil. Care este valoarea maxima a curentului debitat de acest
stabilizator Iomax daca tensiunea de intrare in conductie la tranzistoarele bipolare este VBE,ON=0,6V?
A) 1A
B) 1,2A
C) 1,32A
D) 1,3A
10. Pentru stabilizatorul din figura se cunosc: a0=500, R2=8K, R1=2K, RSC=1, VR = 7,2V. VIN=20V,
iar curentul prin divizorul R1, R2 este neglijabil. Care este valoarea maxima a curentului debitat de acest
stabilizator Iomax daca tensiunea de intrare in conductie la tranzistoarele bipolare este VBE,ON=0,6V?
A) 1A B)
0,6A C)
1,32A D)
1,3A
11. Pentru stabilizatorul din figura se cunosc: a0=500, R2=8K, R1=2K, RSC=0,3, VR = 7,2V. VIN=20V,
iar curentul prin divizorul R1, R2 este neglijabil. Care este valoarea maxima a curentului debitat de acest
stabilizator Iomax daca tensiunea de intrare in conductie la tranzistoarele bipolare este VBE,ON=0,6V?
A) 1A
B) 0,6A
C) 2A
D) 1,3A
12. Pentru stabilizatorul din figura se cunosc: a0=500, R2=8K, R1=2K, RSC=0,2, VR = 7,2V. VIN=20V,
iar curentul prin divizorul R1, R2 este neglijabil. Care este valoarea maxima a curentului debitat de acest
stabilizator Iomax daca tensiunea de intrare in conductie la tranzistoarele bipolare este VBE,ON=0,6V?
A) 1A
B) 0,6A
C) 2A
D) 3A
13. La un stabilizator circuitul de protectie actioneaza:
A) tot timpul
B) numai la pornire
C) la un scurtcircuit accidental la iesire
D) cand curentul de iesire atinge o anumita limita
14. Care este rolul potentiometrului Rv4 din figura?
A) De a creste Ad;
B) De a micsora Ac;
C) De a decupla baza lui T1 in curent continuu;
D) De a creste Ac.
17. Se da amplificatorul diferential din figura. Care din afirmatiile urmatoare este adevarata?
Stab
mica
1. Tensiunea de iesire (VO) a stabilizatorului studiat la laborator este fata de tensiunea referintei
interne (VR):
A) intotdeauna mai mica VO < VR
B) intotdeauna mai mare VO > VR
C) egala VO=VR
D) poate fi VO > VR sau VO < VR
2. Tranzistorul BD135 din componenta stabilizatorului liniar de tensiune a fost montat:
A) pentru a amplifica tensiunea furnizata de circuitul integrat
B) pentru a amplifica in curent
C) pentru protectie la scurtcircuit
D) poate lipsi pentru un consum de curent mai mic de 150mA
3. In figura de mai jos este prezentata caracteristica VO (VI) a unui stabilizator. Tensiunea de intrare
minima este:
A) 0V
B) 1V
C) 3V
D) 9V
4. In figura de mai jos este prezentata caracteristica VO (IO) a unui stabilizator. Pragul de protectie al
acestuia este:
A) 100mA
B) 300mA
C) 500mA
D) 660mA
5. In figura de mai jos este prezentata caracteristica VO (IO) a unui stabilizator. Pragul de protectie al
acestuia este:
A) 100mA
B) 400mA
C) 500mA
D) 660mA
6. In figura de mai jos este prezentata caracteristica VO (IO) a unui stabilizator. Pragul de protectie al
acestuia este:
A) 100mA
B) 300mA
C) 500mA
D) 660mA
7. Tabla din aluminiu de pe spatele machetei de laborator "Stabilizator liniar de tensiune" serveste la:
A) ecranarea magnetica a stabilizatorului
B) ecranarea electrica a stabilizatorului
C) disiparea caldurii
D) suport de prindere
8. La circuitul stabilizator liniar de tensiune se monteaza ca sarcina o rezistenta de valoare 0 ohmi.
Valoarea curentului de iesire este:
A) 0
B) 1000mA
C) 1A
D) curentul de scurtcircuit
9. Valoarea puterii disipate pe tranzistorul BD135 este:
A) VBE*IB
B) VCE*IB
C) VCE*IC
D) VBE*IC
10. Factorul de rejectie a modului comun (CMRR) pentru AD trebuie sa fie:
A) Cat mai mare;
B) Zero;
C) Nu conteza valoarea;
D) Nu este important din punct de vedere al caracterizarii AD.