Curs 2- 13.10.

2014
Prescriptia extinctiva
Mat presc ext e ft imp.
Not de presc
Structura dr sub civil- def: dr sub civil e o prerogativa recun si
garantata de dr obiectiv civil care confera tit posib de a pretinde de la alte
pers o anumita conduita( care sa ii procure un avantaj tit dr sub) si care ofera
sprijinul fortei coercitive a statului in cazul in care asistam la o neexecutare
voluntara.
Cele 3 elem:
1.o prerogativa recun de dr civil
2.in baza unei asemena prerog tit dr sub poate solicita unei sau unor alte pers
sa aiba o anumita conduita- dr sub se aseamana cu puterile
3. ac prerog pe care o are tit si care se manifesta prin put lui de a det alte
pers sa aiba o anumita cond beneficiaza de sanct din partea sist etatic( daca
cel oblig sa aiba o anumita cond, nu se cf si nu adopta respectiva cond, tit dr
sub se poate adresa org statului si poate cere oblig sub pasiv sa adopte cond
la care s-a angajat)
Ex: existenta unei creante banesti: cineva iti da 100 lei si dupa o sapt
iti cere banii-=> oblig de a restitui 100 lei, daca se intampla sa nu se
plateasca respectiva suma exista posib de a merge la un organ etatic care sa
poata sa oblige respectiva pers sa dea cei 100 lei. Creanta poate fi aferenta
unei oblig de a face- ex: incheierea unui contr( mai intai se incheie antecontr).
In mat dr reale, ex tipic: propr; dr de propr teoretic nu ar necesita
interventia statului.
In mat dr personal-nepatr:- necesita si ele apararea din partea statului,
la modul concret.
Apararea dr sub civil trebuie inteleasa intr-un context extrem de
particular. Dr sub comporta 2 elem:
-dr sub primar( ceea ce percepem noi ca fiind dr sub- eu am dr de a-ti cere tie
o anumita cond si tu ai oblig corelativa de a respecta acea cond) si
-dr sub secundar sau dr mat la actiune- despre ac vom vb in mat presc ext
Dr mat la actiune- art 2500 NCC def: ...
- dr mat la act: e prerog pe care o are tit dr sub de a se adresa org statului in
vederea protejarii concrete a dr sau sub. Ac dr la actiune in sens mat e dr de a
obtine spriinul st pt protejarea dr sub- def art 2500, alin 2 NCC. In afara de ac
dr la act exista si un dr la act in sens procesual( art 21 din Const=>
consacrarea unui dr la act in sens procesual pt orice pers).
Exista sit cand cele 2 comp se intrepatrund: procedura ord de plata. Ac
proc are specificul ca inainte de a merge in instanta sa faci o somatie deb tau
in care sa ii spui vezi ca imi dat atata si daca nu imi dai banii te dau in juddeb se poate conforma=> nu mai e nevoie de forta coercitiva a st.
Exista deosebiri intre cele 2 comp ale dr sub civil:
-in ceea ce priv sub, deoseb se releva in mat dr reale in care sub pasiv e
nedet. In mat dr sub primar, drept real avem un sub pasiv nedet, dar atunci
cand vb de dr sub sec intotdeauna vom avea 1 sau mai mult sub det( aceia
care nu au resp oblig de a nu aduce atingere dr real).
-in ceea ce priv ob, dr sub primar impune o cond la modul gen( a da, a face
sau a nu face), pe de alta parte dr sub sec poate impune mai mult decat o
cond, poate impune o sanctiune- care poate differi de ob dr sub primar- ex:
am de dat inapoi 100 lei( ob dr sub primar: oblig de a da 100 lei), daca nu o
execut de bunavoie mi se va cere in instanta sa dau 100 lei si sa mai platesc
dobanzi.
Presc ext
-dpdv terminologic ne putem imagina ca vb de o institutie de dr civil
-elem esentiale pt a ne afla in sit aplicarii acestei institutii:

1.existenta unui dr sub civil( existenta sa valabila)

2.existenta trecerii timpului- fara un termen nu putem concepe presc ext
3.ef trebuie sa fie ceva cu stingerea dr, dar nu e vorba de stingerea dr sub ca
atare ci doar de stingerea dr sub sec- numai el e afectat de presc ext
-def: mod de inlaturare a rasp civile constand in stingerea dr mat la actiune
neexercitat in termenul stab de lege ori de catre parti, dupa caz. Inlat rasp
civile intr-un sens lim- numai prin stingerea dr sub sec.
-dpdv al regl: presc ext e regl in art 2500-2543 NCC
-cf lui 2516- disp prez titlu constituie dr comun in mat presc ext=> disp de
aici vor fi aplicabile inst presc ext nu numai daca e vorba de presc ext,
institutie a dr civil, ci si daca vb de presc ext in ceea ce priv rasp
contraventionala
Avem si n complementare in ac mat- 2516 alin 2. Avem si n speciale in
ceea ce priv presc ext care sunt ingramadite tot in NCC, dar nu intre 2500
-2542: ex art 423, alin 4, 427, alin 1- e impresc dr copilului de a sti cine e tatal
sau doar pe durata vietii copilului. In mat dr reala imprescriptibilitatea deriva
din 523 alin 2 NCC. Avem si legi speciale care pot contine disp referitoare la
presc ext- art 45 din l 10 pe 2001- de citit.
Caracterul n care regl presc ext
-decr 167 pe 58 regl p e prin n imperative, de ordine pub de la care nu se
putea deroga.
-NCC intoarce foaie si declara n din mat p e ca fiind de ordine pr si deci pres
ext priveste doar rrap dintre parti si doar ele poate sa invoce presc ext. Presc
ext nu mai opereaza de drept si exista si in art 2507 o disp care spune ca
partile pot renunta la presc, pe de o parte daca term de p s-a implinit si dr
mat la act s-ar fi stins, iar pe de alta parte exista sit in care term de p nu s-a
implinit, iar dr mat la act nu s-a stins, astfel, se spune ca se poate renunta la
beneficiul term scurs, dar neimplinit- incepe sa curga iar termenul de p, ca si
cum nu s-ar fi scurs deloc.
-disp dinmat pres au un caracter imperativ de ord pr- presc ext e regl prin
lege, nu putem avea o p e regl conventional. De asemenea, e interzisa-art
2515 alin 2- lim in care poate interveni conventia partior, care nu poate
schimba nat presc sau impresc a unei actiuni. Dincolo de aceste lim, partile
pot dispune in privinta reg edictate de lege in mat presc=> maj n sunt
dispozitive.
Daca legea instituie un termen de presc de 3 ani si partile convin la un
termen de 3 zile=> nu e ok=> e regl o lim min a termenului de presc de 1 an
si un termen max de 10 ani. Legea insasi stab termene de 10 ani sau mai
lungi. Daca s-ar fi acceptat ac limitare de 10 ani, s-ar fi ajuns in sit in care sa
zicem ca era un termen de 15 ani, iar partile conveneau sa fie un termen de
30 ani, acesta ar fi fost redus la 10 ani si legea se contrazicea.
aer 2515, alin 3- termenul e caracterizt prin dur de timp si prin momentul de
la care incepe sa curga, care e mai greu de identificat. Exista sit in care un
termen de 1 an care poate fi mai lung decat un termen de 3 ani. Legea
permite conventii si in ceea ce priv momentul de la care incepe sa curga
termenul de presc- tot 2515 alin 3. Pot fi modificate cauzele legale de
suspendare sau de intrerupere.
De asemenea, disp inmat presc ext sunt relative- beneficiarul presc ext
e sub pasiv al rap jur pt ca impotriva lui s-ar pune in miscare actiune de
obligare la conformare=> stingerea dr mat la act profita sub pasiv al rap jur,
instanta nu mai are dr sa puna in disc partilor intervenirea presc ext. Partea
care doreste intervenirea presc trebuie sa invoce ac lucru la inceputul jud, fie
prin intampinare, fie la primul termen de jud la care partile sunt legal citate.
de la ac reg exdista totusi si o derogare- 2514 consacra dr altor pers decat
paratul de a invoca intervenirea presc, pers care au interes ca oblig paratului

sa fie stinsa, si anume cei care ar fi chemati sa rasp impreuna cu paratul

dacca ac ar fi trebuit sa se cf: fideiusorii, cred paratului si codeb.
In legea de punere in aplicare avem cateva art ft imp pt ca s-a
schimbat conceptia cu privire la presc ext. Art 201 evoca princ tempus regit
actum- ne int ip presc care au inceput inainte de intrarea in vig a codului civil,
cu privire l ac se aplica tot decr 167 pe 58. Legea precizeaza ca e vorba de
presc care au inceput si care nu s-au stins inainte de intrarea in vig a noului
cod. ICCj a spus: in interpr si aplicarea disp ac text stab ca presc incepute
inainte de data de 1 oct 2011 implinite sau nu inainte de ac termen se aplica
decr 167 pe 58, chiar daca litigiile au loc dupa data de 1 oct 2011. Ca o
consecinta a acestui principiu, art 202 spune ce se intampla cu conv privind
presc. In ac timp legea de punere in aplicare instituie exceptii de la ac princart 203, 204 evoca ac sit: ex: cauzele de susp a term de presc.
art 2563- NCC
Efectul: prsc ext duce la stingerea dr mat la act care nu a fost exercitat
in term stab de lege sau de parti, dupa caz. Consecinte:
1. sub activ nu mai poate cere concursul fortei coercitive a st
2. 2506, alin 2: dupa impl term de presc cel oblig poate refuza executarea
prestatiei. Sub pasiv poate opune org de executare intervenirea presc- refuz
legitim de a se conforma. Trebuie remarcat: nu se stinge dr sub ca atare, se
stinge numai comp sa de dr mat la act, dr sub sec, dr sub primar
supravietuieste. Daca supr inseamna ca sub pasiv ramane obligat numai ca
sub activ nu il mai poate forta sa adopte acea cond, dar daca sub pasiv
executa oblig, acea executare e perfect valabila si daca dupa sub pasiv cere
restituirea sub activ nu trebuie sa ii restituie.
3. recun dr care a fost prescris renaste dr mat la actiune- daca recun ca
datoreaza inseamna ca sub pasiv si-a asumat ca are o oblig care poate fi pusa
in executare deci reincepe sa curga termenul de presc
Princ ef presc ext:
1.accesoriul urmeaza soarta principalului care in mat presc ext e regl de art
2503 alin 1.
exceptii:
-2504: daca acel accesoriu e o garantie reala, dr la actiune ipotecara nu se
prescrie cand s-a prescris dr mat la act al creantei. art 74 din legea de punere
in aplicare: este imprescriptibil:... ce se intampla daca dr real accesoriu nu e
dr de ipoteca, e un dr gaj? se aplica si in cazul act cred gajist art 2504? Da,
chiar daca nu scrie in 2504 scrie in 2494. Ac impresc intrucat priv doar dr real
de garantie e lim din dubla perspectiva: nu se va putea executa mereu
creanta garantata, putem executa accesoriu, adica pana la cel mult val
bunului ipotecat, respectiv gajat- nu se mai poate obtine toata creanta, tot ce
datora deb; mai mult daca existau si dobanzi, dobanzile erau accesorii
creanttei al carei dr mat la actiune s-a prescris
2.presc priv fiecare prestatie in parte- cf 2503 alin 2 daca un deb e oblig la
prestatii succesive atunci term pt fiecare presc e deosebit- contr de locatiune,
spre ex, in fiecare luna se plateste chiria, dar pt fiecare una se naste o
prestatie sep, daca nu s-a platit chiria pt 1 an de zilesi timp de 2 ani nu esti
dat in jud, pe de o parte se poate spune ca toate chiriile mai vechi de 3 ani nu
mai pot fi cerute, dar cele mai noi de 3 ani pot fi cerute. Exista si exceptii:
ex:vanzarea unui bun cu plata in rate, prestatiile sunt succesive, dar
finalitatea lor e sa acopere contravaloare bunului.Momentul de incepere a
term de presc e dat de mom scadentei ultimei rate pt ca abia atunci devine
scadent pretul in ansamblul sau
3.presc nu impiedica dr de compensatie- art 2505( compensatia presupune 2
creante reciproce si de sens contrar- opereaza automat cu exceptia cand
partile au excluso) daca presc a intervenit ulterior indeplinirii cond
compensatiei...

Nat jur a presc ext

-e vorba de o institutie de dr mat, nu de dr procedural
-dupa ce intervine transforma oblig din pura si simpla in una nat- suntem in
prezenta unei novatii? nu, nu e vorba de o novatie pt ca ac presupune
stingerea oblig initiale si nasterea unei oblig noi, dar aici dr sub primar nu se
stinge
-inlatura rasp civila, daca a intervenit presc nu mai pot fi tras la rasp
Delim institutiei fata de inst conexe:
-se deosebeste fund de presc achizitiva, adica uzucapiunea
-presc et se deosebeste de decadere- ncc contine dispexprese cu privire la
decadere-2545 si urm. decaderea stinge chiar dr sub primar, mai mult
termenele de decadere, care trebuie precizate expres fie de lege fie de conv,
nu pot fi intrerupte sau suspendate
-se deosebeste de termenul extinctiv- modalitate a oblig care conduce ar la
stingerea dr sub primar la mom implinirii termenului stab de parti