UNIREA DE LA 1600 MIHAI VITEAZUL

La sfarsitul sec al XVI-lea, situatia internationala era caracterizata de expansiunea Imperiului

Otoman, a Poloniei si a Imperiului Habsburgic. In acest context, situatia tarilor romane se
agraveaza deoarece conducerea Transilvaniei este preluata in 1599 de Cardinalul Andrei
Bathory care retrage Transilvania din alianta antiotomana iar Polonia urmareste impunerea lui
Simion Movila la conducearea Tarii Romanesti si a lui Ieremia Movila la conducerea Moldovei.
Mai mult decat atat, Andrei Bathory, cat si Ieremia Movila erau adeptii aliantei poloneze si
partizani ai bunelor relatii cu Imperiul Otoman. Ulterior, Andrei Bathory il someaza pe Mihai
Viteazul sa paraseasca tronul Tarii Romanesti, invocand clauzele tratatului de la Alba Iulia. In
fata acestor pericole, Mihai Viteazul urmareste adoptarea planului dacic prin unificarea celor 3
tari romane sub o singura conducere fara a exista un plan prestabilit de realizare a unirii.
Astfel, in vara anului 1599 trimite o solie la Praga imparatului Rudolf al II-lea cerandu-i
permisiunea de a organiza o campanie in Transilvania si de a-l inlatura pe Andrei Bathory de la
conducere. Prin urmare, trupele lui Mihai Viteazul patrund in Transilvania iar in oct 1599 se
desfasoara lupta de la Selimbar unde cardinalul este invins iar domnitorul preia conducerea
Transilvaniei. Pe 1 noiembrie 1599 Mihai intra triumfal in Alba Iulia insa actiunea sa nu este
vazuta cu ochi buni de marile puteri. De Poarta este recunoscut domn ca atare datorita
situatiei internationale, Rudolf al II-lea il recunoaste doar guvernator iar Dieta pricipatului l-a
acceptat drept loctiitor al Imparatului de la Viena. Cu toate acestea, pentru a consolida unirea,
Mihai a dat porunci in limba romana, a scutit de robota pe preotii romani, a ridicat o bisrica
ortodoxa la Alba-Iulia, a numit ca mitropolit pe Ioan de Prislop si a reconfirmat prvilegiile
secuilor si micii nobilimi romanesti. Aceste actiuni au nemultumit nobilimea maghiara cat si
pe imparatul Rudolf al II-lea, insa domnitorul nu a tinut cont de atitudinea acestora urmarind
si cucerirea Moldovei. Astfel, pentru a realiza frontul comun romanesc antiotoman, pune in
aplicare planul de cucerire a Moldovei; politica ostila a domnitorului Ieremia Movila instigat de
polonezi il determina pe Mihai in primavara anului 1600 sa treaca in Moldova. Campania se
desfasoara in lunile mai-iunie si in mai putin de trei saptamani,Moldova este cucerita, Ieremia
Mofila refugiindu-se la Hotin. Astfel, cele trei tari romane se aflau sub o singura conducere iar
intr-un document din iulie 1600 Mihai Viteazul se intitula domnitor al Tarii Romanesti, al
Ardealului si al Tarii Moldovei. Unirea a nemultumit Polonia care nu accepta pierderea
Moldovei, cat si pe nobilimea maghiara care era ostila lui Mihai si recunostea stapanirea
habsburgica iar Rudolf al II-lea nu accepta pierderea Transilvaniei unde-l avea reprezentant pe
generalul Gheorghe Basta. Din acest motiv, generalul Basta instiga nobilimea maghiara care
nu-l va mai recunoaste pe Mihai iteazul omnitor in Transilvania. Din acest motiv, domnitorul
roman este nevoit sa se intoarca in Ardeal, insa in sept 1600 este invins de nobilimea
maghiara in frunte cu generalul Basta la Miraslau. Ulterior, pierde si Tara Romaneasca fiind
invins in luptele de la Naieni, Ceptura si Bucov din oct 1600 cat si la Curtea de Arges in
noiembrie 1600. Prin urmare, Simion Movila este instalat la conducerea Tarii Romanesti iar in
Moldova este instalat Ieremia Movila.In aceasta situatie, in virtutea acordului semnat cu
imparatul Rudolf al II-lea la manastirea Dealu, Mihai pleaca la Praga, solicitand ajutor armat
pentru recuperarea tarilor romane. Deoarece nobilimea maghiara il indeparteaza de la
conducere pe Andrei Bathory iar Sigismund Bathory revine pe tronul Transilvaniei, Rudolf al IIlea ii acorda lui Mihai ajutorul cerut. Astfel, in august 1601 ostile reunite ale lui Mihai cat si
cele ale generalului Basta au obtinut victoria de la Guraslau impotriva lui Sigismund Bathory.
Ulterior, Simion Movila este indepartat de la conducerea Tarii Romanesti, Mihai preluand
conducerea insa aceste actiuni deschideau dinnou perspectiva unirii fapt eacceptat de Rudolf
al II-lea care urmarea preluarea Transilvaniei. Din acest motiv, Rudolf al II-lea ii ordona
generalului Basta uciderea lui Mihai Viteazul. In consecinta, pe 9 august 1601 domnitorul este
ucis pe Campia Turzii. Prin urmare, unirea este aulata,iar tarile romane redevin vasale
Imperiului Otoman. Cu toate acestea, prin actiunile sale,domnitorul roman a initiat lupta de

eliberare a popoarelor din Balcani, a obtinut indepedenta Tarii Romanesti, a organizat un front
comun antiotoman si a realizat prima unire policita a celor trei tari romane.