Sunteți pe pagina 1din 44

Cuprins

Capitolul I : Tema de proiectare


Capitolul II : Memoriu tehnic
Capitolul III: Considerente generale privind epurarea apelor uzate municipale
3.1. Caracterizarea apelor uzate
3.2. Poluanti caracteristici
3.3. Conditii de calitate pentru factorul apa. Normative
Capitolul IV : Tehnologia adoptata pentru epurarea apelor uzate municipale
4.1. Factorii care influenteaza selectia operatiilor si proceselor unitare in alcatuirea schemei
tehnologice de epurare
4.2. Variante tehnologice de epurare a apelor uzate municipale
4.3. Determinarea gradului de epurare necesar
4.4. Calculul concentratiilor intermediare
4.5. Alegerea variante tehnologice optime si descrierea detaliata a procesului tehnologic
adoptat
4.6. Schema bloc a procesului de epurare
4.7. Materii prime, auxiliare si utilitati
4.8. Subproduse material si energetice. Deseuri
Capitolul V : Proiectarea tehnologica a utilajelor
5.1. Debite de calcul si verificarea utilizate in statiile de epurare municipal
5.2. Dimensionarea utilajelor din cadrul treptei de epurare
5.2.1. Gratare si site
5.2.2. Deznisipatoare
5.2.3. Bazin de egalizare
5.2.4. Decantoare primare
5.3. Dimensionarea utilajelor din cadrul treptei de epurare

5.3.1. Dimensionarea bazinelor cu namol active


5.3.2. Dimensionarea decantoarelor secundare
5.4. Tratarea namolurilor ( aspect generale privind colectarea si tratarea namolurilor )
5.5. Fise tehnice
Capitolul VI : Constructii si instalatii prevazute in cadrul statiei de epurare
6.1. Constructii si instalatii legate direct de procesul tehnologic al statiei de epurare
6.2. Constructii si statii anexe statiei de epurare
Capitolul VII : Schema tehnologica de epurare a apelor uzate municipal

Capitolul II: Memoriu Tehnic


Acest proiect tehnologic are in vedere elaborarea unei instalatii de epurare a apelor uzate
municipale.
Pentru acest lucru, au fost propuse mai multe variante tehnologice dintre care, varianta optima
este cea de epurare mecano chimica si bilogica:
Proiectul are in componenta VII capitole, fiecare avand mai multe subcapitole.
In primul capitol intitulat Tema de proiectare, se prezinta scopul lucrarii,
proiectarea unei instalatii de epurare a apelor uzate urbane impreuna cu datele de
proiectare.
In capitolul II am prezentat memoriul ethnic
In capitolul III am prezentat considerente privind epurarea apelor uzate
municipale si anume: poluantii caracteristici, impactul lor asupra mediului si
necesitatea epurarii apelor uzate; conditii de calitate normative pentru factorul de
mediu; caracteristicile apelor uzate municipale.
In capitolul IV am prezentat o serie de variante tehnologice tehnologice de
epurare a apelor uzate municipale impreuna cu: factorii care influenteaza selectia
factorilor procesolor unitare, determinarea gradului de epurare necesar, calculul
concentratiilor intermediare realizate pentru etapele de epurare. Tot in acest
capitol am introdus si schema bloc si materiile prime si auxiliare folosite in
procesul de epurare dar si consumul de energie, utilitati si subprodusele rezultate
in urma epurarii.
In capitolul V am realizat dimensionarea utilajelor din cadrul statiei de epurare
precum si fise tehnice ale utilajelor din cadrul procesului tehnologic se epurare.
In capitolul VI : sunt prezentate constructiile si instalatiile prevazute in cadrul
statiei de epurare.
In capitolul VII am tasat desenul schemei tehnologice de epurare a apelor uzate
municipale

Capitolul III : Considerente generale privind epurarea apelor uzate


municipale
3.1. Caracterizarea apelor uzate
Trebuie de la inceput precizat ca prin ape uzate orasanesti se intelege amestecul de ape
uzate menajere, industriale, meteorice de drenaj si suprafata ; Apele uzate menajere, care contin
uneori si cantitati mici de impuritati caracteristice apelor uzate industriale provenite din
gospodariile asemanatoare celor orasanasti. De aceea, in unele cazuri este destul de dificil de a
spune despre o apa uzata ca din punct de vedere calitativ, face parte din categoria apelor uzate
menajere sau orasanesti. Proiectantul este acela care decide in final categoria din care apa uzata
face parte.
In continuare pe parcursul lucrarii, se va cauta pe cat posibil sa se scoata in evidenta
deosebirile dintre cele doua feluri de ape uzate, ajutand pe proiectanti in luarea deciziilor
corespunzatoare. De asemenea , in acelasi sens, se vor semnala constructiile si instalatiile sau
partile de constructie caracteristice apelor uzate orasanesti.
Obiectivele epurarii apelor uzate
Procesul de epurare ( v. STAS 1481 76 ) consta in indepartarea din apele uzate a
substantelor toxice, a microorganismelor etc. in scopul protectiei mediului inconjurator ( emisar
in primul rand, aer sol etc ) ; O epurare corespunzatoare trebuie sa asigure conditii favorabile
dezvoltarii in continuare a tuturor folosintelor ( alimentari cu apa, piscicultura, agricultura etc ).
Evacuarea apelor uzate neepurate in mod corespunzator poate prejudicial, printre altele, in
primul rand sanatatea publica. Ca o prima masura, in aceasta ordine de idei , STAS 1481 76
prevede ca apele uzate sa fie evacuate intodeauna in aval de punctele de folosinta. De asemenea
STAS 4706 stabileste o serie de conditii tehnice de calitate care trebuie sa le indeplineasca
amestecul dintre apa uzata si a emisarului in aval de punctul de colectare a apelor uzate, astfel
incat folosintele in aval sa nu fie afectate.
Epurarea apelor uzate se realizeaza in statii de epurare; acestea fac parte integrate din
canalizarea orasului sau industriei, marimea lor fiind determinata de gradul de epurare necesar,
de debitele si caracteristicile apelor uzate si ale emisarului, de folosintele prezentate si viitoare
ale apei etc. Proiectarea statiilor de epurare in conditii tehnico-economice optime se poate face
doar daca se tine seama de prevederile Programului national de perspective pentru amenajarea
bazinelor hodrografice din Republica Socialista Romana si de planurile de amenajare a
bazinelor hidrografice, deoarece acestea au avut in vedere , la elaborarea lor, satisfacerea in
comun si cat mai judicious, a tuturor folosintelor din bazin. ( Mircea Negulescu 1987 ).

Caracteristicile fizice, chimice, biologice si bacteriologice a apelor uzate


Controlul calitatii apelor uzate necesare pentru proiectarea si operarea sistemelor de
colectare si statiilor de epurare, sau pentru indeplinirea conditiilor privind cerintele de calitate
impuse evacuarilor de apa uzata municipale in reteaua de canalizare sau in diferiti emisari de
tipul apelor de suprafata. Se vor face teste pentru controlul calitatii apelor uzate care au la baza
metode gravimetrice,volumetrice, fizico chimice sau instrumente de analiza cu respectarea
standardelor in vigoare in fiecare stat. ( Zaharia 2000 )
Caracteristici fizice
1.Temperatura apelor uzate influenteaza majoritatea reactiilor fizice si biochimice,
care au loc in procesul de epurare. Apele uzate menajere au o temperatura cu 2-3C mai ridicata
decat temperatura apelor de alimentare cu exceptia cazului de deversari de ape calde tehnologice
sau cand in retea se infiltreaza ape subterane. Determinarea temperaturii se efectueaza numai la
locul de recoltare prin introducerea termometrului in apa de cercetat, iar citirea temperaturii se
face dupa 10 minute de la introducerea termometrului fara a-l scoate din apa.
2.Turbiditatea apelor uzate este data de particulele foarte fine aflate in suspensie, care nu
sedimenteaza in timp. Turbiditatea nu constituie determinare curenta a apelor uzate, deoarece nu
exista o proportionalitate directa intre turbiditate si continutul lor in suspenii. Analizele de
laborator se exprima in grade de turbiditate, 1 grad de turbiditate corespund la 1 mg SiO2/dm3.
Orientativ, apele uzate menajere prezinta valori ale gradului de turbiditate in limitele de 400-500
in scara silicei.
3.Culoarea apelor uzate menajere proaspete este gri deschis, iar culoarea gri-inchis
indica inceputul procesului de fermentare a materiilor organice existente in aceste ape. Pentru
apele uzate care reprezinta alte culori, rezulta ca amestecul acestora cu apele uzate industriale
care patrund in reteaua de canalizare este dominat de acestea din urma (apele verzi de la
industriile de legume, ape galbene de la industriile prelucratoare de clor, ape rosii de la uzinele
de metalurgie, etc).
4.Mirosul apelor uzate menajere proaspete este aproape imperceptibil. Intrarea in
fermentatie a materiilor organice este indicata de mirosuri de hidrogen sulfurat, de putregai, sau
alte mirosuri de produse de descompunere. Apele uzate orasenesti pot avea mirosuri diferite
imprimate de natura si de provenienta apelor uzate industriale.
5.Materiile solide totale (MST) care se gasesc in apa uzata pot fi in stare de suspensie
(organice si minerale) si materii solide dizolvate. Materiile solide in suspensie, la randul lor, pot
fi separabile prin decantare si materii coloidale. In functie de dimensiunile diferitelor particule
(gradul de dispersie) si de greutatea specifica a acestor particule, materiile solide in suspensie se
pot depune sub forma de sediment, pot pluti la suprafata apei sau pot pluti in masa apei (materii
coloidale).
Prin termenul general de solide se definesc materiile care raman ca reziduu dupa
evaporarea apei la 103-105C si au in componenta atat materii solide nefiltrabile prin

filter de 1,2m (solide in suspensie) cat si materii solide filtrabile (coloizi si compusi
dizolvati).
6.Conductivitatea aduce informatii asupra cantitatii de saruri dizolvate.
Caracteristici chimice
Se pot grupa in trei categorii principale:
I.Organice:carbohidratii, grasimi si uleiuri, proteine, fenoli, pesticide, poluanti
prioritari, agenti de suprafata, compusi organici volatili.
Substantele organice din apele uzate menajere provin din dejectiile umane si animale, din
resturile de alimente, legume si fructe, precum si din alte materii organice evacuate in reteaua de
canalizare. Prezenta substantelor organice in apa poate reduce oxigenul din apa pana la zero, iar
in lipsa de oxigen, substantele organice se descompun prin procese anaerobe care au loc
concomitent cu producerea H2S si a altor gaze rau mirositoare si toxice.
1 . Oxigenul dizolvat este un indicator care arata in mod global gradul de poluare al
apelor cu substante organice. Cantitatea de oxigen care se poate dizolva in apa curata , asa
numita limita de satutatie depinde de temperatura si variaza de la 7,63 mg/dm3 la 30C la 9,17
mg/dm3 la 20C si la 14,23 mg/dm3la 0C. Solubilitatea oxigenului in apa mai depinde si de
turbulenta la suprafata apei de presiunea atmosferica , marimea suprafetei de contact, cantitatea
de oxigen din apa sau din atmosfera etc. Oxigenarea apei poate poate avea loc prin dizolvarea
oxigenului din aer sau in anumite conditii speciale, prin degajarea oxigenului in procesul de
fotosinteza al vegetatiei acvatice.Cantitatea de oxigen care lipseste unei ape pentru a atinge
limita de saturatie se numeste deficit de oxigen si indica o impurificare anterioara cu substante
organice, care a condus la consumarea totala sau partiala a oxigenului dizolvat. Continutul de
oxigen din apa uzata indica gradul de prospetime al apei brute, precum si stadiul descompunerii
substantelor organice in instalatii biologice si in apele naturale.Fiind un indicator global care
pune in evidenta starea de impurificare organica a apelor uzate, se recomanda ca acest indicator
privind oxigenul dizolvat sa fie analizat in asociatie cu consumul biochimic de oxigen, consumul
chimic de oxigen si stabilitatea relativa a apelor uzate.
2 . Consumul biochimic de oxigen(CBO ) exprimat in mg/dm3 reprezinta cantitatea
de oxigen consumat de catre bacterii si alte microorganisme pentru descompunerea biochimica
,in conditii aerobe, a substantelor organice biodegradabile la temperatura si in timpul standard,
de obicei la 20C si 5 zile. Detreminarea marimii CBO5 se face in functie de destinatia analizei
probei atat pentru apele uzate cat si pentru apele epurate mecanic. Rezulta ca CBO5 va indica
cantitatea de oxigen necesara pentru oxidarea materiilor oraganice coloidale si dizolvate, precum
si a celei parti de materiale organice nedizolvata, care a fost retinuta in decantoare. In apele uzate
menajere, precum si in apele uzate industriale care au o compozitie apropiata cu cea a apelor
uzate menajere, marimea CBO5 variaza in limite foarte largi in functie de provenienta lor.
Mineralizarea biochimica a substantelor organice, respective consumul biochimic
de oxigen, este un process complex, care in apele bogate in oxigen se produce in doua

faze:
a)faza primara (a carbonului), in care oxigenul se consuma pentru oxidarea substantelor organice
care contin carbon si producerea de bioxid de carbon care ramane in solutie sau se degaja.
Aceasta faza are o durata la apele uzate menajere de aproximativ 20 zile la temperaturi de 20C.
b)faza secundara (a azotului) in care oxigenul se consuma pentru oxidarea substantelor organice,
care contin azot, producandu-se oxidarea pana la stratul de nitriti si apoi pana la stadiul de nitrati.
Aceasta faza incepe dupa aproximativ 10 zile, la temperatura de 20C si se desfasoara pe o
perioada mai indelungata , de circa 100 de zile. Aceasta faza poarta denumirea de nitrificarea
substantelor organice.
Tabelul 3.1 Compozitia medie a apelor uzate menajere in g/loczi
Materii solide
Totale
Dizolvate
In suspensie
Sedimentabile
Nesedimentabile

Totale
250
160
90
54
36

Minerale
105
80
25
15
10

Organice
145
80
65
69
26

CBO5
54
12
42
19
23

3 . Consumul chimic de oxigen(CCO) sau oxidabilitatea apei, care reprezinta


cantitatea de oxigen in mg/dm3, necesara pentru oxidarea tuturor substantelor organice
sau minerale oxidabile, fara ajutorul bacteriilor. Oxidabilitatea reprezinta cantitatea de
oxigen echivalenta cu consumul de oxidat.Pentru apele uzate industriale, care contin substante
toxice se distrug microorganismele din apa si deci nu se poate determina CBO, in schimb nu
ofera posibilitatea de a diferentia materia organica stabila si instabila din apa uzata.
Determinarea consumului chimic de oxigen dupa metoda standard se efectueaza
prin metoda cu KMnO4, iar pentru cele intens poluate, prim metoda cu bicromat de
potasiu. Prima metoda evidentiaza cantitatea de substante organice si anorganice
oxidabile prin oxidarea acestora cu KMnO4 in mediu acid si la cald, iar KMnO4 ramas in
exces se determina cu acid oxalic. La a-II-a metoda, substantele organice din apa uzata
sunt oxidate cu bicromat de potasiu in mediu de acid sulfuric, la cald in prezenta
sulfatului de argint.
4 . Carbon organic total(COT) constituie o metoda de determinare a nivelului de
poluare organica a apelor uzate, care spre deosebire de determinarile prin CBO si
CCO rezultatele sunt mai exacte datorita eliminarii variabilelor care intervin in analizele
CBO si CCO. In esenta, metoda consta in oxidarea materiilor organice cu carbon si conversia
lor in CO2 si apa. Gazul generat se capteaza printr-o solutie caustica de concentratie
standard si cu ajutorul unui analizor de carbon se determina concentratia materiilor
organice din apa. Principiul metodei consta in oxidarea completa a unei probe de apa uzata, iar
CO2 rezultat este injectat intr-o coloana cu un suport ce formeaza faza stationara si care se
incalzeste la o anumita temperatura.

5 . Consumul total de oxigen(CTO) este aplicat in general pentru concentratii mici


de compusi organici. Testul este realizat prin introducerea unei cantitati cunoscute de proba intrun dispozitiv de oxidare chimica sau un cuptor cu temperatura inalta. Inaintea analizei se
realizeaza acidifierea si aerarea probei pentru a elimina erorile datorate carbonului organic.
6 . Tratabilitatea unei ape uzate reprezinta capacitatea acesteia de a-si micsora
complexitatea si numarul compusilor organici, datorita acriunii microorganismelor in
procesul de epurare biologica. Pot fi considerate tratabile biologic apele uzate care la
trecerea prin instalatiile de epurare biologica permit indepartarea compusilor
biodegradabili in proportie de 80-98% si a compusilor organici totali in proportie de 6090%.
7 . Azotul sub forma de ammoniac liber, azotul organic, nitritii si nitratii constituie
azotul total din apa uzata bruta. Amoniacul liber constituie rezultatul descompunerii
bacteriene a materiilor organice. In apele uzate menajere amoniacul poate varia in limitele 15-50
mg/dm3. Azotul organic si amoniacul liber reprezinta indicatori de baze care pun in evidenta
gradul de poluare organica azotoasa ale apelor uzate. In general apele uzate menajere au un
continut ridicat de azot organic si scazut de amoniac liber.
II. Anorganice
1 . Aciditatea apelor uzate este determinata de prezenta CO2 liber, a acizilor
minerali si a sarurilor acizilor tari cu bazele slabe. Se exprima in ml substanta alcalina
normala pentru neutralizarea unui dm3 de apa.
2.Alcalinitatea apelor uzate este data de prezenta bicarbonatilor si carbonatilor
alcalini si a hidroxizilor. Apele uzate menajere sunt usor alcaline cu ph 7,2-7,6. Se
determina prin neutralizarea unui dm3 de apa de analizat cu o solutie de NCl 0,1 N
exprimata in ml.
3.Ph-ul apelor uzate poate fi acid sau alcalin si constituie o cauza importanta
perturbatoare a proceselor biologice din cadrul unei statii de epurare.
4.Potentialul de oxidoreducere(redox) exprima logaritmul cu semn schimbat al
presiunii hidrogenului gazos in echilibru cu oxigenul molecular din solutie (scara redox
are valori de la 0 la 42). rH-ul da informatii asupra capacitattii de oxidare sau
reducere a apei uzate. Astfel pentru rh<15 proba analizata se afla in stare de reducere
corespunzatoare fermentarii anaerobe, iar ph>25, caracterizeaza o proba in faza de
oxidare aeroba.
5.Continutul de saruri: cloruri, sulfuri, sulfati este important pentru desfasurarea
proceselor de epurare biologica.
6.Materiale grele existente in apele uzate industriale sunt toxice pentru
microorganismele care participa la epurarea biologica a apelor si la fermentarea
anaeroba a namolurilor.
7.Substante radioactive folosite din ce in ce mai mult in medicina precum si in
centralele atomice creeaza probleme celor care se ocupa cu protectia calitatii apelor.

Aceste substante influenteaza procesele de epurare.


8.Detergentii din apele uzate sunt substante tensioactive a caror structura
moleculara este formata din doua grupari. Detergentii sintetici pot favoriza actiunea
nociva a unor toxine usurand absorbtia acestora.
9.Nitriti si nitrati sunt prezenti in apa uzata in cantitati mai reduse. Nitritii din apa
uzata provin din oxidarea incompleta a amoniacului, in prezenta bacteriilor nitrificatoare.
Cantitatile maxime de nitriti din apele uzate menajere nu depasesc 0,1mg/dm3.
Nitratii provin din mineralizarea substantelor organice poluante de natura proteica
ce contin azot. Cantitatile de nitrati in apa uzata menajera variaza intre 0,1-0,4 mg/dm3.
10.Produsele petroliere, grasimi, uleiuri formeaza o pelicula plutitoare, care
impiedica oxigenarea apei. In apele uzate menajere prezenta acestor substante este
nesemnificativa ,insa prezenta acestor substante in statia de epurare este daunatoare,
deoarece pot colmata filtrele biologice si in procesele de fermentare a namolurilor.
III. Gazele dizolvate (oxigen,H2S,CH4)
Caracteristici bacterilogice
Au drept scop determinarea numarului, genului si conditiile de dezvoltare ale
bacteriilor in emisar sau in efluentii statiilor de epurare. Apele uzate contin foarte multe specii
bacteriene, care s-au adaptat unor conditii specifice de poluare. Pentru determinarea gradului de
impurificare a apei cu bacterii, se utilizeaza titrul coli, care pune in evidenta existenta bacteriilor
din grupa coli-bacterii.
Caracteristici biologice
Se refera la determinarea speciilor de organisme si a densitatilor, oferind informatii
asupra gradului de poluare sau a capacitatii de autoepurare a apelor. Astfel prezenta sau absenta
unot tipuri de organisme poate oferi indicatii asupra desfasurarii procesului de epurare biologica
sau de fermentare a namolurilor ( Canalizari, vol II Dima M. 1998 )

3.2. Poluanti caracteristici


Societatea moderna dezvolta in orasele industrializate care produc un volum mare de ape
uzate ce contin o diversitate de poluanti, dintre care, mai ales cei generate de industrii , care sunt

toxici pentru toate organismele vii si fac imposibila autoepurarea cursurilor de apa in care apele
uzate au fost deversate. De aceea, mai ales in a doua jumatate a secolului al XX-lea, au fost
concepute si dezvoltate metode de epurare eficiente , capabile sa asigure indepartarea poluantilor
din apele uzate folosind operatii si procese unitare care au la baza metode fizice, chimice sau
biologice. Inainte de a discuta despre o clasificare a metodelor de epurare, se impune a aminti
principalele caracteristici de ape uzate.
Acestia sunt :
1. Reziduuri organice provenind din apele uzate menajere, industriale ( industria organic
de sinteza, fabric de hartie ) si complexe de crestere a animalelor. Compusii organic
instabili aflati in solutie pot fi cu usurinta oxidati prin consumarea oxigenului dizolvat in
apa (emisar ) , micsorand astfel capacitatea de autoepurare a emisarului.
2. Nutrientii include : azotul, fosforul, compusii cu azot si fosfor, siliciul si sulfatii.
Principalele surse de generare le constituie apele uzate menajere si efluentii din industria
ingrasamintelor chimice. Azotul si fosforul stimuleaza cresterea algelor provocand
fenomenul de eutroficare.
3. Substante toxice, respective, acizi, alcalii, uleiurile, metale grele, cianuri ,compusi
organici proveniti din industria chimica, petrochimica sau ca urmare a folosirii
insecticidelor.
4. Suspensii inerte sau material fin divizate rezultate ca urmare a proceselor de spalare din
diverse industrii ca, de exemplu, din industria miniera. Prin depunerea solidelor in
suspensii se perturba viata acvatica normal in emisarul in care a fost deversata apa uzata.
5. Alti compusii organici cum ar fi : sarurile sau agentii reducatori (sulfiti sau saruti
feroase ), care apar in efluentii rezultati din diverse industrii. In cantitati mici, sarurile nu
au efecte negative asupra mediului inconjurator, dar compusii reducatori, prin
consumarea oxigenului dizolvat micsoreaza capacitatea de autoepurare a emisarului.
6. Apa calda produsa de multe industrii care utilizeaza apa ca agent de racire. Deversarea
ca atare a apei calde in emisar perturba desfasurarea proceselor biologice de autoepurare.
7. Contaminarea bacteriologica poate fi produsa de catre industrii alimentare, crescatoriil
de animale sau canalizare apelor menajere. ( Macoveanu si altii 1997 )

3.3. Conditii de calitate pentru factorul apa. Normative


Standardele aprobate la nivel national sau cele armonizate cu legislatia comunitatii
europene stau la baza caracterizarii apaelor uzate :STAS, SR-ISO, reflecta gradul de poluare al
apei uzate sau gradul de epurare obtinut pe fiecare treapta de tratare sau de la efluentul general.

Normele tehnice emise in vederea asigurarii calitatii si cerintelor de avacuare se regasesc in


H.G. nr. 188/2002, Hotararea Guvernului pentru aprobarea unor norme privind conditiile de
descarcare in mediul acvatic a apelor uzate : NTPA 001, NTPA 002 sau ordinele MAPM.
In vederea protectiei apelor ca factor natural al mediului inconjurator, ca element de baza
pentru viata si desfasurarea activitatilor social economice, evacuarea apelor uzate in apele de
suprafata se face numai in conditiile prevazute de Legea Apelor nr.8/1974.Apoi, pentru
asigurarea conditiilor de calitate privind evacuarile de ape epurate in mediul acvatic trebuie
considerate HG 351/21.04.2005 respectiv programul de evacuari treptate de ape epurate in
mediul acvatic si HG 352/21.04.2005 privind modificarea si completarea HG nr.188/2002 pentru
aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in mediu acvatic a apelor epurate (NTPA
001/2005 si 002/2005).
Pentru respectarea acestor conditii, sunt necasare numeroase studii si cercetari in vederea
stabilirii schemei optime a statiei de epurare. Conditiile tehnice de calitate pe care trebuie sa le
indeplineasca apele de suprafatt, dupa amestecul lor cu apele uzate brute sau epurare sunt
specificate de catre Legea Apelor Romane, in grija carora se afla bazinele hidrografice.
Tabel 3.2 Limitele maxime admisibile ale indicatorilor de calitate ai apelor uzate.

Limite maxime admisibile

Nr.
Crt.

Indicator de calitate

U.M.

1.

Temperatura

2.

pH

3.

NTPA001

NTPA002

35

40

Unit. pH

6,5-8,5

6,5-8,5

pH pentru fl. Dunarea

mg/l

6,5-9,0

4.

Materii totale in suspensie

mg /l

35 (60)

350

5.

CBO5

mg O2/l

25

300

6.

CCO Cr

mg O2/l

125

500

7.

Azot amoniacal NH4+

mg/l

2,0 (3,0)

30

8.

Azot total N

mg/l

10,0
(15,0)

9.

Azotati NO3

mg/l

25,0
(37,0)

10.

Azotiti NO2

mg/l

1,0 (2,0)

11.

Sulfuri si hidrogen sulfurat

mg/l

0,5

1,0

12.

Sulfiti SO32

mg/l

1,0

13.

Sulfati SO42

mg/l

600

600

14.
25.

Fenoli antrenabili cu vapori


de apahexavalent
C6H5OH Cr6+
Crom

mg/l
mg/l

0,3
0,1

30
0,2

26.
15.
27.
16.
28.
17.
29.
18.
30.
19.
31.
20.
32.
21.
33.
22.
34.
23.
35.

Substante
extractibile cu
Fier total ionic
solventi organici
Cianuri totale CN
Produse petroliere
Clor rezidual liber Cl2
Fosfor total P
Cloruri Cl
Detergenti sintetici
Fluoruri F
Arsen As+ 2+
Cupru Cu
3+
Aluminiu Al
Mercur Hg2+
Calciu Ca2+
Argint
Plumb Pb2+ 2+
Molibden Mo
2+
2+
Cadmiu
Cd
Nichel Ni

mg/l
mg/l
mg/l
mg/l
mg/l
mg/l
mg/l
mg/l
mg/l
mg/l
mg/l
mg/l
mg/l
mg/l
mg/l
mg/l
mg/l
mg/l
mg/l

5,0
20
0,1
5,0
0,2
1,0 (2,0)
500
0,5
5,0
0,1
0,1
5,0
0,05
300
0,1
0,2
0,1
0,2
0,5

301,0
0,5
5,0
25
0,2
0,5
0,3
1,0

24.
36.

Crom total Cr3+ + Cr6+


Seleniu Se2+

mg/l
mg/l

1,0
0,1

1,5
-

37.

Mangan Mn

mg/l

1,0

2,0

38.

Magneziu Mg2+

mg/l

100

39.

Cobalt Co2+

mg/l

1,0

40.

Zinc Zn2+

mg/l

0,5

1,0

( Ovidiu Iancu
lescu 2001 )

Capitolul IV Tehnologia adoptata pentru epurarea apelor uzate


municipale

4.1. Factori care influenteaza selectia operatiilor si proceselor unitare in


alcatuirea schemei tehnologice de epurare
NR
CRT
1

2
3

4
5

6
7

10

FACTORI

OBSERVATII

Posibilitatea de aplicarea Sunt evaluate pe baza experimentelor anterioare a


procesului de epurare propus datelor din literatura, obtinuta pe baza studiilor
efectuate in statii de epurare existente sau statii pilot.
Debitul de ape uzate
Operatia trebuie sa corespunda debitului estimat
Variatia
de
debit
si Cele mai multe procese de epurare au rezultate bune in
compozitiea apei uzate
conditii relativ constante de debit si compozitie a apei
uzate . De cele mai multe ori se practica uniformizarea
debitelor si compozitiei apelor uzate inainte de a se
trece la epurarea propriu-zisa
Caracteristicile apei uzate
Influenteaza in mod direct tipul procesului utilizat
Poluanti care inhiba procesul Este necesat identificarea din apele uzate pentru
de epurare sau care se mentin alegerea schemei de epurare. Compusii organici
neschimbati
nebiodegradabili pot inchiba procesul de epurare
bilologica, acestia fiind eliminati printr-un proces de
epurare avansata
Conditii climatice
Temperatura poate influenta viteza de reactiea multor
procese chimice si biologice de epurare
Conditii de reactie si alegerea Alegerea si proiectarea reactorului se bazeaza pe
reactorului
consideratiile cineticie si termodinamice fiind
important tipul de reactor prin care se realizeaza
emilinarea poluantilor, utilizarea catalizatorului si
posibilitatea intensificarii transferului de masa si
caldura
Performantele realizate
Sunt experimentate prin prisma calitatii efluentului;
valorile concentratiei poluantilor din efluent trebuie
sa fie conforme cu valorile admisibile din normative
Deseuri rezultate
Tipurile si cantitatile de deseuri solide, lichide sau
gazoase obtinute din procesul de epurare trebuie sa fie
cunoscute sau macar estimate din studiile efectuate la
scara de laborator sau pilot
Prelucrarea
namolurilor Selectia namolurilor trebuie sa corespunda sistemului

11

rezultate din procesul


epurare
Factorii de mediu

12

Necesarul
chimice

13

Necesarul de energie si alte


tipuri de resurse
Necesarul de personal

14

de

de de epurare ales

substante

15

Conditii de
fiabilitate

exploatare

si

16

Procese auxiliare

17

Performantele procesului de
epurare

18

Complexitatea procesului

19

Compatibilitatea
instalatiile deja existente

20

Spatiul necesar

cu

Directia vantului, zgomotul caracteristic, receptorul


natural, distanta fata de zona rezidentiala sau conditiile
restrictive pot conditiona procesul de epurare sau chiar
amplasarea statie de epurare
Trebuie cunoscute cantitatile,efectul si modul in care
substantele chimice afecteaza costul procesului de
epurare si respectiv de tratare a deseurilor
Trebuie cunoscut de la inceput necesaturul energiei
electrice, combustibilului, etc
Este important sa se cunoasca de la inceput numarul
de angajati si nivelul lor de calificare si timpul necesar
calificarii acestora
Este necesar sa se cunoasca conditiile deosebite de
exploatare cum ar fi lucrul la temperaturi si presiuni
mari, lucrul cu substante toxice, etc
Utilajele auxiliare pentru pompare, transfer termic,
depozitare, trebuie sa fie cunoscute din faza de
proiectare la fel si efectul acestora asupra calitatii
efluentului
Trebuie sa se cunoasca de la inceput care sunt
performantele pe termen lung precum si influenta
concentratiei soc ale poluantilor asupra acestora
Informatii asupra complexitatii exploatarii instalatiei
de epurare in conditii obisnuite sau de urgenta sunt
foarte utile in vederea stabilirii necesarului de
pregatire a operatorului
Operatiile si procesele unitare trebuie sa fie
compatibile cu cele existente in vederea
retehnologizarii sau sa se faca rapid
Se considera atat necesarul pentru instalatiile
precedente cat si pentru cele ulterioare

4.2. Variante tehnologice de epurare a apelor uzate municipale


Procedeele de epurare au la baza procese fizice, chimice si biologice. Identificam mai
multe procedee de epurare a apei cum ar fi [Mihai Dima, Canalizari Vol.II,1998]:

epurare mecanica;

epurare mecano-biologica;

epurare mecano-chimica;

epurare mecano-chimica-biologica;

epurare avansata a apelor uzate.

Procedeele de epurare mecanica asigura retinerea prin procese fizice a substantelor


poluante sedimentabile din apele uzate folosind in acest scop constructii si instalatii a caror
alcatuire difera dupa dimensiunea particulelor sau suspensiilor retinute. Pentru retinerea
corpurilor sau suspensiilor mari se folosesc gratare si site (in unele situatii aceasta operatie se
numeste preepurare preliminara). Pentru separarea prin flotare gravitationala a grasimilor si a
emulsiilor care plutesc in masa apei uzate se folosesc separatoare de grasimi, iar sedimentarea
sau decantarea materialelor solide in suspensie separabile are loc in deznisipatoare, decantoare si
fose septice. Acest procedeu de epurare este folosit frecvent in epurarea apelor uzate menajere
constituind o etapa intermediara de realizare totala a epurarii apelor, indeosebi pentru localitati in
care se construieste simultan cu canalizarea localitatii. In cazul cand in canalizarea oraseneasca
sunt deversate mai mari cantitati de ape uzate industriale pentru a proteja desfasurarea normala a
proceselor de epurare in treapta mecanica, se prevede o epurare preliminara alcatuite din bazinele
de egalizare a debitelor si de uniformizare a concentratiilor sau in bazine de neutralizare pentru
apele puternic acide sau alcaline.
Procesul de epurare mecano-chimica se aplica apelor uzate in compozitia carora
predomina materialele solide in suspensie coloizi si suspensii dizolvate care nu pot fi retinute
decat prin tratarea acestor ape cu reactivi chimici de coagulare. Pentru a creste eficienta
proceselor chimice apele uzate vor fi supuse in prealabil unei epurari mecanice, de aceea acest
procedeu poarta denumirea de epurare mecano-chimica. Acest procedeu este frecvent intalnit la
epurarea apelor uzate industriale.
Procesul de epurare mecano-biologica se bazeaza pe actiunea comuna a proceselor
mecanice, chimice si biologice si pot avea loc in conditii naturale (campuri de irigare si de
infiltrare, iazuri biologice, lagune aerate) sau in conditii artificiale prin filtrare biologica (filtre
biologice de mica sau de mare incarcare, filtre biologice scufundate, filtre turn, aerofiltre, etc.,
pentru apele uzate) sau in bazine de aerare cu namol activ de mica sau de mare incarcare, cu
aerare normala sau prelungita, cu distributia in trepte a materiei organice.
Epurarea avansata a apelor uzate urmareste eliminarea substantelor refractare asa incat
calitatea apelor epurate sa nu afecteze sanatatea oamenilor.
In mod traditional, ciclul apei a fost intotdeauna utilizat pentru a reprezenta transportul
continuu si transformarile suferite de apa in mediu, cuprinzand toate sursele naturale: ape de
suprafata (rauri, fluvii, mari, oceane), apa subterana si apa din atmosfera. Dupa utilizarea apei
efluentii in cantitati si grade de poluare diferite pot fi recirculati sau reutilizati. Recircularea se
refera la utilizarea apei provenite din procese industriale, dupa o epurare corespunzatoare, pentru
a satisface necesitatile privind consumul de apa in aceleasi unitati economice (apa de spalare, apa
de proces, apa utilizata ca agent termic: racier, incalzire ). Reutilizarea apei rezulta din statiile de

epurare municipale sau de pe platformele industriale care poate avea ca beneficiari agricultura,
sistemele de irigatii, sistemele duale de alimentare a locuintelor, piscicultura, imbogatirea
acviferelor.
Stabilirea structurii procesului tehnologic de epurare combinata (conventionala si
avansata) a apelor uzate industriale si luarea deciziei privind necesitatea utilizarii unei
combinatii de procese conventionale si avansate se realizeaza ca urmare a unei analize
minutioase, care are la baza evaluarea unui numar mare de factori de selectie, dintre care o
importanta majora au:

scopul in care se realizeaza epurarea - pentru deversare in emisari sau recirculare/reutilizare;

caracteristicile apei uzate influente si efluente, respectiv gradul de epurare impus;

debitul de ape uzate influente si efluente, respectiv gradul de epurare impus;

debitul de ape uzate si eventualele variatii de debit si compozitie;

compatibilitatea diferitelor operatii si procese unitare;

posibilitatile de a depozita sau evacua poluantii rezultati eventual dupa epurare;

aspectele economice ale procesului de epurare in ansamblul sau.

Dintre procedeele de epurare avansata se citeaza:


1

procedee care au la baza procese fizice: filtrarea, flotatia cu aer, evaporarea, striparea cu
aer sau abur, extractia lichid-lichid, adsorbtia, procedeele de membrana (microfiltrarea,
ultrafiltrarea, osmoza inversa, electrodializa), distilarea;

procedee care au la baza procese chimice: oxidarea cu aer umed, oxidarea cu apa in
conditii supercritice, ozonizarea, procese catalitice (in sisteme omogene si eterogene),
precipitarea chimica, schimbul ionic, procese electrochimice;

procedee care au la baza procese fizico-chimice: indepartarea azotului prin stripare cu


aer, clorinare, schimb ionic;

procedee care au la baza procese biologice: indepartarea azotului prin procese de


nitrificare/denitrificare sau oxidarea amoniacului prin nitrificare biologica [Axinte S. Teodosiu
C,.s.a, 2003]

4.4. Calculul concentratiei intermediare

Varianta optima se alege in urma evaluarii criteriului economic, ecologic si in urma


calculului concentratiilor intermediare realizate pentru schemele prezentate la punctul anterior si
verificarea realizarii gradului de epurare necesar.
Varianta 1 :
a.u.

DZ

G/

C iC
GE= C i

DP

BN
A

D
S

a.e.

100%

GE Ci= (Ci-Cf)100
GE-Ci=Ci100 - Cf100
C i 100 C
Cf=
100
i

Cf=

C i(100)
100

mg/

1. Calculul concentratiilor intermediare pentru materiile solide in suspensie:

Gratare/Site: Cf=
Deznisipator:

Cf=

3 1 5 (1002)
100

= 308,7mg/l

3 08,7 (1003)
= 299,4 mg/l
100

Separator de grasimi : Cf=


Decantor primar: Cf=

299,4 (1005)
= 284,4 mg/l
100

284,4 (10065)
= 99,5 mg/l
100

99,5(10090)
Bazin cu namol activ (BNA) in combinatie cu decantor secundar: Cf=
= 9,9
100
mg/l
2. Calculul concentratiilor pentru

CBO5

28 5(1005)
Separator de grasimi : Cf=
100

= 270,75 mg/l

270,7 5 (10040)
Decantor primar: Cf=
= 162,4 mg/l
100
Bazin cu namol activ in combinatie cu decantor secundar: Cf=

3. Calculul concentratiilor pentru

Separator de grasimi : Cf=


Decantor primar: Cf=

1 6 2,4 (1008 5)
= 24,3 mg/l
100

CCOCr :

3 7 5(1005)
100

= 356,25 mg/l

356,25(10040)
= 213,7mg/l
100

Bazin cu namol activ in combinatie cu decantor secundar: Cf=

21 3 , 7(1008 5)
= 32,1 mg/l
100

4. Calculul cancentratiilor pentru Cin:

Decantor primar: Cf=

12(10020)
= 9,6 mg/l
100

Bazin cu namol activ in combinatie cu decantor secundar: Cf=

9,6 (10035)
= 6,24 mg/l
100

Varianta 2 :

a.u.

G/

DZ

SG

DP

1.Calculul concentratiilor pentru materiile solide in suspensie:

Gratare/Site: Cf =

3 1 5 (1002)
100

= 308,6 mg/l

3 08, 7 (1003)
Deznisipator: Cf =
= 299,4mg/l
100
Separator de grasimi: Cf =

299,4 (1005)
= 284,4 mg/l
100

BNA

DS

a.e

284,4 (1006 5)
Decantor primar: Cf =
= 99,5mg/l
100
Bazin cu namol activ in combinatie cu decantor secundar: Cf=

2. Calculul concentratiilor pentru

Separator de grasimi : Cf =
Decantor primar: Cf =

CBO5

99,5(10090)
= 9,9mg/l
100

28 5(1005)
= 270,75 mg/l
100

270,7 5 (10040)
= 162,4mg/l
100

Bazin cu namol activ in combinatie cu decantor secundar: Cf=

3.Calculul concentratiilor pentru

Separator de grasimi: Cf=

CCOCr

1 6 2,4 (10085)
= 24,3mg/l
100

3 7 5(1005)
= 356,25 mg/l
100

356 (10040)
Decantor primar: Cf =
= 213,7 mg/l
100
Bazin cu namol activ in combinatie cu decantor secundar: Cf=

21 3 , 7(10085)
= 32,1 mg/l
100

4.Calculul concentratiilor pentru Cin:


12(10020)
Decantor primar: Cf =
= 9,6 mg/l
100
9,6 (1003 5)
Bazin cu namol activ in combinatie cu decantor secundar: Cf=
= 6,24 mg/l
100
Varianta 3:
a.u.
G/

DZ

S
G

DP

BNA

DS

FB

CA

a.
e.

1. Calculul concentratiilor pentru materiile solide in suspensie:


3 1 5(1002)
Gratare/ Site: Cf=
= 308,7 mg/l
100
Deznisipator: Cf=

3 08,7 (1003)
= 299,4 mg/l
100

Separator de grasimi : Cf=

299,4 (1005)
= 284.4 mg/l
100

28,4 (1006 5)
Decantor Primar: Cf =
100

= 99,5mg/l

Bazin cu namol activ in combinatie cu decantor secundar: Cf=


Filtru biologic: Cf=

99,5(1003 0)
= 9,9 mg/l
100

9,9(10085)
= 1,48mg/l
100

1,48 (1008 5)
CA : Cf=
= 0,22mg/l
100
2. Calculul concentratiilor pentru

Separator de grasimi : Cf =
Decantor primar: Cf =

CBO5

28 5(1005)
= 270,75 mg/l
100

270,7 5 (10040)
= 162,4mg/l
100

Bazin cu namol activ in combinatie cu decantor secundar: Cf=


Filtru biologic: Cf=
CA : Cf=

24, 3(1009 5)
= 1,215mg/l
100

1,21 5(1008 5)
= 0,18 mg/l
100

3.Calculul concentratiilor pentru

Separator de grasimi: Cf=

CCOCr

3 7 5(1005)
= 356,25 mg/l
100

1 6 2,4 (10085)
= 24,3mg/l
100

356,25(10040)
Decantor primar: Cf =
= 213,7 mg/l
100
Bazin cu namol activ in combinatie cu decantor secundar: Cf=
Filtru biologic: Cf=

21 3 , 7(10085)
= 32,1 mg/l
100

3 2,1(10080)
= 6,42 mg/l
100

6,42( 1008 5)
CA : Cf=
= 0,963mg/l
100
4.Calculul concentratiilor pentru Cin:
12(10020)
Decantor primar: Cf =
= 9,6 mg/l
100
Bazin cu namol activ in combinatie cu decantor secundar: Cf=

9,6 (1003 5)
= 6,24 mg/l
100

6,24 (10012)
Filtru biologic: Cf=
= 5,49 mg/l
100
CA : Cf=

5,49( 1003 0)
= 3,84 mg/l
100

Varianta 4 :
a.u.

G/

DZ

DP

FB

DS

a.e

1. Calculul concentratiilor pentru materiile solide in suspensie:


3 1 5(1002)
Gratare/ Site: Cf=
= 308,7 mg/l
100
Deznisipator: Cf=

3 08,7 (1003)
= 299,4 mg/l
100

Decantor Primar: Cf =

299,4 (1006 5)
100

= 104, 79 mg/l

104,79(10095)
Filtru biologic in combinatie cu decantor secundar: Cf=
= 5,239 mg/l
100

2. Calculul concentratiilor pentru

Deznisipator: Cf =

CBO5

28 5( 1005)
= 270,75 mg/l
100

270,7 5 (1009 5)
Filtru biologic: Cf=
= 13,537mg/l
100

3.Calculul concentratiilor pentru

CCOCr

3 7 5(1005)
Separator de grasimi: Cf=
= 356,25 mg/l
100
Decantor primar: Cf =

356,25(1008 5)
= 53,43 mg/l
100

Filtru biologic in combinatie cu decantor secundar: Cf=

53,43(10095)
= 2,67 mg/l
100

4.Calculul concentratiilor pentru Cin:


12(10020)
Decantor primar: Cf =
= 9,6 mg/l
100
Filtru biologic in combinatie cu decantor secundar: Cf=

9,6 (10095)
= 0,48 mg/l
100

4.5. Alegerea variantei tehnologice optime si descrierea detaliata a


procesului tehnologic adoptat
Justificarea alegerii variantei optime

Varianta
I

II

III

IV

Conditii
NTPA 001

9.9

9.9

0.22

5.23

35

24.3

24.3

0.18

13.53

25

32.1

32.1

0.96

2.67

125

6.24

6.24

3.84

0.48

10

Indicator
CfMTS (mg/l)
CfCBO5 (mg/l)
CfCCO CR (mg/l)
CfNt (mg/l)
Dintre cele patru variante tehnologice analizate, doar prima varianta corespunde, conform
NTPA 001/2005 datorita concentratiilor calculate in proiect, de unde rezulta ca varianta este
viabila din punct de vedere ecologic.
Pe langa faptul ca varianta corespunde din punct de vedere ecologic, este si o metoda
economica in acelasi timp, acesta rezultand din costuri scazute ale intretinerii impreuna cu
simplitatea proceselor si utilajelor.
Dupa aceste considerente putem trage concluzia fireasca despre varianta aleasa, si anume
ca varianta optima este constituita din statia de epurare mecano-chimico-biologica de epurare a
apelor uzate.

4.6.

Schema bloc a procesului de epurare mecano-chimico-biologica

Apa epurata

1 - Namol de recirculare
2 - Namol in exces

4.7.

Materii prime, auxiliare si utilitati

Materia prima reprezinta un ansamblu de material destinat prelucrarii,


intr-o statie de epurare, in vederea obtinerii de apa epurata de calitate
corespunzatoare. In cadrul statiei de epurare materia prima utilizata este apa
uzata urbana.
Apa, aburul, aerul comprimat, gazele inerte si energia electrica sunt uzual
inglobate in denumirea de utilitati. Toate utilitatile sunt considerate ca facand
parte din sfera problemelor energetice ale unei intreprinderi.
Apa. Functie de utilizarea care se da apei se deosebesc mai multe categorii:
apa tehnologica, apa de racire, apa potabila, apa de incendiu, apa de
incalzire. Apa de racire poate proveni din fantani de adancime, temperatura
ei se mentine intre 10 15C in tot timpul anului, sau apa de la turnurile de
racire, cand se recircula, avand temperatura in timpul verii de 25 30C.
Pentru evitarea formarii crustei temperatura apei la iesire din aparate nu
trebuie sa depaseasca 50C. Racirile cu apa industriala se pot realiza pana la
35 40C.
Apa ca agent de incalzire poate f:
- apa calda cu temperatura pana la 90C;
- apa ferbinte, sub presiune pana la temperatura de 130-150C.
Apa este un agent termic cu capacitate calorica mare, usor de procurat.
Pentru incalzire se prefera apa dedurizata cu scopul evitarii depunerilor de
piatra.
Aburul. Este cel mai utilizat agent de incalzire si poate f: abur umed, abur
saturat, abur supraincalzit.
Aburul umed contine picaturi de apa si rezulta de la turbinele cu
contrapresiune sau din operatiile de evaporare, ca produs secundar. Este
cunoscut sub denumirea de abur mort.
Aburul saturat este frecvent cunoscut ca agent de incalzire avand caldura
latenta de condensare mare si coefcienti individuali de transfer de caldura
mare.
Temperatura aburului saturat poate f reglata usor prin modifcarea presiunii.
Incalzirea cu abur se poate realiza direct, prin barbotare, sau indirect, prin
intermediul unei suprafete ce separa cele doua fluide.
Aburul supraincalzit cedeaza, in prima faza, caldura sensibila de racire, pana
la atingerea temperaturii de saturatie, cand coefcientul individual de
transfer de caldura este mic si apoi caldura latenta prin condensare. Aburul
ca agent de incalzire este, in general scump.

Aerul comprimat. In industria chimica, aerul comprimat poate f utilizat


in urmatoarele scopuri:
- ca purtator de energie (pentru actionarea aparatelor de masura si de
reglare, in atelierul mecanic);
- pentru amestecare pneumatica;
- ca materie prima tehnologica;
- ca fluid inert pentru manipulari de produse, suflari;
- pentru diferite scopuri (curatirea utilajelor, uscare)
Energia electrica. Aceasta reprezinta una din formele de energie cele
mai folosite datorita usurintei de transport la distante mari si la punctele de
consum si randamente mari cu care poate f transformata in energie
mecanica, termica sau luminoasa.
Energia electrica transformata in energia mecanica este utilizata la
actionarea electromotoarelor cu care sunt dotate diversele utilaje (pompe,
ventilatoare, reactoare cu agitare mecanica).
Energia electrica este folosita si la incalzire prin transformare in caldura,
folosind mai multe tehnici:
- trecerea curentului prin rezistente electrice;
- transformarea energiei electrice in radiatii infrarosii;
- folosirea curentilor de inalta frecventa, medie si mica;
- folosirea pierderilor dielectrice;
- incalzirea in arc electric.
Avantajul incalzirii electrice consta in reglarea usoara a temperaturii,
posibilitatea generarii incalzirii intr-un punct, introducerea unei cantitati mari
de caldura intr-un volum mic, realizarea unei incalziri directe, fara
impurifcarea mediului si la orice presiune.
Dezavantajul utilizarii energiei electrice il constituie costul ridicat si
impunerea unor masuri speciale de protectie a muncii [Radu Z. Tudose s.a.,
1990]

4.8.

Subproduse materiale si energetice. Deseur

Namolul activ in exces. Reprezinta cantitatea de namol activ care nu


mai este necesara procesului de epurare, find exprimata in kg MTS evacuate
zilnic din instalatia de epurare; poate f exprimate si in volume de namol
cand se ia in considerare si umiditatea acestuia de 98,5-99,5%.
Cantitatea de namol in exces depinde de mai multi factori, dintre care
ponderea cea mai mare o reprezinta cantitatea de CBO5 din apa uzata la care
se adauga factorul privind mentinerea concentratiei constante a namolului
activ in bazinul de aerare.
Este stiut ca namolul activ de recirculare isi mareste neincetat volumul,
prin proliferarea microorganismelor datorita hranei asigurata de apa uzata
nou sosita in bazin.Cantitatea de namol de exces care trebuie evacuata,
pentru a mentine constanta cantitatea de namol de recirculare, se estimeaza
la 1,5-3,0% din cantitatea de apa uzata care intra in aerotanc.
Productia zilnica de namol in exces, kg MTS/zi, se poate calcula cu ajutorul relatiei
propusa de Huncken, relatie acceptata de STAS 11566-82, avand forma :
N ex=1,2 I 0,23
O N E B L5 B
In care:
ION incarcare organica a namolului, in zile1 ;
EB eficienta treptei biologice, in unitati zecimale;
L5B cantitatea de CBO5 din apa uzata ce intra in treapta biologica, in kg/zi.
Namolul activ in exces poate fi trimis, spre tratare, in rezervoarele de fermentare metanica,
dupa ce in prealabil a fost supus unui proces de reducere a umiditatii in bazine speciale numite
ingrosatoare de namol. Daca schema tehnologica a statiei de epurare prezinta un amplasament
corespunzator, se recomanda ca acest namol sa fie pompat intr-un camin din fata decantoarelor
primare, prezentand urmatoarele avantaje:
- cresterea efcientei decantoarelor primare, deoarece flocoanele de
namol activ au efectul unui coagulant
- amestecul celor doua feluri de namoluri contine mai putina apa si in
consecinta volume reduse de namol vor f dirijate spre rezervoarele de
fermentare, eliminand necesitatea obligatorie a ingrosatorului de namol.
(Dima, 1995)

Deseuri menajere rezultate din statiile de epurare sunt ambalaje,


hartie, recipientele de la reactivi etc.

5.3.1. Dimensionarea BNA


Epurarea biologica a apelor uzate constituie un procedeu de tratare a apelor bazat pe
fenomene biochimice ce decurg din metabolismul microorganismelor ce populeaza a uzata si are
ca scop retinerea din aceste ape a suspensiilor coloidale sau dizolvate de natura organica.
Microorganismele aerobe sunt folosite in mod curent la epurarea majoritatii apelor uzate cu
caracter preponderent organic i in ultima vreme i la fermentarea aeroba a namolului.
Dei procedeele aerobe de epurare biologica in biofiltre, in bazine cu namol activ, pe
campuri de irigatii i in iazuri difera intre ele cu privire la timpul de contact intre
microorganisme i apa uzata, necesarul de oxigen, modul de utilizare a namolurilor biologic, etc.,
fenomenele biochimice esentiale sunt identice.
Procesele de epurare biologica nu pot avea loc decat in cazul in care apele uzate supuse
epurarii au valoare biologica, respectiv contin, pe de o parte suficiente substante nutritive, iar pe
de alta parte, dispun de substantele necesare sintezei organice. Apele uzate menajere, prin natura
lor, avand un continut complex de substante organice biodegradabile, intrunesc conditiile unei
epurari biologice.
Componenta organica a apelor uzate industriale variaza in functie de specificul industriei
i a materiilor prime prelucrate. Unele substante organice existente in apele uzate industriale sunt
degradate cu uurinta de catre microorganisme, alte substante solicita, pentru indepartarea lor, o
flora selectionata adecvat, iar alte substante sunt rezistente la atacul microorganismelor sau sunt
degradate in timp indelungat.
Bazinul de namol activ, are ca principal scop principal degradarea sau eliminarea
substantelor organice din apele uzate prin procese biochimice care conduc la scaderea CBO5 i a
materiei solide coloidale preponderent de materie organica.
Procesul epurarii biologice in bazinul de namol activ este asemanator celui care se
dezvolta in locurile sau cursurile naturale cand se produce autoepurarea apei, aici aplicandu-se
un complex de masuri care contribuie la intensificarea proceselor: marimea concentratiei
namolului activ, aerarea artificiala a operatiei, pentru intensificarea oxigenarii acesteia, agitarea
artificiala a apei in vederea dispersarii in apa uzata bruta a namolului recirculat.
Avantajele folosirii bazinului cu namol activ sunt: realizarea unei eficiente mai ridicate,
atat iarna cat i vara, sunt lipsite de mirosul neplacut i de prezenta mutelor, suprafetele
specifice constituente sunt mai reduse, permite o mai buna adaptare a procesului tehnologic din
statia de epurare la modificari de durata ale caracteristicilor apelor uzate, etc.
Marele inconvenient al acestui proces este de ordin energetic deoarece necesita un
consum specific de energie mai ridicat, aceasta energie fiind absorbita de utilajele care furnizeaza
oxigenul necesar proceselor aerobe.

Un bazin de aerare se prezinta sub forma unui bazin rectangular din beton armat, unde
epurarea biologica are loc in prezenta unui amestec de namol activ i apa uzata. Pentru
asigurarea unui contact intim i continuu a celor doi componenti ai amestecului, se impune o
agitare permanenta a acestora cu ajutorul aerului care asigura, in acelai timp i oxigenul necesar
coloniilor de microorganisme aerobe existente in compozitia namolului activ, sub forma de
flocoane. In bazin se urmarete a se mentine o concentratie cvasiconstanta a namolului activ in
decantorul secundar.
Simultan cu eliminarea substantei organice impurificatoare, se obtine creterea namolului
activ sub forma materialului celular insolubil i sedimentabil in decantoarele secundare. O parte
din acest namol este utilizat in scopuri tehnologice proprii (namolul activ de recirculare), iar
diferenta numita namolul activ in exces, este dirijata in decantoarele primare pentru a le mari
productivitatea de eliminare a suspensiilor datorita prezentei flocoanelor care au efectul unui
coagulant.
Pentru apele uzate cu concentratii mari in CBO5, viteza reducerii materiilor organice,
raportata la unitatea celulara va ramane constanta pana la o anumita limita de concentratie a
substratului, dupa care, pentru valori ale acestuia mai reduse, viteza variaza numai in functie de
concentratia materiilor organice i va fi descrecatoare.
Pentru determinarea eficientei proceselor de epurare biologica in bazinele de aerare trebuie
cunoscuta cinetica proceselor care au loc. Cinetica reactiilor se refera la studiul dinamicii
proceselor in organismele vii, incepand cu celula individuala i sfarind cu interactiunile
populatiilor de organisme complexe.
In bazinul cu namol activ, cinetica reactiilor se refera la cinetica consumarii substratului
sau producerii produsului de biosinteza.
Reducerea materiilor organice din apele uzate ce intra in bazinul de aerare poate fi
considerata ca se realizeaza in doua faze:
- reducerea initiala ridicata corespunzatoare materiilor organice in stare de suspensie,
coloidale i partial in stare solubila, uor biodegradabile;
- faza a doua de reducere lenta, progresiva a materiilor organice solubile.
Corespunzator starii fizice ale materiilor organice din apele uzate, procesele biochimice
care conduc la indepartarea lor din apele uzate pot fi:
- pentru materiile in starea de suspensie, reducerea are loc prin inglobarea lor in flocoane
de namol activ;
- biosorbtia constituie de fapt faza preponderenta a procesului, fiind specifica materiilor
organice in stare solubila;
- pentru cele in stare coloidala, eliminarea are loc prin adsorbtia lor la suprafata
flocoanelor de namol activ.
Cercetarile experimentale au pus in evidenta pentru apele uzate cu concentratii mari in
CBO5, viteza reducerii materiilor organice va ramane constanta pana la o anumita limita de
concentratie a substratului, dupa care, pentru valori ale acestuia mai reduse, viteza variaza numai
in functie de concentratia materiilor organice i va fi descrescatoare.

Creterea bacteriana este un proces rapid atunci cand conditiile de mediu sunt favorabile.
Astfel, daca se considera, o anumita cantitate de mediu nutritiv in stare solubila i o inoculam cu
un individ de un anumit tip, creterea numarului de indivizi va urma o curba denumita curba de
cretere sau de dezvoltare a masei bacteriene. Curba de cretere se obtine prin trasarea
logaritmului numarului de celule vii din masa bacteriana in functie de timp, fiind alcatuita din
patru faze diferite, dupa cum urmeaza:
1. faza de stagnare este cea in care microorganismele ii adapteaza echipamentul
enzimatic la noul mediu, ii selecteaza acele tipuri de enzime care pot lucra in mediul respectiv.
2. faza de cretere exponentiala care incepe numai dupa adaptarea organismului la mediul
de viata respectiv, moment in care celula bacteriana ii intensifica metabolismul i drept urmare
incepe inmultirea cu o viteza constanta, iar timpul de generare prezinta o valoare minima
posibila, specifica conditiilor de mediu oferite.
3. faza de maximum stationar arata ca viteza dezvoltarii incepe sa descreasca, fie ca
rezultat al acumularii de substante toxice, fie ca urmare a atingerii echilibrului intre viteza de
aparitie a microorganismelor moarte i cele intoxicate.
4. faza de autooxidare cand cantitatea de mediu nutritiv scade la minimum, astfel incat
microorganismele sunt nevoite sa consume din propriul lor material biologic. Viteza de disparitie
a microorganismelor ajunge la valori maxime, iar numarul lor descrete exponential.
Pentru ca procesul de epurare sa se desfaoare normal este necesar ca bazinele cu namol
activ, factorii de baza microorganismele, substantele organice din apele uzate i oxigenul
dizolvat sa se gaseasca intr-un anumit raport.
Determinarea necesarului de oxigen i productia prin sinteza a biomasei constituie
parametrii de baza privind proiectarea sistemelor de aerare i de dirijare a namolului din
decantoarele secundare.

Dinamica degradarii materiilor organice in bazinul cu namol activ se poate evidentia


astfel:
- CBO5 degradat in prima faza de oxidare biochimica, se oxideaza uor pana la stadiul
de CO2 i H2O. In aceasta faza se degaja energie care este utilizata i de microorganisme pentru
sinteza substantei celulare a namolului activ. Durata acestei faze este de circa o ora.
- CBO5 acumulat in materialul celular. Proportia dintre materiile organice oxidate i cele
sintetizate variaza in functie de raportul ce exista intre substrat i biomasa namolului activ.
- CBO5 oxidat in timpul respiratiei endogene sau faza oxidarii substantei celulare a
namolului activ. Aceasta faza de oxidare incepe dupa 20 24 ore de aerare a namolului activ i
se termina dupa 2 3 zile.
Apele uzate intra in bazinul de namol activ apoi intra in decantorul secundar de unde o parte din
namol este eliminat in exces sau este recirculat. [Dima M.-1998].

5.3.2. Dimensionarea decantoarelor secundare


In decantoarele secundare se retine membrana biologica sau flocoanele de namol activ
evacuate odata cu efluentul din filtrele biologice, respectiv din bazinele de aerare. Rezulta ca
decantorul secundar constituie o parte componenta de baza a treptei de epurare biologica.
Din punct de vedere constructiv, decantoarele secundare frecvent folosite sunt de tip
longitudinal i radial, echipate cu dispozitive adecvate pentru colectarea i evacuarea namolului
in mod continuu sau cu intermitenta. Intervalul de timp intre doua evacuari de namol sa nu fie
mai mare de 4 h. Avand in vedere ca acest namol prezinta un continut mare de apa, evacuarea lui
se face prin sifonare sau prin pompare; podul raclor este echipat cu conducte de suctiune care
dirijeaza namolul spre o rigola pentru evacuarea lui in exterior.
Alegerea tipului de decantor, a numarului i marimea decantoarelor se face pe
considerente tehnico economice, cu respectarea prevederilor din STAS 4162-2/89. [M. Dima 1998]
Namolul din decantoarele secundare are urmatoarele caracteristici:
- este puternic floculat;
- are un continut mare de apa;
- este uor;
- intra repede in descompunere.
Daca namolul ramane un timp mai indelungat in decantoarele secundare, bulele mici de
azot care se formeaza prin procesul chimic de reducere, il aduc la suprafata i astfel, nu mai
poate fi evacuat.

5.4. Tratarea namolului


Epurarea apelor uzate, in vederea evacuarii in receptori naturali sau recircularii lor,
conduce la retinerea si formarea unor cantitati importante de namoluri ce inglobeaza atat
materiile poluante din apele brute, cat si cele formate in procesele de epurare. O statie de epurare
poate fi considerata eficienta nu numai daca efluentul se incadreaza in limitele impuse de
calitatea receptului, ci si daca namolurile rezultate au fost tratate suficient de bine in vederea
valorificarii lor finale, fara a afecta calitatea factorilor de mediu din zona respectiva.
Procedeele de tratare a namolurilor sunt multiple i variate, cu mult mai multe fata de
cele folosite in tehnica epurarii apelor uzate. Nu se pot stabili retele i tehnologii universal
valabile, ci fiecare obiectiv trebuie studiat in conditiile sale specifice, pe baza cunoaterii
aprofundate a caracteristicilor namolurilor supuse prelucrarii i a performantelor obtinute in
procesele unitare.
La baza tuturor procedeelor de tratare a namolurilor stau doua procese tehnologice i
anume stabilizarea prin fermentare (anaeroba sau aeroba) i eliminarea apei din namol
(deshidratare). Intre aceste doua procedee de baza exista diverse combinatii de procedee a caror
aplicare se face diferentiat in functie de conditiile locale definite de calitatea i cantitatea

namolurilor, de posibilitatea asigurarii terenurilor pentru amplasarea instalatiilor i constructiilor


respective, de disponibilitatea de energie etc.
Clasificarea procedeelor de tratare a namolurilor se poate face dupa criteriul reducerii
umiditatii, dupa criteriul diminuarii componentei organice, dupa criteriul pretului de cost etc.
Procedeele de prelucrare conduc la obtinerea urmatoarelor tipuri de namoluri:

namol stabilizat (aerob sau anaerob);


namol deshidratat (natural sau artificial);
namol igienizat (prin pasteurizare, tratare chimica sau compostare);
namol fixat, rezultat prin solidificare in scopul imobilizarii compuilor toxici;
cenua, rezultata din incinerarea namolurilor.

Principalele tipuri de namol ce se formeaza in procesele de epurare a apelor uzate sunt:


o namol primar, rezultat din treapta mecanica de epurare;
o namol secundar, rezultat din treapta de epurare biologica;
o namol amestecat (mixt), rezultat din amestecul de namol primar cu namol activ in exces;
o namol de precipitare, rezultat din epurarea fizico-chimica a apei uzate prin adaos de
agenti de neutralizare, precipitare, coagulare-floculare
In functie de compozitia chimica, namolurile pot fi:

namoluri cu compozitie predominant anorganica, care contin peste 50 % substante


minerale;
namoluri cu compozitie predominant organica, care contin peste 50 % substante volatile.

Tinand seama de stadiul de prelucrare in cadrul statiei de epurare, deosebim:


-

namol primar brut;


namol activ in exces proaspat (namol secundar);
amestec de namol proaspat;
namol stabilizat (aerob sau anaerob).
Fermentarea namolurilor

De regula fermentarea namolurilor proaspete din statiile de epurare urbane, sunt


prelucrate prin fermentare anaeroba sau aeroba,dupa care urmeaza procesele de deshidratare
naturala sau artificiala si in final valorificarea lui.
Prin fermentarea anaeroba se intelege procesul de degradare biologica a substantelor
organice, avand la baza activitatea bacteriilor metanice. In urma acestui proces are loc o reducere
de volum a namolurilor, ca urmare a bioconversiei substantelor organice in gaze i apa.
Fermentarea anaeroba poate fi socotita ca un procedeu de conditionare, avand in vedere
modificarea structurii i a filtrabilitatii. In acelai timp, prin fermentare sunt distruse bacteriile
patogene, ouale de helminti, motiv pentru care acest procedeu de tratare a namolurilor a cunoscut
o larga aplicabilitate.
Cinetica fermentarii anaerobe se desfasoara sub influenta a doua grupe principale de
bacterii care traiesc in simbioza in acelas mediu fizic si chimic:

facultativ anaerobe, acido-producatoare care transforma substantele organice complexe in


substante organice mai simple
abligat anaerobe, metano-producatoare care utilizeaza ca hrana substante organice simple
si le transforma in compusi simpli (apa, dioxid de carbon si metan)
Fermentarea anaeroba este un proces ce se desfaoara in doua faze:

a) faza de lichefiere a substantelor organice i de formare a acizilor volatili (faza acida,


nemetanogena);
b) faza de gazeificare, in care se continua conversia produilor din prima faza in gaze
(CH4 i CO2);
Procesul de fermentare anaroba este influientat de foarte multi factori care pot fi grupati
in 2 mari categorii:
1. Caracteristicile fizico-chimice ale namolului : concentratia substantelor solide, raportul M/V,
raportul dintre componenta organica si elementele nutritive (azot, fosfor) prezenta unor
substante toxice sau inhibitoare (metale grele) etc
2. Conceptia si conditiile de exploatare ale instalatiilor de fermentare: temperatura, sistemul de
alimentare-evacuare, sistemul de incalzire, de omogenizare, timpul de fermentare, incarcarea
organica etc.
Procedeul de fermentare aeroba a namolurilor, cunoscut i sub denumirea "procedeului
namolului stabilizat, are la baza procedeele biochimice cunoscute de la epurarea biologica a
apelor uzate cu namol activ. In acest scop, stabilizarea aeroba a namolului poate avea loc in
bazine separate sau in bazine comune cu apa uzata ce urmeaza a fi epurata biologic.
Fermentarea aeroba in bazine independente este frecvent aplicata in prezent deoarece se
suporta mai bine ocurile biologice, intrucat masa de namol activ in contact cu efluentul este mai
mare i CBO5 este mai mic. Necesitatea de oxigen este mai mica deoarece namolul provenit
dintr-un bazin de aerare va solicita numai oxigenul necesar respiratiei endogene a namolului.
Gradul de stabilizare aeroba a namolului, fata de cea anaeroba care se poate aprecia prin
productia de gaz, este dificil de apreciat, motiv pentru care sunt necesare analize repetate de
laborator. Comparativ cu fermentarea anaeroba, procesul de stabilizare aeroba este mai putin
influentat de substantele toxice, este lipsit de miros i necesita o exploatare simpla. Dintre
dezavantaje se semnaleaza, consumul mare de energie pentru utilajele de aerare proprii,
comparativ cu fermentarea anaeroba care produce i gaz de fermentare.
Comparand cele doua sisteme de stabilizare biologica a namolului, pentru statiile mari de
epurare, apare net avantajos procedeul de stabilizare anaeroba, mai ales sub aspectul energetic.
Ingroarea namolului
Aceasta metoda constituie cea mai simpla i larg raspandita metoda de concentrare a
namolului, avand drept rezultat reducerea volumului i ameliorarea rezistentei specifice la
filtrare. Gradul de ingroare depinde de mai multe variabile, dintre care cele mai importante
sunt: tipul de namol, concentratia initiala a solidelor, temperatura, utilizarea agentilor chimici,
durata de ingroare, etc. prin ingrosare, volumul namolului, pe seama apei eliminate, se reduce
cu circa 20 de ori fata de volumul initial, in schimb ingrosarea este eficienta pana la o
concentratie de solide de 8 10 %.

Ingrosarea se poate realiza prin : decantare (ingrosare gravitationala), flotare sau


centrifugare.

Tratarea preliminara a namolurilor


Aducerea namolurilor primare, secundare, brute sau stabilizate in categoria namolurilor
usor filtrabile, deci cu rezistente specifice de circa 10 1010 cm/g se realizeaza printr-o tratare
preliminara a acestor namoluri utilizand urmatoarele procedee : tratrea chimica, tratarea termica,
elutrierea etc. Tratarea preliminara a namolurilor consta in crearea conditiilor favorabile necesare
prelucrarii ulterioare (deshidratarea naturala, artificiala i avansata).
Conditionarea chimica (coagularea) namolului cu reactivi chimici este o metoda de
modificare a structurii sale, cu consecinte asupra caracteristicilor de filtrare. Faza solida a
namolului este formata, in principal din particule fine dispersate i coloizi care sedimenteaza
greu.
Agentii de conditionare chimica a namolului se pot grupa in trei categorii:
- minerali: sulfat de aluminiu, clorhidrat de aluminiu, clorura ferica, sulfat feros, oxid de calciu;
- organici: polimeri sintetici, produi de policondensare, polimeri naturali;
- micti: amestec de polimeri sintetici cu saruri minerale sau amestec de coagulati minerali.
Cei mai des utilizati sunt : clorura ferica si varul, fiecare avand un camp de actiune propriu. Doza
optima de cogulant se defineste ca doza cea mai mica care in conditii de laborator produce un
namol cu rezistenta specifica la filtrare de 10 1010 cm/g.
Conditionarea termica are in vedere modificarea structurii namolului cu ajutorul
temperaturii i presiunii ridicate, astfel ca namolul poate fi deshidratat mecanic fara a apela la
conditionarea chimica. Conditionarea termica se realizeaza la temperatura de 100 200 C,
presiunea de 1 2,5 bar i durate de incalzire pana la 60 minute, depinzand de tipul i
caracteristicile namolului i de procedeul utilizat. Cu toate neajunsurile de ordin energetic,
conditionarea termica se recomanda a fi aplicata deoarece elimina mirosurile neplacute,
asigurand sterilizarea namolului prin distrugerea bacteriilor, reducerea continutului de substanta
organica, elimina necesitatea de reactivi chimici etc.
Elutrierea (spalarea namolurilor), impreuna cu conditionarea chimica ocupa un loc
important in cadrul tratarii importante a namolurilor. Elutrierea namolului este un proces fizic de
conditionare care asigura scaderea rezistentei specifice la filtrare prin eliminarea din namolul
fermentat sau brut mineral a coloizilor i a particulelor fin dispersate. Pe de alta parte, elutrierea
reduce i alcalinitatea namolului, necesara in special, cand se prevede folosirea de reactivi pentru
conditionarea namolului (cazul vacuumfiltrelor). Ca agent de elutriere se utilizeaza apa de rau ,
de retea din statia de epurare, iar din punct de vedere tehnologic aceasta operatie se desfasoara in
bazin deschis care functioneaza intr-o treapta, in doua trepte sau in contra curent.
Alte procedee de conditionare se refera la procedeul prin inghetarea namolului care
este similar cu conditionarea termica. La temperaturi scazute, structura namolului se modifica,

iar la dezghetare cedeaza cu uurinta apa. Conditionarea cu material inert trebuie analizata pentru
anumite tipuri de namol i surse de materiale inerte locale, fie pentru creterea puterii calorice a
namolului, fie pentru valorificarea namolului in agricultura.
Deshidratarea namolului
In mod obinuit, namolurile trebuie transportate cu vehicule la locul de valorificare sau
de depozitare finala. Aceasta operatie nu este posibila deoarece namolurile fermentate contin
mari cantitati de apa, umiditatea lor ajungand la 95 97%. Aceasta situatie impune aplicarea
unui proces de deshidratare chiar in statia de epurare; prin aceasta volumul lor se reduce
considerabil i devin transportabile la uscat.
Deshidratarea se poate realiza prin urmatoarele procedee:
- naturale, de evaporare i drenare;
- artificiale care pot fi mecanice i termice.
In functie de gradul de reducere a umiditatii, deosebim urmatoarele metode de
prelucrare a namolurilor:
- deshidratarea naturala cu reducerea de umiditate la 75 80%;
- deshidratarea mecanica, pana la 50 75%;
- deshidratarea termica, pana la 20 30%.
Deshidratarea avansata
Deshidratarea avansata a namolurilor, cu reducerea componentei organice, se realizeaza
prin procedee termice de prelucrare. In acest mod in marile statii de epurare unde volumele de
namol sunt importante se asigura conditii de a manevra usor namolurile deshidratate,
independent de conditiile atmosferice. Metodele frecvente aplicate la deshidratarea avansata a
namolurilor : - uscarea termica; - incinerarea.
Valorificarea i evacuarea finala
Valorificarea namolurilor nu constituie un scop in epurarea apelor uzate urbane, ea
trebuie considerata numai ca fiind un mijloc de indepartare rationala a substantelor nocive din
apele uzate.
Namolul din statiile de epurare urbane contin, in afara de gazele de fermentare, unele
substante care pot fi valorificate. Unele dintre acestea, cum sunt substantele hranitoare pentru sol
i plante i-au gasit o larga utilizare. In schimb, recuperarea de metale i de alte substante utile se
aplica in special la namolurile provenite din apele uzate industriale.
Folosirea namolului in agricultura se face sub forma de namol lichid proaspat, namol
lichid stabilizat aerob, namol lichid pasteurizat, namol deshidratat, namol compostat, namol
uscat, in toate cazurile fiind obligatoriu a respecta normele i restrictiile ecologice recomandate
de agentiile de protectia mediului.
Pentru namoluri ce nu se preteaza la valorificare sau pentru cele care nu au inca create
conditii de valorificare, se pune problema unei depozitari finale, in conditii corespunzatoare de
protectie a mediului inconjurator. In acest scop, se pot folosi iazurile de namol, halde speciale de
depozitare, in subteran, evacuarea in mare la distante convenabile fata de tarm i la o anumita
adancime.

Valorificarea fertilizatoare a namolului variaza in functie de procesul de tratare al


acestuia, desi valoarea lui ca ingrasamant este destul de redusa.
Utilizarea in agricultura a namolurilor de epurare reprezinta una dintre metodele de
degajare a acestora i o forma de punere in valoare a continutului lor in materie organica i
elemente nutritive. In urma cercetarilor privind utilizarea namolurilor de la statiile de epurare in
agricultura se pot face aprecieri diferite de comportare a solurilor i a productiei de plante:
Influenta fertilizarii cu namol asupra productiei pajitilor temporare; S-a constatat ca
namolul rezultat de la epurarea apelor uzate oraeneti determina creterea productiei de
substanta uscata pe pajitile temporare, numai cand se administreaza sub aratura la infiintare i
repetat in fiecare an, toamna, la suprafata pajitii, fara aport de ingraaminte chimice.
Influenta compostului din namol de epurare asupra productiei de raigras; Rezultatele
obtinute, mai ales pentru primul an de experimentare a compostului provenind din fermentarea
aeroba a namolului de epurare in amestec cu resturi vegetale, evidentiaza un efect foarte
favorabil al acestuia asupra randamentului la raigras.
Valorificarea compostului urban in anumite spatii verzi, respectiv parcuri, scuaruri, zone
de agrement, poate fi o solutie favorabila de punere in valoare fara a dauna animalelor, omului i
mediului inconjurator in general.
Este remarcabil i efectul remanent al compostului urban productiei de raigras, ceea ce ar
putea satisface, pe o perioada de cel putin doi ani, necesarul de elemente minerale pentru o
pajite sau un spatiu verde.
Efectele folosirii compostului din namol de epurare pentru solurile agricole; S-a constatat
ca utilizarea compostului din namol de epurare i resturi vegetale are in general efecte favorabile
asupra solului i plantelor i poate fi folosit ca material fertilizant in conditii de supraveghere
permanenta.In consecinta, fertilizarea cu compost din namol de epurare, mai ales in doze
moderate, permite realizarea unor productii bune din punct de vedere cantitativ i calitativ, chiar
i la cultura tomatelor, plante susceptibile de a acumula metalele grele i care, fiind consumabile
in stare proaspata de catre om, necesita o foarte mare atentie in ceea ce privete fertilizarea.
Pentru a diminua efectul poluant al namolului de epurare ce se va folosi in agricultura i a
putea valorifica elementele nutritive pe care le contine, este necesar ca namolul sa fie tratat in
mod corespunzator, sa se aplice numai pe soluri pretabile, in dozele i epocile stabilite, la un
anumit sortiment de culturi recomandate i sa se asigure un control adecvat al calitatii factorilor
de mediu.
Cantitatile sau dozele de namol de epurare ce pot fi aplicate pe terenurile agricole nu pot
fi recomandate intrucat ele trebuie sa se calculeze in functie de continutul in metale grele al
namolului de epurare i continutul in metale grele al solului. Un alt factor care se ia in
considerare la stabilirea dozelor este necesarul de elemente nutritive al speciei cultivate dar acest
factor este relativ deoarece creterea excesiva a dozelor de namol poate conduce la creterea
continutului solului i plantelor in metale grele.
Tinand cont de rezultatele studiilor realizate precum si de legislatia in vigoare referitor la
utilizarea namolurilor se recomanda ca modernizarea statiilor de epurare sa cuprinda i
tehnologia de tratare a namolurilor in vederea valorificarii acestora in agricultura.

Compostarea constitue un procedeu de mineralizare a materiei organice continute in


namol cu ajutorul microorganismelor, realizandu-se in final un material inofensiv, cu un volum si
greutate redusa ce poate fi utilizat fara dificultati din punct de vedere igienic ca ingrasamant
agricol. Namolul se preteaza mult mai bine la compostare daca este amestecat cu gunoi menajer.
Parte din umiditatea namolului este trecuta gunoiului menajer realizandu-se un amestec cu
umiditate medie de 40-50% si o proportie favorabila a raportului intre carbon si azot de 10/115/1 furnizand carbonului care lipseste din namol. Cand se adopta solutia de compostare numai a
namolului, atunci trebuie sa se adauge materii uscate (turba) pentru a favoriza trecerea aerului
prin stratul de compost. Compostarea se poate realiza pe cale naturala sau pe cale artificiala. In
primul caz materialul (namolul+reziduri uscate menajere) se composteaza in gramezi-depozite de
dimensiuni adecvate. In interiorul acestor gramezi temperatura se ridica spontan la circa 70 C
avand loc o diminuare avansata a potenialului patogen si o igenizare a materialului. Procesul
dureaza in anotimpul calduros circa doua trei luni.
Compostarea artificiala se realizeaza intr-un tambur rotativ unde amestecul mentionat
mai sus este incalzit la temperatura de 60 C timp de 6-7 zile dupa care materialul rezultat este
asezat in gramezi de 1,5 m inaltime [ Dima M. - 1998].

5.5. Fise tehnice


Fia tehnica a gratarului
Denumire utilaj: Gratar
Domeniul de utilizare: Gratarul retine solidele mari din apa uzata introdusa in statia de epurare.
Descriere: Gratarele sunt alcatuite din bare metalice.Gratarele se deosebesc dupa distanta dintre
barele metalice si sunt de doua tipuri: gratare rare i gratare dese.
Distanta dintre bare este variabila: pentru gratare rare se recomanda distante cuprinse
intre 2,5-5 cm (chiar 8-10 cm); pentru gratarele dese deschiderile dintre bare variaza intre 1,5-2,5
cm. Distanta dintre barele gratarelor aezate in fata statiilor de pompare a apelor uzate brute
variaza intre 5-15 cm. Gratarele pot avea forme plane sau curbe. Grosimea barelor variaza intre
0,8-1,2 cm.
Functionare:Gratarele au rolul de a retine corpurile de dimensiuni mari (gratarele rare) si
suspensii de dimensiuni mari (gratare dese)
Dimensiuni: -Laimea barelor: s=10 mm;
- Coeficientul de forma a barelor: =1,83;

- Distanta dintre bare: b=20 mm;


- Unghiul de inclinare: =750;
- Numarul de bare: n= 67
Fia tehnica a deznisipatorului
Denumire utilaj: Deznisipator
Domeniul de utilizare: Deznisipatorul re ine suspensiile granulare sub forma de particule
discrete care sedimenteaza.
Descriere: Amplasamentul deznisipatoarelor, este prevazut la inceputul liniei tehnologice de
epurare mecanica a apelor uzate, dupa gratare;
In deznisipatoare sunt retinute particule de nisip cu diametrul mai mare de

0,2-0,3mm

i pana la maximum 1,0 mm.


In functie de modul de curatire a depunerilor, se deosebesc deznisipatoare cu curatire
manuala, deznisipatoare cu, curatire mecanica i deznisipatoare cu, curatire hidraulica.
Functionare: Deznisipatorul are rolul de retine a suspensiilor granulare care sedimenteaza.
Exploatarea i intre inerea deznisipatorului consta in cura irea bazinului i evacuarea namolului
cu utilaje speciale.
Dimensiuni: - Aria orizontala: A0=31,30 m2;
- Aria transversala: Atr =4,8 m2;
- Lungimea: L=5,4m;
- Latimea: B=8,69m;
- Inaltimea: H=0,76 m;
- Numarul de compartimente: n=6.
Fia tehnica a decantorului primar

Denumire utilaj: Decantor primar.


Domeniul de utilizare. El retine particulele floculante, materiile solide in suspensie, in scopul
reducerii suspensiilor in decantorul primar, folosind urmatoarele solutii tehnologice:

creterea duratei de decantare;

adaugarea unor substante in suspensie care sedimenteaza uor;

aerarea preliminara a apelor uzate care contribuie la formarea flocoanelor prin


intesificarea numarului de contacte ale particulelor floculante.

Descriere: decantorul primar prevede trei compartimente cu dispozitive de separare, un canal de


ocolire, camere de repartitie aezate in fata decantorului, dotate cu stavilare i orificii cu ajutorul
carora se regleaza debitul i nivelurile de apa in fiecare compartiment.
Functionare: Accesul i evacuarea apei se face cat mai uniform pentru o functionare cat mai
buna a ascetuia. Distributia apei in decantoare trebuie realizata pe toata inaltimea utila, precum i
pe toata latimea ori perimetrul distribuitorului.
Dimensiuni: - Aria orizontala: A0=768,12m2;
- Aria transversala: Atr =32 m2;
- Lungimea: L=72 m;
- Latimea: B=10,66m;
- Inaltimea: H=2.99 m;
- Numarul de compartimente: n=3
Fia tehnica a bazinului cu namol activ
Denumire utilaj: Bazin cu namol activ
Domeniul de utilizare: Bazin cu namol activ are un rolul principal in eliminarea materiilor
organice biodegradabile continute in apele uzate cu ajutorul organismelor ce intra in alcatuirea
namolului activat.
Descriere:

Epurarea biologica cu namol activ a apelor uzate in bazine de aerare este procedeul cel
mai utilizat in statiile de epurare ale marilor centre urbane. Aceasta extindere a procedeului este
justificata de urmatoarele avantaje, in comparatie cu filtrele biologice: realizarea unei eficente de
epurare mai ridicate, atat iarna cat i vara, sunt lipsite de mirosul neplacut i de prezenta
mutelor, suprafetele specifice sunt mai reduse, permite o mai uoara adaptare a procesului
tehnologic din statia de epurare la modificari de durata ale caracteristicilor apelor uzate.
Functionare: In bazinul cu namol activ au loc procesele metabolice ale microorganismelor ce
intra in alcatuirea namolului activat avand un consum mare de energie.
Dimensiuni: - Lungimea: L=43,2m;
- Latimea: B=4,8 m;
- Inaltimea: H=4.8 m;
- Numarul de compartimente: n=2.
Fia tehnica a decantorului secundar.
Denumire utilaj: Decantor secundar.
Domeniul de utilizare: Decantorul secundar retine membrana biologica evacuata odata cu
efluentul din bazinul de namol activ.
Descriere: Din punct de vedere constructiv, decantoarele secundare utilizate sunt de de obicei de
tip longitudinal i radial, echipate cu dispozitive adecvate pentru colectarea namolului.
Functionare: Decantorul este echipat cu dispozitive adecvate pentru colectarea i evacuarea
namolului in mod continuu sau cu intermitent, cu conditia ca intervalul de timp dintre doua
evacuari de namol sa nu fie mai mare de 4 ore.
Dimensiuni: - Diametrul: D = 50 m;
- Inaltimea: H = 4,8 m;
- Suprafata utila a decantorului: Au=1290 m2;

- Numarul de decantoare: n=1;

Capitolul VI : Constructii si instalatii prevazute in cadrul statiei de


epurare a apelor uzate
6.1 Constructii si instalatii legate direct de procesul tehnologic al statiei
de epurare
Asezarea in plan, cea mai logica a constructiilor si instalatiilor din statia de epurare este
cea care urmareste procesul de tratare.
Asezarea pe vertical este dictate de conditiile de curgere hidraulica a apei in statie, care
trebuie sa se realizeze ori de cate ori este posibil prin gravitatie, de natura terenului de fundatie si
de topografia amplasamentului.
Din motive de exploatare, protectia contra racirii apelor uzate, structura etc., bazinele cu
diferite folosinte din statia de epurare, sunt astfel asezate, incat nivelul apei din ele sa corespunda
cu nivelul terenului, uneori sunt ingropate complet, iar alteori sunt jumatate ingropate si jumatate
mai mult ridicate deasupra solului.
Alegerea intre bazinele plate si cele adanci trebuie bine analizata, deoarece in numeroase
cazuri, spre deosebire de constructia celor mai multi proiectanti, bazinele adanci pot fi mai
avantajoase. Statiile de epurare se construiesc in terasele inferioare ale raurilor, unde in orice
moment exista pericolul ridicarii nivelului apelor subterane, care atrage dupa sine marirea fortei
de sub presiune, in special la bazinele plate; de aici, necesitatea construirii de radiere cat mai
groase, care sunt de multe ori mai costisitoare decat epuismentele din timpul executiei bazinelor
adanci.
In ceea ce priveste forma in plan a bazinelor ingropate in pamant, fara indoiala forma
circulara, in comparatie cu cea rectangulara, este cea mai avantajoasa din toate punctele de
vedere.
Materialul de constructie ale obiectelor dintr-o statie de epurare este betonul armat sub
diferite forme. Otelul este cel mai des folosit pentru partile metalice, acoperisuri, distribuitoare,
scari etc.
Compartimentarea constructiilor, atat pentru a evita oprirea intregii statii in caz de avarie,
cat si pentru o usoara exploatare si realizarea dezvoltarii pe etape a statiei, trebuie avuta in
vedere in permanenta in proiectare.

Conductele si canalele de legatura intre diferite constructii si instalatii din statie reprezinta
un procent important din ansamblul statiei de epurare. Conductele trebuie amplasate asfel incat
canalul de aductiune a apei in statie sa nu fie pus sub presiune.
La canale, colturile intre radieri si pereti vor fi rotunjite, pentru o mai buna antrenare a apei
si se vor evita curbele in loc, iar in plan se recomanda raze de curbura egale cu de 5 ori latimea
canalului. Conductele se executa din fonta, azbociment, otel izolat la interior si exterior, iar
canalele din beton si de cele mai multe ori din elemente din beton armat prefabricate.
Conductele de by-pass pot apare ca necesare in urmatoarele puncte: la intrarea in statie,
dupa gratare, dupa deznisipare, dupa decantoarele primare. In particular, conductele de by-pass
sunt necesare statiilor de epurare care primesc ape uzate din retele de canalizare dimensionate in
sistem unitar, insa pot fi necesare si celor care primesc ape uzate din retele in sistem divizor,
atunci cand cantitati importante de apa subterana sunt colectate in acestea.
Conducte prin care se transporta namolul, executate de obicei din fonta, trebuie sa fie
suficient de mari in diametru deoarece pierderile de sarcina sunt cu 50 100 % mai mari in
comparatie cu cele care transporta ape uzate. Aceste conducte trebuie sa fie prevazute cu
posibilitati de curatire din loc in loc si cu ventuze pentru evacuarea gazului.
Camerele de repartitie au ca scop sa asigure distributia automata si uniforma a unor
cantitati egale de ape uzate si namoluri la constructii sau compartimente similare.

6.2 Constructii si instalatii anexe statiei de epurare


Grupul de exploatare cuprinde in principal camera dispecer, laboratorul cu birourile, sala
de mese si grupul sanitar. Marimea acestuia depinde de capacitatea statiei de epurare.
Printre cladirile importante din statie si necesare in principal exploatarii trebuie mentionate
casa pompelor, camera vanelor la bazinele de fermentare a namolurilor, constructiile care
utilajele pentru filtrare sau tratarea namolurilor, camerele gratarelor etc.
Reteaua de alimentare cu apa in statiile de epurare trebuie sa asigure necesitatile: sanitare,
de spalare a diferitelor bazine si instalatii, de racire, de functionare a unor echipamente,
proceselor de epurare pentru stropitul zonelor verzi si spalarii vehiculelor.
Reteaua de canalizare din incinta statiei de epurare are drept scop sa colecteze apele uzate
rezultate de la diferite folosinte si sa le evacueze in canalul de aductiune a apei uzate in statie;
apele meteorice pot fi evacuate si in amonte de treapta de epurare biologica.
Reteaua de alimentare cu energie electrica, cu gaze, cu apa calda, abur, aer comprimat etc.,
sunt folosite atat pentru necesitatile instalatiilor de epurare, cat si pentru exploatarea generala a
statiei.

Echimpamente. Cladirile statiilor de pompare, a generatoarelor de putere etc. Sunt


prevazute cu macarale fixe; pentru celelalte nevoi ale statiei, care apar mai rar in exploatare,
statia trebuie sa fie dotata cu macarale mobile, necesare, de exemplu ridicarii unor stavilare,
vane, gratare etc.
Protectia muncii si tehnica securitatii trebuie sa constituie o preocupare deosebita a
proiectantului, deoarece intr-o statie de epurare sunt multe puncte in care se pot produce
accidente. In acest sens se vor prevedea balustrade la toate bazinele, instalatii de joasa tensiune,
de ventilare, precum si toate celelalte echipamente necesare evitarii oricarui accident.
Amenajarea terenului este una din preocuparile importante ale proiectarii. Drumurile de
acces la diferite constructii si instalatii, precum si la constructiile anexa, vor fi proiectate in
functie de utilaje, materialele etc. care trebuie transportate. Amenajarea de terase generale in
statie se practica numai cand terenul permite constructia acestora. Plantatul florilor in unele
puncte este recomandat. Ingradirea statiei de epurare cu un gard din prefabricate se considera
obligatorie, atat pentru protectia ei, cat si a oamenilor si animalelor care ar patrunde in statie.
Toate constructiile si instalatiile, precum si contructiile anexa, vor fi amplasate si executate
pentru a raspunde, in afara conditiilor tehnologice de epurare, si conditiilor architectonic.

Capitolul VIII Bibliografie

M. Dima Epurarea apelor uzate urbane, Editura Junimea, Iai, 1998


Tudose R. Z., Stancu A., Vitan F., Horoba D., Petrescu S., Ibnescu I., Popovici L.
Bcoanu A., Moise A., Crstea S.Fenomene de transfer i utilaje n industria chimic,
Ed. Rotaprint, Iai, 1990;

Macoveanu M, Teodosiu C., Duca Gh. Epurarea avansat a apelor uzate coninnd
compui organici nebiodegradabili, Ed. Gh. Asachi, Iai, 1997;

Dima Mihai, Proiectarea staiilor de epurare. Indrumator, Editura Politehnica, Iasi, 1981
Dima Mihai, Epurarea apelor uzate. Canalizari, volumul II, Editura Tehnica Ghe.
Asachi, Iasi, 1998
Negulescu Mircea, Epurarea apelor uzate orasenesti,Editura Tehnica, 1978
Carmen Teodosiu, Dan Gavrilescu, Florina Ungureanu Practici de manegment durabil
al apei in industria hartiei editura Cernic Iasi 2007
Normativele privind stabilirea limitelor de incarcare cu poluanti a apelor uzate industriale
si urbane la evacuarea in receptorii naturali, NTPA 001/002
Ovidiu Ianculescu Epurarea apelor uzate editura Matrix Rom- Bucuresti 2001