Sunteți pe pagina 1din 3

Constructii masive

CURS 8 8.12.2014 Saptamana 11


CAP: INTERACTIUNEA STRUCTURA FLUID
Ipoteze. Generalitati
Actiunea seismica produce in fluide stari de eforturi unitare care se pot evalua pe
baza ecuatiilor hidrodinamice. De obicei se accepta ipoteza fluidului perfect, fara
vascozitate. In aceasta ipoteza starea de eforturi intr-un punct este caracterizata de
eforturi de compresiune identice dupa toate directiile ca si in cazul fluidelor in
repaus. Din punct de vedere practic ne intereseaza presiunile hidrodinamice care se
dezvolta pe peretii care marginesc fluidul sau pe peretii structurilor. In ipoteza
fluidului perfect, fara vascozitate presiunile hidrodinamice au orientare normala pe
suprafata de aplicare, la fel ca presiunile hidrostatice. Evaluarea efectelor
hidrodinamice se face prin analiza cuplata a sistemului unitar structura-lichid, aflat
in interactiune in timpul unui seism. Practic se utilizeaza metoda pe substructuri, in
care substructura, constructie masiva si substructura lichid se analizeaza
independent, in conformitate cu legile care le guverneaza(ec de miscare pentru
solide si ec de miscare pentru fluide). Conlucrarea dintre substructuri se introduce
prin conditiile de margine puse pe zonele de contact. Chiar si in acest concept de
substructuri raman serioase dificultati de analiza uneori admitandu-se si alte
simplificari:
-neglijarea conpresibilitatii lichidului(se considera incompresibil)
-neglijarea valurilor si a modificarilor suprafetei libere a lichidului
Rezultatele unor masuratori si ale analizelor dinamice numerice par sa arate ca
influenta lichidului(fluidului)din lacul de acumulare asupra raspunsului seismic al
constructiilor masive din materiale locale nu este nesemnificativa. Aceasta influenta
exista si se datoreaza tocmai faptului ca o mare parte a constructiei masive se afla
sub apa. Amplitudinea acceleratiilor de raspuns se modifica putin, dar tensiunile se
modifica semnificativ. Interactiunea dinamica structura lichid este importanta atunci
cand se tine seama de presiunea apei din pori si de posibilitatea aparitiei
fenomenului de lichefiere.
Reprezentarea matematica a unui sistem alcatuit dintr-un corp elastic alaturat unui
mediu lichid, a fost formulata cu ajutorul elementelor finite de Zenchevici, iar pe un
model cu diferente finite de Popovici. In esenta, procedeul consta in cuplarea
ecuatiilor de miscare ale solidului elastic (exprimat in deplasari) cu ecuatiile de
miscare ale lichidului(exprimat in presiuni). Efectul interactiunii structura-mediufluid va fi mai important la structurile etansate cu nucleu si mai putin important la
structurile etansate cu ecrane cu materiale nepamantoase. Efectul interactiunii
structura teren de fundare si fluid este mai semnificativ in cazul terenurilor de
fundare mai putin rigide si mai permeabile(terenuri slabe de fundare-terenuri
nisipoase, argiloase si leoessoide)
Ecuatii care guverneaza fenomenul
Sub forma generala, ecuatiile de miscare ale corpului barajului aflat in contact cu
lichidul sunt de forma:

[ C ]D+
[ K ] D+ F h ( t ) =R ( t )
[ M ] D+
Fh -vectorul fortelor hidrodinamice variabil in timp

Constructii masive
CURS 8 8.12.2014 Saptamana 11
Pe suprafetele de contact dintre structura si fluid se pun conditiile de margine
*figura
Miscarea cu amplitudini mici a unui lichid compresibil este guvernata de urmatoarea
ecuatie
2

1
+ p2 + p2 2 p2 =0
2
x y z c t

Consitii initiale

p ( x , y , z , t ) =0
p ( x , y , z , t )
=0
t

p ( x , y , z ,t )=0 pentru S 4conditie de margine fara valuri


p
n
2 n
=
=
pt S 1
n
t
t2
p ( x , y , z ,t )=0 pentru S 3
p 1 p
=
Somerfeld
x c t
p
=0 pt S 2
n
n

- deplasarea pe directia normala la suprafata de contact

Conditia lui Somerfeld- Daca lungimea domeniului fluid discretizat este relativ mica
se aplica conditia de radiatie a lui Somerfeld=filtru de radiatie.
Amortizarea care apare in masa de lichid se poate spune ca este data in cea mai
mare parte de amortizarea de radiatie, dar este posibil sa existe si o apreciabila
amortizare interna care poate fi inclusa in calcule prin procedee asemanatoare celor
folosite pentru domeniul solid sau prin introducerea factorului de vascozitate in
ecuatii.
Rezlvarea sistemului de ecuatii se poate face printr-o analiza pas cu pas in domeniul
frecventelor. In aceasta analiza se intampina greutati din cauza nesimetriei
matricelor sistemului.
O cale mai buna de tratare a problemei o constituie rezolvarea separata a
sistemului de ecuatii impunand prin incercari vectorul presiunilor pe suprafata de
contact structura lichid si iterand apoi.
La determinarea matricelor caracteristice pentru domeniul lichid se va tine seama
ca tensiunile tangentiale sunt nule, iar tensiunile nirmale intr-un punct sunt egale
indiferent de directie.

Constructii masive
CURS 8 8.12.2014 Saptamana 11
Introducerea in calcule a modulului transversal de elsticitate nul G=0 poate avea
drept rezultat ca matricea de trecere de la deformatii specifice la tensiuni in lichid
devine singulara. Pentru a inlatura acest neajuns se poate introduce in calcule o
valoare foarte mica, dar finita pentru G. Filtrul de radiatie rezolva chestiunea
conditiei de margine, de asemenea cu aproximatie. O rezolvare mai buna poate sa
ofere aplicarea procedeului elementrlor finite de margine. Se mai numesc si
elemente infinite. Atat procedeul elementelor infinite cat si aplicarea conditiilor de
margine Somerfeld permit discretizarea lichidului din lac pe o lungime redusa
excluzand posibilitatea de reflexie a undelor la granita artificiala.
Pentru obtinerea unor rezultate cat mai exacta este necesara discretizarea mediului
lichid pe cel putin o lungime egala cu dublul lungimii sectiunii transversale a
barajului.