Sunteți pe pagina 1din 8

MOTORUL DIESEL I MOTORUL OTTO

-COMPARAIE-

Elev: Patachi Alexandru - Marius


Profesor: Ciobanu Elena

Motoarele cu combustie intern


Se numete motor cu combustie intern orice dispozitiv care obine energie
mecanic direct din energie chimic prin arderea unui combustibil ntr-o camer de
combustie care este parte integrant a motorului (spre deosebire de motoarele cu
ardere extern unde arderea are loc n afara motorului.).
Exist de fapt patru tipuri de baz de motoare cu ardere intern dup cum
urmeaz: motorul Otto,motorul Diesel, motorul cu turbin pe gaz i motorul
rotativ.

Motorul Otto

Motorul Diesel

Motorul Otto este denumit astfel dupa


numele inventatorului sau Nikolaus August
Otto.

Motorul Diesel este denumit dupa numele


inginerului de origine franceza Rudolf
Diesel.

Nicholas August Otto, 1832-1891

Rudolf Diesel, 1858-1913

Otto i-a nceput viaa profesional n


postul de comis-voiajor pentru o bcnie din
Cologne, dar a devenit tot mai preocupat de
tehnologiile care abia apreau n epoca
respectiv.

Rudolf Diesel a conceput motorul


diesel ca o alternativ mai accesibil pentru
ntreprinztorii particulari avnd n vedere
dimensiunile variabile i costul sczut al
motorului i al carburantului, fa de
motoarele cu aburi care aveau un randament
foarte sczut. Totul a pornit de la obsesia lui
pentru a doua lege a termodinamicii i
maxima eficien a ciclului Carnot.

Cea mai mare noutate a vremii a fost


invenia lui Jean-Joseph-Etienne Lenoir un
motor care ardea gaze naturale. Acesta a fost
ataat unei crue i, dei vehiculul se putea
mica astfel pe cont propriu, motorul era
extrem de zgomotos i ineficient.

ncepnd din 1885, timp de 13 ani,


Diesel a lucrat la motorul su, ntr-un
laborator-magazin din Paris. La fabric de la

El a construit primul motor cu gaz n


anul 1861 i a format un parteneriat cu
industriaul
german
Eugen
Langen.
Cunoscut iniial sub numele de N.A. Otto
& Cie (n prezent Deutz AG).
n urma unui accident fericit, Otto a
ajuns s recunoasc valoarea compresiei
mixturii de combustibil cu aer nainte de
arderea combustibilului respectiv. Astfel s-a
nscut ideea ciclului n patru timpi numit
i astzi Ciclul Otto.
Otto i-a petrecut urmtorii cinci ani
punnd la punct acest proiect, care i-a adus
n final medalia de aur pentru motorul cu
gaz atmosferic la Expoziia de la Paris, din
anul 1867.

Motorul Otto 1920

Motorul Otto este motorul folosit pentru


majoritatea automobilelor.
Motorul Otto aspir un amestec de benzin
i aer, l comprim i l aprinde cu o scnteie
electric.
Motorul Otto folosete o rat de compresie
ce variaz ntre 8:1 i 12:1.
Motorul Otto folosete un carburator unde
este amestecat benzina cu aerul, sau o
pomp de injecie (carburantul nu este
injectat direct n cilindru).

Augsburg, pe la sfritul lui 1896 i


nceputul lui 1987, primul model al lui
Diesel, un cilindru nalt de fier cu o volant
la baz, funciona autonom pentru prima
data. El cntarea 5 tone, producea 20 cp la
172 rpm i opera la o eficient de 26.6%.
Rudolf Diesel a mai petrecut nc vreo
2 ani la perfecionarea lui i, la sfritul
anului 1896, a prezentat un nou model cu o
eficien mecanic (teoretic) de 75.6%, fa
de motoarele cu aburi care aveau o eficien
de 10% sau mai puin.
Cu toate acestea producia lor a mai
fost ntrziat nc un an, dar aceasta nu l-a
mpiedicat s devin milionar prin vnzarea
drepturilor de comercializare a inveniei lui.

Primul Motor Diesel

Motorul Diesel este folosit pentru


generatoare de energie electrica, de
asemenea el este utilizat si la camioane si
autobuze precum si in unele automobile
Motorul Diesel folosete o rat de compresie
mult mai mare i anume 14:1 pn la 25:1.
Motorul Diesel folosete injecie direct, n
care combustibilul este injectat direct n
cilindru.
Motorul Diesel aspir aer, l comprim i
apoi este injectat motorina care se aprinde.

Prile eseniale ale unui motor Otto i Diesel coincid. Camer de ardere este format
dintr-un cilindru nchis la un capt i un piston care alunec de sus n jos. Printr-un sistem biela
manivel pistonul este legat de un arbore cotit care transmite lucrul mecanic spre exterior (de
obicei cu ajutorul unei cutii de viteze). Rolul arborelui cotit este acela de a transforma mi carea
de du-te vino a pistonului n micare de rotaie.
Un motor poate avea de la unu pn la 28 de cilindri (pistoane) care pot fi a ezate a a zis
n linie sau n V. Sistemul de alimentare cu combustibil const dintr-un rezervor o pomp i un
sistem pentru vaporizarea combustibilului care la motorul Otto poate fi carburator sau la mainile
de construcie recent sisteme de injecie. Aceste sisteme de injecie sunt gestionate electronic iar
eficien lor a fcut ca ele s fie folosite pe majoritatea automobilelor.
Aerul din ametecul carburant precum i gazele evacuate sunt gestionate de supape
acionate mecanic de un ax cu came. La toate motoarele este necesar un sistem de aprindere a
combustibilului care la motorul Otto este o bujie. Conform principiului al doilea al
termodinamicii un motor trebuie s cedeze cldur; n general acest lucru este realizat n dou
moduri, prin evacuarea gazelor rezultate din arderea carburantului i prin folosirea unui radiator.
n timpul deplasrii unui vehicul echipat cu un motor cu ardere intern simpl deplasare
genereaz un flux de aer rece suficient pentru a asigur meninerea temperaturii motorului n
limite acceptabile dar pentru c motorul s poat funciona i cnd vehiculul st, radiatorul este
echipat cu unul sau mai multe ventilatoare. De asemenea se mai folosesc i sisteme de rcire cu
apa mai ales pentru brci.

Seciune printrmotor:

un

Motorul Otto standard este un motor


in 4 timpi in care pistonul face 4 curse. Sa
vedem care sunt acestea:
Timpul 1:Admisie pistonul porneste de la
capatul superior al cilindrului si in cilindru
este aspirat amestecul de aer si benzina
deoarece supapa de admisie este
deschisa la sfarsitul acestui timp
pistonul ajunge la capatul inferior si
supapa de admisie este inchisa.

Timpul 2:Compresie adiabatica, amestecul


se incalzeste pana cind pistonul ajunge la
capatul superior.
Timpul 3:Ardere si destindere adiabatica; o
descarcare electrica a bujiei aprinde
amestecul carburant a carui ardere are loc
rapid, ca o explozie. De aici provine si
denumirea alternativa de motor cu explozie.
Presiunea si temperatura in cilindru cresc
brusc si pistonul este impins. Timpul 3 este
timpul motor, in care se efectueaza lucru
mecanic asupra pistonului. La sfarsitul
acestui timp se deschide supapa de evacuare
Timpul 4: Evacuarea
gazelor arse in
atmosfera in atmosfera incepe printr-un
proces de racire izocora, pana cand gazele
ajung la presiunea atmosferica. Pistonul se
ridica si gazele sunt evacuate supapa de
evacuare fiind deschisa. La capatul ciclului
supapa de evacuare se inchide supapa de
admisie se deschide si incepe un nou ciclu.

Motoarele diesel in 4 timpi sunt


folosite la masini,locomotive,vapoare etc.
Principala diferenta fata de un motor pe
benzina in 4 timpi e faptul ca combustibilul
e injectat in cilindru si nu intra in amestec cu
aerul prin supapa de admisie. Iata ciclul de
functionare al unui motor diesel in 4 timpi:
Timpul 1-Admisia
Prin deschiderea supapei de admisie,
pistonul se duce in jos deplasandu-se de la
punctul mort superior in punctul mort
inferior si se introduce aer in cilindru.
Timpul 2-Compresia
Dupa inchiderea supapelor, pistonul incepe
sa se deplaseze dinspre punctul mort inferior
spre cel superior comprimand aerul din
piston. La un anumit moment al compresiei,
prin injector este introdus, in cilindru,
combustibilul pulverizat.
Timpul 3-Arderea si detenta
Amestecul de aer cu vapori de motorina,
comprimat intr-un timp foarte scurt,
explodeaza, impingand pistonul din punctul
mort superior in punctul mort inferior.
Timpul 4-Evacuarea
Supapa de evacuare se deschide, iar cea de
admisie ramane inchisa si, prin deplasarea
pistonului din punctul mort inferior in cel
superior, sunt evacuate gazele arse din
cilindru.

Schema de functionare a motorului Otto

Timpul 1- Aspiraia
A1 aspiraie izobar (P1=constant)
Timpul 2- Compresia
12 compresie adiabatic a amestecului
Timpul 3- Aprinderea
23 aprindere izocor (V2=constant)
34 detent adiabatic
41 destinderea izocor (se destinde gazul
prin deschiderea
supapei de evacuare,
pistonul fiind la punctul mort inferior,
V1=constant)
Timpul 4- Evacuarea
1A evacuare izobar (gazul este eliminat
prin supapa de evacuare cu ajutorul
pistonului la P1=constant)

Timpul 1- Aspiratia
A1 absorbtie izobara (P1=constant)
Timpul 2- Compresia
12 compresie adiabatica (P2 este de cca.
35-50 atm,iar temperatura de aproximativ
700-800C)
Timpul 3- Arderea si detenta
23 ardere izobara (arderea este lenta,
concomitent cu deplasarea pistonului,
marindu-se volumul de la V2 la V3)
34 detenta adiabatica (este singurul timp,
motor, cand se efectueaza lucru mecanic)
Timpul 4-Evacuarea
41 destindere izocora (momentul cand se
deschide supapa de evacuare, iar pistonul
este in punctul mort inferior) 1A evacuare
izobara (gazul este impins de piston afara, la
P1=constant=presiunea atmosferica)

Schema de functionare a motorului Diesel

Avantaje i dezavantaje ale motorului diesel n 4 timpi :


Motoarele diesel n 4 timpi au un randament mult mai bun dect cele pe benzin.Cu
toate acestea motorina are dezavantajele sale.Unele motoare diesel au bujii
incandescente,deoarece la temperaturi sczute,aerul din cilindrii nu se poate nclzi ndeajuns de
tare pentru c motorina injectat s se aprind.

Concluzii:
Motorul Diesel difer de cel Otto doar prin faptul c arderea are loc la volum constant i
nu la presiune constana. Majoritatea motoarelor Diesel sunt de asemenea n 4 timpi dar
funcioneaz diferit. n primul timp este aspirat aer nu i motorin. n timpul 2 aerul este nclzit
prin comprimare pn la circa 440 grade C. La sfritul acestui timp este injectat motorin care
se auto aprinde datorit temperaturii mari a aerului. Timpul 4 este ca i la motorul Otto unul de
evacuare.
Randamentul unui motor Diesel este mult mai mare dect al unui motor Otto i astzi se
situeaz puin peste 40%. Motoarele Diesel sunt motoare relativ lente cu viteze ale arborilor
cotii de 100 pn la 750 rpm spre deosebire de motoarele Otto care au viteze ale arborilor coti i
de circa 2500-5000 rpm. Deoarece motoarele Diesel folosesc rate de compresie de 14 la 1, sau
mai mari, spre deosebire de motoarele Otto care au rate de compresie ntre 8 la 1 i 10 la 1, ele
trebuie s aib o construcie mai rigid de aceea sunt mai scump de fabricat. Acest dezavantaj
este compensat de randamentul mai mare i de faptul c motorin este mai ieftin dect benzin.

Bibliografie
http://ro.wikipedia.org/wiki/Motor_n_patru_timpi
http://ro.wikipedia.org/wiki/Motor_diesel
http://ro.wikipedia.org/wiki/Nikolaus_Otto
http://ro.wikipedia.org/wiki/Rudolf_Diesel
http://www.promotor.ro/masini-noi/news/intrebare-pe-autoblogger.rodiferentele-intre-motoare-3903129/pag2
http://bogdan.s.tripod.com/Referate/Fizica/Motorul_Otto/Otto.htm