1.

Romania tara carpatica, dunareana si pontica

Termenul de carpatic apartine tarilor sau regiunilor care detin proportii dominante in spatial
lor. Carpatii apartin aproape in totalitate Europei Centrale si de S-E. Prin pozitia si functia lor
prezinta interes pentru Slovacia, Ungaria, Polonia, Ucrainam Romania si Serbia.
Pozitia fizico geografica:De la Bratislava pana la Valea Timocului se disting Carpatii N-V in
deosebi M. Slovaciei. Carpatii Centrali si S-E se gasesc in principal in Romania. Lungimea este de
aproximativ 1500 km si cu o 170600 km din acestia 1300 km apartin Carpatilor de S-E, peste
50% se gasesc in limitele actuale ale Romaniei.
Sistemul Carpatic romanesc se prezinta sub forma unei coroane carpatice.Personalitatea
muntilor este deosebita in sistemul European. Carpatii nostri sunt munti cu altitudine mijlocie
intre 800-2500m. Sunt fragmentati de vai traversale sau parial traversale. Carpatii directioneaza
distributia unitatilor majore de relief successive in cercuri concentrice si in trepte din ce in ce
mai joase. Intreaga arhitectura a carpatilor da aspectul unui baston , un tot unitar.
Extremitatile vestice ale Carpatilor sunt locuite de cehi, extremitatile nordice sunt locuite
de polonezi. In partea central Nordica locuiesc ucrainienii, iar cei centrali sud-estici sunt locuite
de romani.Cei de dincolo de portile de fier sunt locuite de vlahi.
De asemenea cea mai mare parte a Carpatilor N-V apartin populatiei de orgine slava.
Carpatii N-E si Central Sud-Estici apartin populatiei de origine Latina.Din totalul populatiei din
cei 13.000.000 -15.000.000 peste 50% apartin populatiei romanesti. Populatia romanesca a
generat o civilizati proprie cunoscuta ca civilizatie carpatica. Carpatii romanesti a dovedit in
timp si in present un inalt grad favorabilitate umana.
Carpatii Orientali au o suprafata de 33344 km cuprind - 15 orase; 739 sate; si 2.34 % km
asezari si au o densitate de 60 loc/km.Carpatii Occidentali au o suprafata 17732 km care
cuprind 15 orase; 1310 sate; 7,47 asezari la 100km. Densitatea populatiei 41,3 loc/km.
Carpatii Meridionali ocupa o suprafata de 15 332 km au 17 orase; 432 sate; 2,92 asezari la
100km. Prezinta o densitatea a populatiei de 61 loc/km. Depresiunea Transilvaniei daca o
consideram intracarpatica, 25092 km, are 432 sate; 2,92 asezari la 100 km si o densitate a
populatiei de 61 loc/km. Acesta situatie dovedeste o incarcatura demografica sau grad ridicat
de umanizare. Satele se disting prin localizare permanent , stabilitate a vetrelor. Prin gradul
diferit de dispersie sub forma de trupuri cunoscute sub denumiri romanesti de cranguri sau
catune, sau alte genuri de organizare economica cu profil diferit cum sunt stane, salase, conace,
cantoane etc.
In Carpati constatam o armonie aproape perfecta intre energia de relief si de habitat.

Din punct de vedere economic specificitatea Carpatilor este data de economia carpatica care
este foarte diversificata: agricultura, economie forestiera, industrie care este in diverse faza de
dezvoltare. Un complex economic cunoscut inca din antichitate bazat pe cresterea animalelor si
mestesuguri. Din punct de vedere istoric Carpatii apar ca o cetate naturala, nu au fost niciodata
un vid demographic sau o bariera intre 2 lumii diferite.
Relieful carpatic se distinge printr-o frecventa mare cu depresiuni mari si mici. Sunt bine
populate legate in zacaminte de subsol ce le-au dat o mare activitate. Populatia si-a stabilit
locuinte in zone de contact de lumii, le marginea depresiunilor, la baza versantului montan
unde au fost conditii prielnice. Depresiunile din Carpatii au reprezentat adevarate nuclee de
umanizare si au pastrat traditii de viata trasmise din generatie in generatie. Depresiunile din
Carpatii sunt aproximativ 330 si au o suprafata de 2 000 km si detin 30% din suprafata
Montana. Marile depresiuni din Carpati sunt cunoscute sub numele de tara, tarisoare. In
Orientali depresiunile de desfasoara inlantuite de la N la S . Depresiunea Maramuresului, Depr.
Borsec, Depr. Ciuc, Depr. Brasov si pe anumite sectoare pe V-E depresiunea Dornelor,
Campulung si Gura Humorului. In Carpatii Meridionali depresiunea apare in vizibiila alternanta
! Lovistei, Petrosani, Hateg carora li se adauga culoare de tip depresiune sau de vale culoarul
depresiunea Bran- Rucar- Dragoslavele. In Carpatii Occidentali depresiunile sunt spatii restranse
Bozovici, Brad, Slatna sau culoare depresionare de vale Timis, Cerna, Mehedia , culoarul Bistrei,
sau depresiuni tip golfuri Zarand, Beius, Vad-Borod.
Un rol deosebit in Carpati in afara de pozitie geografica exista componente hidrografice,
topoclimatice de adapost, inversiuni termice, varietate pedogeografica, resurse de sol si subsol,
vaile transversale, pasurile si trecatorile. Carpatii prezinta 6 vai transversale ( V. Dunarii, Crisul
Repede, Oltului, Muresului, Somesului si Jiului) si o serie de vai partial transversale ( Suceava,
Bistrita, Trotus, Prahova, Cris Alb). Vaile deschid adevarate rute trascarpatice fie directe, fie prin
intermediul afluentilor lor.
In literature geografica in zona de munte sunt cunoscute topical de pas, urmatura, prislop, sa,
predeal. Toate au avut un rol in procesul de umanizare , au asigurat legatura organizca intre
populatia de pe ambii versanti.
Un alt rol important l-a avut padurea :
1. Adapost in perioadele istorice tulburi.
2. Nevoia de teren a adus la defrisarea treptata a paduri.
3. Terenurile defrisate au generat toponine, pe care le gasim astazi pe harta tarii.

Ex: sate sau zone cu nume de jarist ( partial incendiata) ; Secatura (arborii uscau in picioare) ;
crangatura , iazuri, curatura (defrisare totala).

Romania- Tara Dunareana

Dunarea vine din Muntii Padurea Neagra, de sub Vf. Kandel si se intinde pana la Marea Neagra.
Prin lungimea sa repezinta al 2-lea fluviu si este principala artera de comunicatie europeana.
Dunarea isi aduna apele de peste 800.000km, adica 8% din teritoriul Europei, lungimea ei este
de 2860 km. Isi aduna de pe 11 state europene apele : Germania, Elvetia, Austria, Cehia,
Slovacia, Ungaria, Serbia, Bulgaria, Romania, Republica Moldova si Ucraina. Din lungime totala a
Dunarii1/3,1.075 km uda teritoriul tarii noastre, este sectorul de la Bazias la Marea Neagra
cunoscut ca sector carpato-pontic.
Geopolitic: O serie de state care nu au iesire la Marea Neagra au drum accesibil spre mare prin
acest sector :Austria, Cehia, Slovacia, Ungaria. Lungimea totala a caii navigabile actuale de 2600
km, fiind cuprinsa intre Ulm si Sulina, in cadrul acestei lungimi este un sector fluvio-maritim de
170 km intre Braila si Sulina.
In areal de Portile de fier, Dunarea s-a adaptat regiunii pe care o strabate. Este o zona de
cantact intre Sudul Campiei Romane si Podisul Prebalcanic. Malul romanesc are forma unor
trepte domoale cu capii in terase spre deosebire de podisul prebalcanic care domina fluvial.
Lunca Dunarii ofera largi posibilitatii pentru dezvoltarea agriculturii. Conitiile naturale din
sectorul carpatico-pontic a permis ca orasele porturi sa isi dezvolte pe langa functiile portuare si
alte functii, in special functii industriale.
Pe cuprinsul fluviului sunt 19 orase unele pe malul stang: Drobeta Turnu Severin, Giuriu,
Braila; altele in lungul fluvilor Harsova, Macinul;altele in zonele de confluenta : Turnu Magurele,
Oltenita (confluenta Arges); iar altele in zona de varsare: Tulcea si Sulina.Multe s-au mentinut
din perioada antica :Orsova( Dierna) Drobeta Turnu Severin( Drobeta); Turnu Magurele (
Egisius). In afara de aceste orase de-a lungul Dunarii se gasesc si foarte mult sate mari , ele se
gasesc in majoritate pe fruntea terasei.
Dunarea a jucat un mare rol in continentul European. Reprezinta cea mai importanta artera
deoarece prin usile deschise spre alte continente. Are importanta in viata economica:navigatie,
comert, peste, stuf, pentru agricultura, industrie, energie, turism. Dunarea este considerate o
adevarata axa a vietii omenesti si este un spatiu de interferenta regionala. Este considerata
Axa a vietii economice romanesti si este un spatiu de interferenta regionala. Reprezinta axa
de polarizare politica, axa navigabila Rotterdam-Constanta, pe Dunare se realizareaza tranzitul
S-E Europei spre S-v Asiatic.In bazinul sau traiesc 80 mil. Locuitori

Reprezinta axe de polenizare politica, axa navigabila Rotterdam-Constanta, pe Dunare se

realizeaza tranzitul S-E Europea spre S-V Asiatic.
Functile economice a favorizat aparitie primelor functiuni urbane de tip feudal de pe teritoriul
Romaneiei din zona gurilor. Rol in exportul de produse agricole si a favorizat istoric aparitia
primelor activitati europene de tip feudal. Valea Dunarii a oferit locuri pentru adapost si
securitate fapt ce a favorizat pozitia dacice, romane, romane-bizantine. Importanta economica
a crescut in timp mai ales prin realizarea canalului Dunare- Marea Neagra si legatura DunareRin spre Marea Baltica.
In sectorul romanesc cel mai lung defileu European spre malul sarbesc se gaseste poteca
romana cu tabule romana, cat sip e urmele podului lui Traian. Dunarea a trecut de la regim
fluvial la regiune lacustra. Podul de peste Dunare :Gura Vai-Sip, Portile de Fier I,II, Giurgiu
Ruse, Fetesti-Cernavoda, Giurgeni- Vadu Oii, Calafat Vidin, Rezervatia biosferei Delta Dunarii.

Romania tara pontica

Marea Neagra prin suprafata sa de 413 490 km polarizeaza interesele majore ale Romania,
Bulgaria, Turcia, Georgiei, Rusiei, Ucrainei, respectiv intreg extremul sud-est european.
Comunica cu Marea Marmare, Marea Egee si Marea Mediterana fac ca interesele acestor tarii
sa se prelungeasca pana in zona Oceanului Atlantic. Marea Neagra mare continetala inchisa d,
daca facem abstractie de legaturile cu Marea Mediterana prin Stramtoare. Centrul trafic de
marfuri , drumuri comerciale si porturi specializate, bazinul pontic reprezinta o zona de
puternica convergenta economica. Este cunoscuta colonizarea greaca sec VIII in Hr. si V d. Hr.
Aparitia coloniilor: Istria, Tomis, Callatis( Mangalia) Functia econoica fundamentala este
formata de transoporturi care au dus la amplificarea si specializarea porturilor. Functia
productiva petrolifera din platforma continetala si a gazelor . Prin platforma continentala a
tarmului romanesc, cel rusesc si cel ucrainian Marea Neagra devine o zona ptroliera de interes
european. Acest lucru a generat prelucrarea petrolului la Midi Navodari, functie de pescuit
marin,functia turistica ( Crimeea , Batumi, Suhumi, Varna, Mamaia, Constanta, Vama Veche,
Mangalia)

Importanta Marii Negre

Organizatile au un interes intensif legat de transportul telecomunicati, infrastructura si media.
Ideea scurtarii navigatiei pe Dunare prin construirea unui canal prin dobrogea este veche. Prima
oara s-a exprimat o asemenea idee de catre austrieci, preluata apoi de catre englezi, dar acesta

idee a fost abandonata si materializata doar prin construirea caii ferate Constanta
Buzuresti.Rolul Marii Negre prin rolul pe care il joaca Dunarea- Marea Neagra, ideea scurtarii
navigatiei de la Dunare- Mare prima ide exprimata de austriaci, urmata de englezi abandonata
si materializata dupa in 1884. Intre porturile foste colonii grecesti: Histria, Tomis si Callatis.
Aceste porturi pastraza urme ale civilizatiei elene. O pozitie importanya in aproape Marea
Neagra il are Insula Serpilor de 17 ha la 45 ha De gurile Dunarii. Se preconizeaza unor conducte
de petrol si gaze despre Marea Caspica spre Europa. Odata cu intrarea in UE si Marii Negre I s-a
acordat un interes sporit tranportului de hidrocarburii care sa numai desparta de tranzitul din
tarii care nu fac parte UE.
2.Organizarea administrativ-teritoriala (criterii de baza)
2.1 Primele forme statale
Din antichitatea timpurie, spaiul actual al Romniei era dominat de cea mai rspndite
i compact structura etnic european, tracii. Pe acest fond etnic se afirm nc din sec. I i.Hr.
(anii 82-44) prima formaiune statal n zona central, sud-est european, respectiv Regatul Dac
condus de strategicul recunoscut Burebista.
Regatul dac cuprindea n acea vreme spaiul actual al Romniei prelungit n vest pn n
vecintatea Boemiei, n sud pn n Balcani, de la Dunrea panonic i pn la Bug n poziiile
vest-est.
Forma de organizare specific a populaiei autohtone, n secolele care au urmat
retragerii administraiei i armatei romane de pe teritoriul Daciei a fost obtea steasc, care
era o comunitate liber i de veche tradiie dacic. n general, spaiul romnesc a cunoscut
forme proprii specifice de organizare: obti steti, uniuni de obti, ,,tari, voievodate, cnezate,
ducate etc. pn la mari provincii istorice (Tara Romneasc, Moldova i Transilvania).

2.2 Aparita primelor judee

n secolele XIV i XVI sunt cunoscute inuturile i ocoalele pentru Moldova i judeele
pentru Tara Romneasc, uniti teritoriale, prin care se asigura administrarea sub control
domnesc.
Este cunoscut c subdivizarea unei ri n ,,uniti regionale se realizeaz n mod
normal, pentru scopuri administrative, de dezvoltare i posibilitatea guvernrii. n acest scop,

sunt promovate diferite forme teritoriale. n czut Romniei, formele teritoriale de baz au fost
i sunt judeele.
Judeele c uniti politico-administrative, conduse de un jude(cuvnt la baza latinesc)
sunt atestate ncepnd cu secolul al XIV-lea, cnd sunt menionate primele judee la sud de
Carpai: Jale (1385), Motru (1415), judeul de Balt (1444), Ilfov (1482) s.a.
Prima ncercare prin lege de organizare administrativ teritorial a spaiului geografic
romnesc a fost fcut n anul 1862, dup unirea rii Romneti cu Moldova, proiect ce nu a
fost pus n aplicare.
Dimensionarea spaial a judeelor a fost fcut n funcie de posibilitile oferite de
reeaua cilor de comunicaii pentru facilitatea legturilor cu centrele judeene, oraele sau
centrele rurale polarizatoare, de condiiile oferite pentru reorganizarea activitilor culturale i
sociale.

3.3 Criteriile de baz ale organizrii administrativ-teritoriale actuale

n organizarea teritoriului Romniei s-a folosit experiena trecutului i s-a inut cont de
cerinele actuale i de perspectiva ale dezvoltrii rii. n prezent (2004) teritoriul Romniei
cuprinde 41 de judee, municipiul Bucureti, 313 orae, 2 618 comune cu 13 090 sate. Teritoriul
Romniei cuprinde urmtoarele uniti administrativ-teritoriale: judeul, oraul i comun.
Judeul este alctuit din orae i comune uniti de baz ale organizrii administrativteritoriale ale rii n funcie de condiiile geografice, economice i social politice, etnice i
de legturile culturale i tradiionale ale populaiei.
Oraul este centru de populaie mai dezvoltat din punct de vedere economic, socialcultural i edilitar-gospodaresc. Oraele care au un numr mai mare de locuitori, o nsemntate
deosebit n viaa economic, social-politica i cultural-stiintifica a rii sau care au condiii de
dezvoltare n aceste direcii sunt organizate c municipii. Oraele n care i au sediul organele
de conducere ale judeului sunt orase-resedinta.
Comun este unitatea administrativ-teritoriala care cuprinde populaia rural unit prin
comunitate de interese i tradiii, fiind alcatuitadin unul sau mai multe sate, n funcie de
condiiile economice, social-culturale, geografice i demografice.

Prin organizarea comunei se asigura dezvoltarea economic, social-culturala i

gospodreasca a localitilor rurale. Satul n care i au sediul organele de conducere ale
comunei sunt sate-resedinta.
Oraele i comunele care, datorit condiiilor climaterice, hidrologice sau aezrii lor,
prezint importan pentru ocrotirea sntii i asigurarea odihnei cetenilor, sunt organizate
c staiuni balneoclimaterice.
n organizarea teritoriului Romniei se ine cont de analiza factorilor naturali, economici,
demografici i tehnici, a intercondiionrii acestora pe ansamblul teritoriului rii i pentru
fiecare zon n parte.
a) Criteriul complexitii a dat posibilitatea ca n organizarea judeelor, municipiilor,
oraelor i comunelor s se in seama de condiiile economice, social-politice i geografice
concrete, inclusiv aspectele privind componenta naional a populaiei, legturile culturale
tradiionale, perspectivele pe care le au diferitele zone i localiti, potrivit dezvoltrii rii n
ansamblu.
- n cadrul abordrii complexe, un rol important l-a avut criteriul omogenitii naturale i socialeconomice. Cuprinznd un teritoriu mai mic dect al fostelor regiuni, judeele actuale au un
cadru variat, cu elemente ce se asociaz i se complimenteaz favorabil.
- Ele dispun de o gam relativ variat de resurse naturale i de valori turistice care mpreun cu
elementele de peisaj, de-a lungul veacurilor i cu obiectivele antropice fac din ele uniti
teritoriale complexe, viabile, ce le ofer mari posibiliti pentru o dezvoltare economic i
social-culturala complex.
b) Reedinele de judee au fost selectate, de regul, dup criteriul centralitii,
urmrindu-se c acestea s ocupe, pe ct posibil, o poziie geografic central, pentru a nlesni
legturile cu toate localitile din cuprinsul judeului.
- Pentru o mai bun i mai lesnicioasa legtur cu toate centrele judeului, ct i datorit
necesitii dezvoltrii lor mai puternice, reedinele judeelor au o poziie central.
- n concordan cu acest criteriu, o serie de orae de mrime mijlocie i mai puin dezvoltate
sub raport economico-social, au fost preferate pentru poziia lor central n cadrul teritoriului,
c reedine de jude, beneficiinf astfel de o dezvoltare corespunztoare.

c) Criteriul istoric s-a constituit, de asemenea, printre criteriile de baz ale delimitrii
judeelor, mai puin n delimitarea unor judee din spaiul montan (ndeosebi n Carpaii
Meridionali i Occidentali). El se regsete n delimitarea unor vechi judee i n denumirea lor.
- n denumirea judeelor s-a tinur astfel seama att de tradiiile istorice, ct i de semnificaiile
contemporane ale unor zone i orae determinate de dezvoltarea economic i social-culturala.
Adoptarea unor asemenea criterii asigura un acord deplin n organizarea administrativteritoriala i schimbrile calitative intervenite n dezvoltarea social-economic a rii, asigura
condiiile pentru ridicarea rolului i sporirea atribuiile oraelor i satelor. S-au creat condiiile
obiective pentru amenajarea teritoriului i localitilor, pentru transformarea tuturor oraelor i
comunelor n puternice centre economice, sociale i culturale. Pe de alt parte, s-au redus
considerabil verigile intermediare, realizndu-se apropierea conducerii centrale de unitile de
baz.

3.4 Trsturile caracteristice ale unitilor administrative

3.4.1 Organizarea administrativ-teritoriala a Romniei
3.4.2 Clasificarea judeelor dup suprafaa ocupat
a) Un nr redus de judee au suprafee mici, cuprinse ntre 3000 i 3999 kmp. Judeele Ilfov,
Slaj, Covasna i Giurgiu. Judeul cu cea mai mic suprafa este Ilfov (1583 kmp).
b) Suprafee medii inferioare (ntre 4000 i 4999 kmp). Judeele Botoani, Brila, Dmbovia,
Galai, Ialomia, Mehedini, Prahova, Satu Mare, Vrancea. (9 judee)
c) Judee cu suprafee medii superioare (5000 5999 kmp): Bistria-Nsud, Braov, Clrai,
Gorj, Iai, Neam, Olt, Sibiu, Teleorman, Vaslui, Vlcea (n total 11 judee)
d) Judee cu suprafee superioare, cu circa 6000 6999 kmp n total 8 judee: Alba, Arge,
Bacu, Buzu, Cluj, Mure, Harghita, Maramure.
e) Judee cu suprafee mari, peste 7000 kmp. Din aceast categorie fac parte:
- judee cu profil natural de cmpie: Timi, Dolj, Bihor, Arad
- judee cu profil natural montan specific: Cara-Severin, Hunedoara, Suceava
- judee cu profl natural de podi i delta: Constant, Tulcea
(n total 9 judee)

Cea mai mare suprafa o are judeul Timi: 8 697 kmp

Municipiul Bucureti are o suprafa total de 238 kmp.

3.4.3Clasificarea judeelor dup mrimea demografic

Sub aspectul numrului populaiei, mrimea medie a judeelor la 1 iulie 2002, era de
481 820 locuitori. Fa de aceast medie, respectnd i scare mrimilor dup suprafa,
judeele se grupau astfel:
a). Judee cu populaie medie sub 300 000 locuitori: Covasna, Slaj, Tulcea
- cel mai mic Covasna, 231 872 locuitori
b). Judee cu populaie medie ntre 300 000 399 999 locuitori: 12 judee:
- Bistria-Nsud, Brila, Cara-Severin, Clrai, Giurgiu, Harghita, Ilfov, Mehedini,
Vrancea, Satu Mare, Ialomia, Gorj
c). Judee cu populaie medie inferioar, 400 000 499 999 loc.: 8 judee:
- Alba, Arad, Botoani, Hunedoara, Sibiu, Teleorman, Vaslui, Vlcea
d). Judee cu populaie medie superioar, 500 000 599 999 loc.: 5 judee:
- Buzu, Dmbovia, Neam, Olt, Maramure
e). Judee cu populaie medie relativ numeroas, 600 000 699 999 loc.: 5 judee:
- Arge, Bihor, Braov, Galai, Mure
f). Judee cu populaie medie numeroas, 700 000 799 999 loc.: 6 judee:
- Bacu, Cluj, Constant, Dolj, Timi, Suceava
g). Judee cu populaie peste 800 000 loc.: 3 judee:
- Iai, Prahova, Bucureti.
Judeul cu populaia cea mai numeroas este Prahova: 868 099 locuitori.
Municipiul Bucureti avea 1 926 334 locuitori la 1 iulie 2002.
Judeele Romniei se disting, de asemenea, i dup numrul total al oraelor, al
comunelor i al satelor componente.
Industrializarea i urbanizarea gsesc n unitile administrative de baz elemente
importante n transformarea i modernizarea oamenilor, n creterea necontenit a nivelului de
trai material i cultural al ntregii societi.

n condiiile actuale, specifice perioadei de tranziie la economia de pia, prin

regruparea judeelor cu profiluri complementare de dezvoltare se structureaz noi forme
teritoriale, respectiv regiunile de dezvoltare.
S-au realizat astfel 8 regiuni de dezvoltare, nivel intermediar ntre stat i jude,
corespondent sistemului european.
3.Evolutia numerica(mai putin fazele de populare)-imbatranirea demografica, migratii
1.Favorabilitati istorico geografice in procesul de umanizare.
Repartitia geografica a populatiei Romaniei si a resurselor de munca a fost influentata,
intr-o mare masura , de armonia reliefului, de factorii pedoclimatici, de extinderea fondului
agricol si forestier, de prezenta retelei hidrografice si a resurselor de apa subterana, usor de
amenajat si utilizat, precum si de bogatiile subsolului, toate acestea fiind suportul cresterii
economice si demografice.
2.Evolutia nu numerica a pop in a doua jum a sec XX
De la mijlocul secolului XIX de cand se poate urmari evolutia populatiei Romaniei pe
baza recesemintelor, se apreciaza ca aceasta a crescut de la 8,6 mil in 1859 la 12,8 mil 1910.
Cresterea numerica a populatiei este urmarea directa a evolutiei pozitive a natalitatii, care in
perioada 1920-1924 situa Romania printre primele locuri in Europa.
3. Imbatranirea demografica
Un indicator alarmant in evolutia numerica a populatiei este imbatranirea demografica,
adica raporturile inechitabile intre grupele varstince si cele tinere. Fenomenul demografic cel
mai important care caracterizeaza evolutia populatiei si in special al populatiei rurale este acela
al imbatranirii populatiei.
Imbatranirea demografica a fost determinata de o serie de factori demografici si socialeconomici, din care cei mai importanti au fost evolutia fertilitatii populatiei femenine, nevelul
mortalitatii generale, soldul negativ al populatiei.
Imbatranirea demografica a populatiei, in special a celei rurale constatata dupa 1990 a
generat o serie de dificultati in evolutia social-economica, determinand de asemenea , o cerinta
crescuta in asigurarea protectiei sociale, a asigurarii serviciilor sanitare specifice pentru aceasta
populatie imbatranita.
4. Migratia
Migratia interna

Migratia populatiei, prin specificul ei, are o serie de consecinte , cum ar fi: redistribuirea
teritoriala a populatiei si evolutia densitatii acesteia; modificarea structurii populatiei pe grupe
de varste si sexe si a raportului de masculinitate si femenitate; schimbarea structurii populatiei
pe medii si profesii prin cresterea indicelui de urbanizare si a ponderii populatii active ocupate
in ramurile agruculturii.
Ultimele recesaminte ale populatiei din anii 1992,2002 evidentiaza migratii definitive ale
populatiei din Moldova spre Bucuresti,Transilvania,Dobrogea, Banat, Oltenia,Maramures. Cele
mai multe plecari sau efectuat din judetele Vaslui, Iasi , Botosani(Catalin Bordea ) cu o
economie slab dezvoltata si resurse nesemnificative.
Orasele mari din Romania au reprezentat poli de concentrare a navetismului: Bucuresti,
Pitesti , Brasov ,Ploiesti,Galati ,Craiova ,Iasi, Timisoara si unele zone miniere importante . In
prezent , fluxul deplasarilor sezoniere si navetiste au scazut considerabil ca urmare a crizei
economice si a dezorganizarii activitatilor din domeniul minier, constructii si a industriei
constructoare de masini.
Migratia externa
Dupa 1989 Romania cunoaste o amploare deosebita a fenomenului de migratie externa.
In perioada comunista obtinerea legala avizei de emigrare era foarte dificila , motiv pentru care
plecarile erau foarte putine. Conform inregistrarilor oficiale in intervalul 1975-1989 au parasit
definitiv tara 362,463 persoane. In 1990 anul de varf al migratiilor din cele 96.929 peste 60 %
sau orientat spre germania . In prezent pozitii prioritare detin : Canada ,Italia(babe), Ungaria,
Franta(furat) si austria. Deosebit de active sun migratiile temporare de munca , in acest sens
locul 1 fiind Spania(capsunarit). Dintre etniile care au migrat dupa 1990 , romanii detin cea mai
mare pondere peste 50 % urmati de germani 35 % , maghiari 12 %, romi , evrei .
4.Raspandirea geografica a pop.
1. Raspandirea populatiei la nivel de judete.

Densitatea populatiei Romaniei evolueaza constant, ajungand la 91 loc/ kmp in anul

2002.
-

Densitatea populatiei Romaniei este mai mica decat in Europa de Vest ( Franta 106,3

loc/ kmp; Anglia si Irlanda de N - 241,8 loc/kmp), si mai mare decat cea din Europa de Nord (
Norvegia 13, 8 loc/kmp).

La nivelul tarii densitatea populatiei prezinta variatii insemnate de la un judet la altu

au densitate mai mare judetele cu avansuri industriale:

1. Ilfov 189,6 loc/kmp
2. Prahova 175,8 loc/kmp
3. Dambovita 133,5 loc/kmp
4. Iasi, Galati, Ilfov 130 -185 loc/kmp
5. Brasov 109,7 loc/kmp
6. Cluj 105,4 loc/kmp
7. Bacau 107 loc/kmp
8. Constanta 101,1 loc/kmp
9. Arges 95,8 loc/kmp
10. Neamt 94,5 loc/kmp
11. Olt 89,1 loc/kmp

aici se situeaza media pe tara de 85 100 loc/kmp.

12. Botosani 91,1 loc/kmp

13. Mures 86,4 loc/kmp
-

Cea mai scazuta densitate se situeaza in judetele: Tulcea (30, 4 loc/kmp), Caras-Severin

(39,1 loc/kmp).
-

Densitati moderate ( 50 60 loc/kmp) au judetele de munte: Covasna ( 59,9 loc/kmp),

Harghita ( 49,1 loc/kmp), Bistrita-Nasaud ( 86,4 loc/kmp).

-

In anumite judete, in care formele de relief detin suprafete intinse ( jud. de munte

Covasna, Harghita, Bistrita, sau Tulcea unde D. Dunarii ocupa 1/3 din supraf.) densitatea
populatiei este influentata de aceste conditii naturale.
-

In unele zone ca: Bucuresti, Valea Prahovei, Tara Barsei, Dep. Sibiu, Dep. Petrosani,

Galati, Braila densitatea este influentata de sporul migratoriu al populatiei.

-

In alte zone densitatea este influentata de sporul natural constant ridicat.

2. Raspandirea populatiei pe provincii istorice.

Densitatea la nivelul provinciilor istorice ale Romaniei are un caracter unitar.

Marile provincii releva raporturi foarte apropiate intre nr. populatiei si suprafata

Valorile teritoriale si demografice pe marile provincii in 1999 si 2002:

1999
Nr.

Supraf

jude (kmp)

Pop.

Dens.

Pondere

Pop.

Dens.

Ponde

(nr. loc)

(loc/k

(%)

(nr. loc)

(loc/km

re

p)

(%)

te
Total

41

2002

mp)
238391 22.508.02

Romania

94,42

100

21.698.181

91,01

100

4,49

973.811

62,54

4,48

Dobrogea

15.570

1.010.129

64,88

Moldova

46.173

4.847.271

104,98 21,54

4.695.183

101,68

21,63

Munteina

10

46.905

4.641.247

98,95

20,62

4.549.504

96,99

20,96

Oltenia

29.212

2.405.254

82,34

10,69

2.332.194

79,83

10,74

Banat

17.217

1.043.041

60,58

4,63

1.011.140

58,72

4,66

Crisana

29.884

2.277.730

76,22

10,12

2.190.144

73,28

10,09

Transilvania

53.192

4.271.945

80,31

18,98

4.024.454

75,65

18,54

Bucuresti

238

2.011.305

8450,8 8,94

1.926.334

8074,5

8,85

Maramures

Raporturile dintre unitatile teritoriale, populatia in ansamblu si specificul fizico-geografic

sunt echilibrate.

Provinciile Oltenia si Transilvania - un peisaj relativ comun- au valorile densitatii

apropiate : 79,8 loc/kmp si 75,6 loc/kmp.

-

Cea mai mare densitate : Moldova - influentata de evolutia constanta pozitiva a

indicatorilor demografici ( natalitatea).

-

In Banat, Dobrogea structurile fizico-geografice sunt cuprinse in spatii de munte sau

delta densitatiile sunt sub media pe tara.

-

Tipurile de densitati la nivel de judet, provincii istorice au semnificatie: statistica,

operatica si economica.

3. Raspandirea populatiei pe zone de altitudine.

Ni se ofera o imagine naturala a relatiei dintre colectivitatiile umane si functiile fizice

spatiale.
-

Peste jumatate din populatia tarii este localizata pana la o altitudine de 200 m.

Preponderenta constanta a populatiei in zone cu altitudine joasa demonstraza rolul

campiei in omogenitatea etnica si social-economica a spatiului romanesc.

-

Pe treptele hipsometrice se poate observa ca:

8 % din pop. este situate intre: 0 40 m.

46 % din pop. este localizata in zone joase: 40-200 m.

30 % din pop. se afla in zona de contact intre campie- deal sau podis: 200 400 m.

10 % din pop. se afla in zona de dep. intracarpatice joase sau subcarpatice: 400- 600 m.

4 % din pop. se afla in dep. de mare altitudine: 600 800 m.

2 % din po. se afla in zona de versant sau plai: peste 800 m

4. Raspandirea populatiei pe marile unitati fizico-geografice.

a. Carpatii:

- carpatii au un grad inalt de favorabilitate umana datorita dimensiunilor fizice ale principalelor
componente.

Carpatii Occidentali :

nr. total de asezari- 1401.

nr. de sate 1310 - densitate 7,39 loc/kmp.
nr. de orase - 15 - densitate 0,85 loc/kmp.

Carpatii Orientali : nr. total de asezari 862.

nr. de sate 739 densitate 2,22 loc/kmp.
nr. de orase 41 densitate 1,23 loc/kmp.

Carpatii Meridionali: nr. total de asezari 510

nr. de sate 430 densitate 2,8 loc/kmp.
nr. de orase 17 densitate 1,11 loc/kmp.

- Densitatea medie a populatiei in 1977 si 2002:

In Carpatii Meridionali 54 loc/kmp ( 1977) a scazut la 34,31 loc/kmp (2002)

In Carpatii Occidentali 39 loc/kmp (1977) a crescut la 41,38 loc/kmp (2002).

In Carpatii Orientali 49 loc/kmp (1977) a crescut la 60,24 loc/kmp (2002).

Carpatii au un grad inalt de umanizare spre deosebire de tarile cu relief preponderent

montan ( Suedia, Norvegia, Finlanda) unde densitatiile nu depasesc 20 loc/kmp.

-

Concludent pentru Carpati este densitatea medie a localitatilor pe 100 kmp :3,9

sate/100 kmp. In ariile depresionare, pe vaile raurilor: 8-12 sate/100 kmp.

Densitatea localitatiilor in Carpati pe 100 kmp : Orientali 3,9 sate/100 kmp.

Occidentali 3 sate/100 kmp.
Meridionali 3,5 sate/100 kmp.

Carpati Occidentali Muntii Apuseni - cei mai umanizati din sistemul carpatic romanesc

datorita valentei naturale, istorico- sociale si pozitiei centrale.

-

Plafonul superior al asezarilor umane in Carpati este dominat de frecventa asezarilor din

categoria celor de marime medie inferioara sau asezari mici 300 500 locuitori.

In Carpatii Meridionali - 19 % din asezari au sub 200 loc.

- 36 % din asezari au intre 200 500 loc.
- 37 % din asezari au intre 500 -1500 loc.
- 9 % din asezari au peste 1500 loc.

Plafonul maxim al asezarilor permanente in Carpati este marcat de localitatile :

1. Petreasa 1560 m M. Apuseni.

2. Fundata 1320 m C. Meridionali (Culoarul Rucar Bran).
3. Moldova-Sulita 1360 C. Orientali ( N Obcinei Mestecanisului).

Carpatii, din p.d.v. al tipurilor si formelor de habitat, se disting printr-o puternica

diversitate de cadegorii de habitat cu trasaturi distincte si un anumit specific.

-

Habitatul de tip carpatic este sustinut de o puternica vocatie umana a functiilor istorice,

de conditii natural favorabile localizarii vertrelor asezarilor permanente si de amenajarile

umane diverse, favorizate de practicarea diverselor ocupatii productive.
-

Voievodatele sprijinite pe Carpati au fost cele mai viabile osmoza de mai tarziu dintre

zonele carpatice si pana la M. Neagra si Dunare semnifica coborarea capitalelor muntene si

moldovene spre campie ori podis atesta procesul de intensidicare a rolului poarizator al
intregii coronane carpatice pe planuri politice si economice de extindere a fortelor vitalizatoare
spre toate zonele tarii.

Specificul habitatului de tip carpatic dat de localizarea, permanenta, continuitatea si

stabilitatea vetrelor dar si de dispersia acestora in numeroase tipuri: catune, cranguri ,locuinte
dar si forme de amenajare ca: stane, salasele si cabane.
-

Se evidentiaza stabilirea vetrelor si raporturi originale- in zonele de mare altitudine,

specifice intre trupul matca al asezarilor si diversele forme de dispersie pana la contopirea
totala a spatiului fizic natural cu cel uman. Raporturi concludente asupra specificului civilizatiei
carpatice si a procesului de umanizare a Carpatiilor.
-

Plafonul maxim al asezarilor umane permanente in Carpati este un plafon de echilibru

pentru localizarea asezarilor dar si pentru desfasurarea unor activitati umane. poate fi
considerat limita superioara a spatiului oicumenic in Romania.
-

Autenticitatea habitatului de tip carpatic este ilustrata de procese specifice si de

existenta vetrelor etnoculturale romanesti- aici au avut loc fenomene ca roire sau de tranzitie
a unor forme de habitat ca salasul.
-

Asezarile plafonului superior au un indice accentuat de dispersie intre trupul matca al

satelor si componentele lui ( cranguri, catune etc.). comuna Avram Iancu se desfasoara intre
750-1300 m, Albac intre 600 si 1200 m .
-

In Carpati predomina si persista localizarile nedirijate de sate , evolutia autarhica in

stransa dependenta de resursele locale si de posibilitati de adapost

-

evolutie spontana.

Forme de gospodariri izolate sau grupate in cranguri au fost generate in urma

proceselor de ocupare rurala a spatiului montan al caror efect a dus la cucerirea treptata a
terenurilor ptr. locuinte, fanete sau culturi.
-Satele matca asezari vechi . Populatia acestora prin defrisari in depresiuni si plaiuri a facut loc
fanetelor si pasunilor- suprafete pe care s-au inmultit salasele pe masura cresterii numerica a
populatiei.
-

Din satele matca au roit familii intregi care s-au stabilit sus la aceste salase ptr. ca in

final sa traca la o grupare lenta pe catune sau asezari permanente risipite.

-

Alaturi de formele permanente de locuire se poate vorbi de o serie de influente ca cele

de populare activa faza pastorala in C. Meridionali se atesta asezarile din dep. : Petrosani,
Hateg, Timis- Cerna Bistra si in zonele de contact intre munti si unitatile vecine.

Denumirile asezarilor de amintesc de curentele si directiile de deplasare ale populatiei :

Uric Uricani, Valea Lupului Lupeni, s.s.

-

Zonele cu cele mai tipice forme de imprastiere in C. Meridionali : Culoarul Bran, E dep.

Petrosani, culoarul Timis Cerna si platformele de pe versantii sudici ai muntilor.

-

Uneori dispersia vetrelor atinge stadiul contopirii gospodariilor cu locul de munca, mosia

cu intravilanul.
-

Ocuparea organizata si dirijata a spatiului sub forma vetrelor de sate cu indesire a

gospodaririlor a rezultat in urma organizarii supravegheate a teritoriului rural fie uramn

dispozitiile oficiale procese care corespund gazei popularii industrial.
-

Localizarile organizate dirijate se disting in zone depresionare (rol administrative-

politic) sau in zonele vechi de granite ( vami, castele).

-

In Carpati se poate vorbi de asezari cu o pozitie geografica faborabila.

b. Subcarpatii si podisurile.

Subcarpatii au favorizat conturarea unor tipuri de asezari specific asezari de tip

subcarpatic. se disting prin caracteristici ale formei, localizarii si functionalitatii.

-

Ofera conditii foarte bune de locuire 1872 localitati rurale (2002) si 25 de orase cu 106

localitati component.
a.

Subcarpatii de curbura:

cel mai mare numar de asezari rurale 866 pe o suprafata de 6700 kmp
- densitatea asezarilor rurale de 12,93
- densitatea populatiei - peste 90 loc/kmp una din cele mai mari din tara
- favorabilitatea cadrului natural a oferit posibilitatea extinderii spatiului de locuit.
- principalele elemente de atractie ale populatiei resursele de subsol dar si de suprafata.
- orasele de locuit 11 cu 46 de localitati componente.

b.

Subcarpatii Moldovei:

- se extend pe o suprafata de 5010 kmp si creeaza un cadru favorabil instalarii asezarilor rurale.

- numarul asezarilor rurale este de 630 (2002).

- densitatea populatiei rurale este de 151,86 loc/kmp
- densitatea populatiei totale este cea mai mare din tara 219,32 loc/kmp.
- populatia este concentrate in ariile depresionare.
- orasele sunt putine 5 cu 9 localitati component

Subcarpatii Getici:

- numar total de asezari mic de numai 385 (2002), repartizate neuniform pe 4699 kmp.
- numarul satelor se ridica la 375 iar cel al oraselor la 9 cu 51 de localitati componente.

d.

Depresiunea Colinara a Transilvaniei

- una din zonele cele mai populate . In interiorul podisului Transilvaniei concentrari
accentuate care duc la densitati peste media pe tara.
- se disting :

Culoarul Muresului ( 80 150 loc/kmp)

Bordura sudica a platformei Somesene ( 80-100 loc/kmp)

- numarul de orase este de 40 cu 135 de localitati componente- locul 2 pe tara (dupa C.

Romana)
- la N de Mures in Campia Transilvaniei densitatile populatiei au valori ce se apropie de
media pe tara.
- concentrari reduse ale populatiei in sudul Pod. Tarnavelor in Pod. Hartibaciului 30 -50
loc/kmp. Influentate de fragmentarea reliefului precum si de mobilitatile teritoriale active ale
populatiei.

In exteriorul ramurei carpatice procesele de umanizare sunt perfect commune

indifferent ca este vorba de E , S sau V acestora.

e.

Pod Moldovei si culoarul Siretului

 se disting areale intens populate , cu densitati sporite :

100-125 loc/ kmp Pod. Sucevei, Dep Dragomireni
100-150 loc/kmp- V. Molfovei , V. Trotusului, C. Jijiei si N Pod. Barladului.
- densitatile mari sunt favorizate de avantaje economice, de prezenta unor mari concentrari
urbane dar si de sporul natural constant ridicat.
- mai putin favorabile marginile sudice Dealurile Tutovei si C. Covuriului.
- nr asearilor se ridica la 1628 dintre care :

1610 asezari rurale cu 2.152.975 loc ( 9,93 % din pop. rurala a tarii) densitatea
asezarilor de 7,05

18 orase cu 34 delocalitati ce aduna un numar de 916.472 loc. densitatea asezarilor de

0,78

Dobrogea

- relativ slab populate

- media densitatii este de 48 loc/kmp arii mai pronuntate in zona litoralului si in zona
Canalului Dunare- M. Neagra ( 60-79 loc/kmp.)
- zona de N a Pod. Dobrogei de asemenea slab populata- zona Razim 35 40 loc/ kmp.
- numarul de asezari este de 306 dintre care 291 sunt asezari rurale
-in asezari rurale traiesc 337.286 locuitori densitate rurala de 32,66 loc/kmp
- in asezari urbane traiesc 610.044 loc - in 15 orase cu 21 localitati componente densitatea
urbana este de 59,07 loc/kmp.
g.

Pod. Mehedinti

-53 de asezari dintre care 52 sunt rurale Baia de Arama fiind singuru oras are 5 localitati
component.- are doar 10.917 loc 0,09 % din pop urbana a tarii.
- satele au o densitate mice de 23,64 loc/kmp
h.

Podisul Getic

- densitatea populatiei este de 80-90 loc/kmp , distingandu-se ariile influentate de orasele

Ramnicu Valcea , Tg. Jiu, Pitesti, Craiova si resursele subsolului- carbune si petrol ( aici
densitatile ajung 150 loc/kmp.
- ocupa o pozitie secundara in privinta numarului de asezari 1875
- are 15 orase cu 73 de localitati component- populatie totala de 128.916 loc ( 11,04 % din pop.
urbana a tarii.)
- numarul satelor este de 1560 aici traind in 2002 peste 781.701 loc ( 6,67 % din pop. rurala a
tarii)
- se constata o scadere a nr. total de locuitori datorita bilantului demografic negative din ultimii
ani.
i.

Dealurile Oltetului si Motrului

- slab representative sub aspectul densitatilor 60 loc/kmp

- zone putin favorabile sub aspectul conditiilor naturale.
- este cunoscuta fragmentarea accentuata a reliefului, lipsa de apa si o relative izolare
economica.
j.

Dealurile de Vest

- in 2002 numarul asezarilor erau de 571 unde traiau in ambele medii 667.156 loc.
- exista un echilibru al distributiei populatiei pe cele doua medii de viata astfel ca

in mediul urban traiesc 328.402 loc

in mediul rural traiesc 338.754 loc.

-densitatea populatiei este redusa ridicandu-se doar la 54,5 loc/kmp

- numarul oraselor este de 11 cu 34 de localitati component sunt distribuite pe intreg
aliniamentul N-S si fac parte din categoria oraselor mici si mijlocii.

c. Campiile.

- aici s-au conturat tipurile de asezari de capie.

a.

Campia Romana

- este o veche si stabile arie de populare

- are un numar mare de asezari 2110 (2002) si implicit un numar mare de locuitori -6.749.190
- aici este concentrata mai mult de 28 % din pop. Romaniei
- numarul satelor este de 2062 16,19% din nr de asezari rurale din tara.
- densitatea medie a populatiei este de 136,09 loc/kmp puternic influentata de Bucuresti si
zonele vechi de asezare de pe V. Argesului si V. Dunarii.
- se gasesc 48 de orase cu 84 de localitati componente.
- densitatea populatiei urbane este de 80,96 loc/kmp aici traiesc peste 4.015.038 loc
- semnificativa este si prezenta unor orase mari ca: Ploiesti, Buzau, Targoviste, Bucuresti.
- frecventa densitatii populatiei scade spre V spre bazinul Bedei si Teleormanului ( 60-80
loc/kmp) si spre E spre C. Baraganului ( sub 60 loc/kmp).
b

Campia de Vest

- raspandirea pop. a foost influnetata de evolutia oraselor si de imbunatatirile funciare.

- in medie densitatea populatiei este de 80-90 loc/kmp
- ariile cu peste 150 loc/kmp : Satu Mare, Oradea si Arad.- in jurul lor predomina de asemenea
densitati de 100-150 loc/km psi insular 75-100 loc/kmp
- in C. Banatului predomina arealele de 25-50 loc/kmp
- aici traiesc 1,5 mil. persoane intr-un nr total de asezari de 624 - dubtre care 18 orase cu 16
localitati component.
- cel mai mare oras este Timisoara

Delta Dunarii

- cele mai scazute densitati medii 5 loc/kmp influentate de conditiile naturale mai putin
favorabile, potentialul de locuit fiind limitat doar la grinduri ferrite de umiditate.
-se adauga deplasarile definitive spre centrele urbane limnitrofe (Tulcea)
- cuprinde 26 de asezari reprezentate printr-un singur oras si 25 de sate
Sulina singurul oras, are o pop. de 4984 loc. si o densitate de 1,15 loc/kmp
- nr locuitorilor care traiesc in mediul rural este de 9864
5.Structura populatiei (pe nationalitati,religii)
I. Structura etnica:
La ultimul recensamant din totalul populatiei de 20,1 mil de locuitori, 88,9% o reprezinta
romanii. Acest porces in comparatie cu alte state ale lumii indica un inalt grad de omogenitate.
-

In 1977 era de 88,2%

In 2002 era de 89,5%

Acest proces reafirma stabilitatea fondului autohton romanesc si continuitatea lui in toate
provinciile romanesti. Romanii se disting prin insusiri fizice asemanatore cu ale italienilor, astfel
limba vorbita de noi face parte din familia libilor romanice.
Pozitia tarii noastre la marginea europei continentale ne-a situat in calea invaziilor, spatiul
nostru fiind un culoar de tranzitie pentru nomazi. Astfel aceasta pozitie de culoar a avut un rol
foarte important in structura etnodemografica.
Provinciile romaniei au fost constant hartuite sau supuse unei constante presiuni, a curentilor
asiatici (tatari, turci, unguri si a curentilor europeni, central vestici, nordici si sudici).
Cu toate acestea omogenitatea blocului etnic romanesc a fost aproape neschimbat. Diferenta
pana la 100% sunt de alte nationalitati:
-maghiara
-evrei
-rommi
-turci
-ucrainieni
-rusolipoveni
-tatari
Din totalul judetelor tarii in 38 populatia romaneassca e majoritara iar in restul cu unele
exceptii populatia e d peste 50%. Judetele de la granita au romani de peste 80% cu exceptia
judetelor Bihor si Satul Mare.
-Populatia maghiara e mai ridicata in judetelel Harghita 85,2% si Covasna 75,71% si ceva mai
scazuta in Mures, Satu Mare, Bihor, Salaj ( 39%)
-Rommi 3,3% ( din toatalul populatiei), in prezent ponderi ridicate sunt in Mures de 8.9% , Sibiu,
Bihor, Giurgiu, Salaj, Calarasi, Ialomita, Alba, Gorj, Mehedinti.
-Nemtii 0.3% ( din totalul populatiei) in Timis, Sibiu, Satu Mare, Cars Severin
-Ucrainienii 0.3% ( din toatalul populatiei) in Maramures, Suceava, Timis
-Rusi-Lipoveni 0.2% ( din totalul populatiei) in Tulcea, Constanta, Braila, Suceava.
-Turci si Tatarii in Constanta si Tulcea

II. Schimbari importante in structura populatiei dupa etnii.

-nivelul diferit al cresterii populatiei.
-soldul negativ al migratiilor externe ( Germani, Evrei, Maghiari)

III.Originea si raspandirea etniilor

Datele statistice atesta faptul ca populatia Romana este raspandita unitar pe intreg teritoriul
Romaniei ( in Romaniea nu exista vid etnic romanesc.)
-

Maghiarii sunt prezenti in cea mai mare parte a Transilvaniei, peste 1 milion, raspanditi
in diferite locuri in functie de istorie. Un prim areal de concentrare il reprezinta Bazinul
superior al Muresului, Oltului si latura estica a DCT-ului ( Covasna si Harghita), 40% din
totalul maghiarilor sunt concentrati aici. Unele localitati detin in majoritate populatie
Maghiara. Al doilea areal este zona de frontiera cu Ungaria, 29% din populatia maghiara
din Romania. Al treilea areal 31% este dispus in alte centre in principal urbane din
partea centrala si vestica a tarii dar si in Bucuresti si Constanta. De tinut minte
Unguri=Maghiari, Ungureni=Romani, ungurenii= ciobanii romanesti ; Secui= Unguri,
Sasi = Nemti.
Rommii au venit pe teritoriul romaniei din India. Trasatura de baza este persistenta unor
forme de viata cvasi nomada, partial sedentara, in toate partile tarii. Cele mai multe sate
de rommi le intalnim in jurul vechilor manastiri sau in prelungirea unor sate. Sau in
grupuri la marile sate si in orase. Cei din asezarile stabile si-au stabilit bine obiceiurile si
portul. Cei nomazi prefera muncile usoare se disting prin culoare, vorbire si au unele legi
proprii. Marea majoritate a rommilor inregistreaza cea mai mare natalitate in randul
tuturor natalitatilor.
Nemtii 0,3% ( din totalul populatiei) numiti si Sasi se ragasesc in : Transilvania, Sibiu,
Brasov, pe valea Tarnavelor, Bistrita-Nasaud, iar in Banat si Crisana inca din sec XVII, sub
denumirea de Jvabi ( au fost adusi ca agricultori din centrul Europei) . Sasii au fost aduci
de regii Ungariei din zona Rinului din sec XII in scopul inatririi apararii Transilvaniei.
Nemtii, sunt buni apicultori, mestesugari, oameni temeinici, oranduiti. Se mai intalnesc
si in Dobrogea, Constanta, Babadac, Tulcea, in sudul Basarabiei si in nordul romaniei, in
Bucovina.
Ucrainienii si rutenii ( ruteni= rusnaci, rusi mici, malo rusi) se intalnesc in Bucovina,
Prezenta lor e strans legata de ocupatia Bucovinei si a Maramuresului.
Lipovenii sunt de 0,2% din totalul populatiei Romaniei, se gasesc in Dobrogea de nord,
Delta, sudul Basarabiei. Sunt veniti din Rusia ca urmare a unor persecutii religioase, sunt
pescari, gradinari si apicultori.

Turcii sunt de 0,2% si se gasesc in Dobrogea si in unele orase pe langa Dunare, veniti la
inceputul sec XV.
Gagauzii populatie turco-bulgara, sunt unul dintre cele mai vechi grupuri etnice
minoritare de pe teritoriul Romniei de azi, prezena lor datnd de aproximativ un
mileniu. Gguzii sunt concentrai n Dobrogea, iar religia lor este cretinismul ortodox.

IV Structura populatiei pe religie

Romnia este un stat secular ce nu are o religie de stat (conform art. 29.5 din Constituia
Romniei, cultele religioase sunt autonome fa de stat).
Conform recensmntului din 2002:
- 18.806.428 de ceteni, reprezentnd 86,8% din populaie, s-au declarat ortodoci,
- 1.028.401 s-au declarat romano-catolici (4,5% din populaie),
- 698.550 reformai (3,7%),
- 330.486 penticostali (1,5%),
- 195.481 greco-catolici (0,9%),
-129.937 baptiti (0,6%) .a.
n Dobrogea, exist o minoritate islamic (0,3%), compus majoritar din turci i ttari. Exist i
un numr mic de atei (0,04%), agnostici, persoane care sunt non-religiose (0,06%) i persoane
fr o religie declarat (0,05%).
Conform Annuario Pontificio Romano, buletinul oficial al Sfntului Scaun, n aceeai perioad
recensmntul intern al Bisericii Catolice a numrat n Romnia 1.193.806 credincioi romanocatolici (cu 165.405 persoane mai mult comparativ cu cele nregistrate de autoritile romne).
n august 2010, n Romnia existau 18.300 de biserici
Finanarea bugetar a statului romn, destinat construirii i renovrii de biserici, a fost de 54,6
milioane de lei n anul 2010, i de 28,3 milioane n anul 2011.
6.Asezarile rurale
Definitie : Asezarea rurala constituie cea mai veche forma de locuire si componenta a peisajului
romanesc.Activitatea dominanta in mediul rural este agricultura.

Primele tipurii de asezari rurale din spatial romanesc sunt bordeiul, argeaua ca si constructie
permanenta iar ca si constructive temporara avem stana/tarla.(Inca din neolitic) Bordeiul a fost
locuita stbila a stepei si chiar a padurii, in timp ce argeaua avea sa capete folosinta cat si inteles
de locuita temporara. Casa spre deosebire de bordei si argea este o locuita de suprafata si este
construita din chirpici,lemn si piatra. Inca din perioada preromana se constata, pe teritorul
actual al tari existenta unor construicti din lemn. Tarla este un loc neimprejmuit si acoperit
unde se odihnesc vitele sau oile in timpul pasunatului, iar in extindere este stana cu toate
dependintele ei.
Pe intreg teritorul Romaniei sunt in prezent 13093 sate, care concentreaza aproximativ 45% din
populatie si valorifica circa 64% din suprafata totala a tarii, sprijinindu-se pe resursele solului si
subolului.

Caracteristicile Asezarilor Rurale sunt :

1.
2.
3.
4.

Unicitate
Omogenitate
Dinamica
Fizionomie

Componentele satului:
-Vatra(spatial construit)
-Mosia(teritoriul inconjurator)
Factorii care influenteaza care influenteaza la diferentierea asezarilor rurale pe Glob sunt:
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.

Pozitia geografica
Clima
Relieful
Nivelul de dezvoltare al statelor/zonelor
Intensitatea actiuni umane
Tipul de agricultura
Amenajarea teritoriului

Clasificarea Satelor :
1.Dup modelul de distribuire in teritoriu pot fi :
- Risipite/Dispersate ( zona montana si dealuri nalte )
- Rsfirate/Discontinnue ( zona de podi si subcarpati )

- Adunate/Compacte ( cmpie, depresiuni extinse )

2.Dup numrul de locuitori:
Foarte mici (sub 250loc);
Mici (251-500loc);
Mijloci(501-1500loc);
Mari(1501-3000loc);
Foarte Mari( peste 3001 loc)
3.Dupa functie, satele se clasifica in:
-Satele cu functii predominant agricole (acestea pot fi specializate fie in cultura cerealelor si a
plantelor tehnice, fie in viticultura, fie in cresterea animalelor.
- Satele agro-industriale, unde alaturi de practicarea agriculturii se disting si unele activitati
industriale: prelucrarea lemnului, exploatarea resurselor minerale.
- Satele cu functii agricole si de servicii (comert, transporturi, turism). Practicarea turismului
rural a luat o amploare deosebita, mai ales in regiunile montane ale tarilor dezvoltate.
Asezarile rurale cu functii predominant agricole au o populatie agricola de peste 65% din
populatia activa. Asezarile rurale cu profil agricol nu este static in timp, ci se modifica in functie
de necesitatile economice si populatia la un moment dat. Acestea se clasifica in : asezari cu
profil cerealier; asezari cu profil lugumicol; asezari cu profil de crestere a animalelor, asezari cu
profil viticol
4.Dupa criteriul favorabilitatii si functionalitati cadrului fizico-geografic avem urmatoarele
tipuri majore de asezari rurale:
-tipul carpatic
-tipul subcarpatic si de podis
-tipul de campie
-tipul deltaic
-tipul litoral
-tipul coridor dunarean
In urma masurilor de organizare administrativ-teritoriala din anul 1968 si modificarilor
ulteriloare, asezarile rurale de pe teritorul tari noastre au fost grupate in comune si sate. In anul

2002 asezarile rurale cuprindeau peste 10.000.000 loc,adica peste 45% din populatia tarii.
Media demografica pe comuna se cifreaza la 3684loc pe km2 fata de 4251 in 1977.

Satele adunate se intalesc mai ales la campie si in depresiuni, au gospodariile apropiate unele
de altele, terenurile agricole aflandu-se in exteriorul satului. Satul adunat cunoaste mai multe
variante: sat cu piata centrala (tipic pentru Germania, Marea Britanie), satul circular (kraal) al
crescatorilor de animale din Africa de Sud, satul linear sau satul- strada.
Satele rasfirate sunt prezente in special in regiunile de deal si de podis, au gospodariile situate
la distante mai mici unele de altele.
Satele risipite sunt specifice regiunilor montane, ai caror locuitori se ocupa in special cu
pastoritul. Aceste sate sunt formate din gospodarii izolate, fiecare avand in jur propriul teren de
folosinta;
In cadrul asezarilor de tip adunat pot fi distinse o serie de subtipuri, ce se deosebesc dupa
dispunerea cladirilor in vatra: compacte; concentrate; aglomerate.
Dupa unele particularitati ale cadrului natural si social, regasim forme specific elementelor
caracteristice atat asezarilor disperate cat si adunate cum sunt : asezari lineare; asezari
areolare; asezarile mixte
Baza economica a satelor este pamantul. In acelasi timp este de retinut rolul important pe
care industria il joaca in dezvoltarea economica a statului romanesc.

7.Tipuri genetice de orase, pop. si densitatea urbana, evolutia retelei urbane, ierarhizarea
functionala a asezarilor urbane, schimbari in structura functionala a asezarilor urbane
n Romainia, ca si in alte tari, urbanizarea are o istorie milenara. Aceasta s-a manifestat de-a
lungul timpului prin continuitatea tuturor tipurilor si generalitatilor de orase specifice Europei.
Urbanizarea Romaniei are la baza, ca si in alte tari, motivatii economice si social-istorice
specifice, dintre care unele au jucat in timp succesiv sau simultan un rol hotarator in anumite
faze ale acesteia (functia de aparare, dezvoltarea comertului, a mestesugurilor, industrializare,
etc.)

o Tipuri genetice de orase pe teritoriul Romaniei

Distingem pe teritoriul Ro cateva tipuri genetice ale vietii urbane, printre care:
1. Fortareata ori cetatea
2. Targul
3. Porturile
4. Orase intemeiate pe baza resurselor primare
5. Orase recent decretate pe baza antecedentelor rurale

1. Cetatea, fortareata
Poate fi considerata formatiune simpla, ca o faza embrionara a mediului urban pe teritoriul
tarii. n marea lor majoritate , centrele urbane antice s-au nascut din necesitatile de aparare,
politice sau religioase, dezvoltand in paralel si necesitatile economice. Astfel, se explica
pozitionarea acestora in locuri mai inalte sau mai ascunse, asigurate de un anumit grad de
intarituri.
Functia de aparare devine functie militara apar cunoscutele dava : Sucidava, Pelendava,
Argedava, Ramidava, Piroboridava, Buridava, numeroase in regiunile sudice si sud-estice.
2. Targurile
Se devolta ca fie un vechi centru cu asemenea functii, fie preia functiile oraselorcetati.
Targurile se disting ca centre cu functii de schimb permanente, periodice sau de
tranzitie.
Acestea au prosperat, de regula, pana in zilele noastre si sunt situate in zonele
naturale de contact, indeosebi in zonele colinare. App fiecare apa curgatoare si-a
avut sau si-a mentinut targul ei (Tismana raul Tismana, Targu Jiu- pe Jiu, Curtea de
Arges- pe Arges, Targul Sucevei Suceava etc).
- Orase-targuri, centre de schimb dezvoltate aparute pe baza unor antecendente
rurale Tg Jiu, Tg Mures, Arad, Miercurea-Ciuc, Turda, Campulung, Craiova, Satu
Mare, Bacau, Ploiesti.
- Orase-targuri, centre de meserii si comert, dezvoltate pe baza unor asezari rurale
: Bucuresti, Targoviste, Iasi, Suceava, Piatra-Neamt, Alba-Iulia.
- Orase-targuri fortificate: Brasov, Sighisoara, Sibiu, Medias, Bistrita, Cluj, Sebes
etc
- Orasele-targuri dublete : Dr. Turnu-Severin-Orsova, Tg Jiu-Hateg, Sibiu Rm.
Valcea , mai rcente : Galati- Braila etc
3. Orase-porturi
Aparitie relativ recenta, daca privim intelesul modern al cuvantului.

Activitatea portuara are o traditie veche. Portul si orasul, mai ales in cazul
centrelor dunarene, s-au dezvoltat in paralel, sub unele aspecte chiar independent.
Treptat s-au unit si au generat orase ca : Giurgiu, Trunu Magurele, Oltenita (cu o
vizibila distanta intre port si orasul p-zis); Galati, Braila, Tulcea, Sulina, Cernavoda,
Harsova cele doua unitati se suprapun.
4. Centre ale industrei primare.
Orasele industriei primare vizeaza in primul rand vechile centre de exploatare a
resurselor subsolului din Dacia preromana, mineritul fiind una din ocupatiile de baza
ale dacilor Abrud, Zlatna, Brad, Baita, Rosia Montana, Baia de Aries sunt cunoscute
ca centre aurifere si astazi.
Gelari , Teliuc, Baia de Arama generate de exploatari de argint, arama, Pb, dar
mai ales fier .
Exploatari de sare (saline) Ocna Dej, Salinae (Ocna Muresului), Cojocna perioada
pre-romana; Ocnele Mari, Slanic, Ocna Sibiului, Targu Ocna dupa perioada dacoromana.

o Populatia si densitatea urbana

In anul 2002 populatia urbana reprezenta 11.436.736 (53,3%) din totalul populatiei.
Din acest punct de vedere suntem printre ultimele tari din Europa, insa trebuie
retinut ca am pornit de la o valoare mica (21,4 % - 1930 ).
Cel mai ridicat procent al populatiei urbane (>50%) il detin judetele cu nivel ridicat
de dezvoltare economic (BV 76,2%, HD, SB, CJ)
Cele mai reduse ponderi : GR, DB, BN, VL, OT, BT. RO detine unul dintre cele mai
mari procente ale populatiei rurale din Eu.
Valorile cele mai mici le prezinta judetele de campie cu economie predominant
agricola si cele cu relief muntos, care in genere au orase mici si putine : Tulcea (31,4
loc/kmp din cauza intinderilor de ape), Caras-Severin (42,5 loc/kmp), Harghita
(51,8 loc/kmp) etc.
o

Evolutia retelei urbane

Reteaua urbana a Ro se amplifica constant, remarcandu-se in mod deosebilt
de la inceputul sec. XX. n anul 1912 reteaua urbana era formata din 119 orase,
reprezentand circa 16,1 % din populatia totala a Ro. Predominanta era data de
categoria oraselor mici (91) cu o populatie de pana la 20.000 loc. Aici se
incadreaza vechile targuri sau centrele recunoscute in domeniul negotului,

schimburilor comerciale in general. In aceeasi perioada se declara orase

centrele industriale : Hunedoara, Baia Spire, Ocna Sibiului, Ocnele Mari, Abrud.
Orasele mijlocii erau in nr de 22, dintre acestea 13 nu depaseau 50.000 loc.
Din categoria oraselor mari se remarca doar Bucuresti cu 341.321 loc (1912)
Deficitare sub aspectul acoperirii cu centre urbane raman zonele de campie (C.
Romana, C. de Vest).
Imediat dupa cel de-al doilea razboi mondial (1948), retaua urbana inregistra
152 de orase (118 mici, 32 mijlocii, iar in categoria celor mari apare Timisoara)
In perioada 1966-1977 si apoi 1992 se remarca o crestere spectaculoasa a
numarului de orase de la 183 la 236, datorita reorganizarii administrativteritoriala din 1968, cand au fost declarate ca orase 49 de localitati si ridicarii la
statutul de oras in 1989 a 23 de localitati.
Latura pozitiva a amplificarii retelei urbane in acesta perioada consta in faptul
ca, in criteriile adoptate in selectia centrelor pentru a fi decretate ca orase, sunt
corespunzator influentate zonele de campie, zonele cu deficit urban.
Perioada de tranzitiei, respectiva 1992-2002 evidentiaza o crestere lenta cu
doar 7 orase, astfel ca, in 2002 sistemul urban era constituit din 267 orase,
ajungand in 2005 la 313.
Se observa chiar si treceri intr-o categorie inferioara (5 orase); declinul
demografic se instaleaza din cauza bilantului natural atinge valori negative si
migratiei populatiei spre mediul rural.
o Ierarhizarea functionala a asezarilor urbane
n ierarhizarea oraselor din Ro pornim de la 2 criterii prioritare :
A. Criteriul administrativ-teritorial
B. Criteriul social-economic complex

A. Criteriul administrativ-teritorial contureaza in reteaua centrelor urbane din

Ro doua mari categorii de orase :
a) Municipiile;
b) Resedintele de judet
B. Rangurile de orase
a) Orasele de rang 0
b) Orasele de rang I
c) Orasele de rang II
d) Orasele de rang III

(aprofundati pg. 242-249)

Schimbari in structura functionala a asezarilor urbane
Intre principalele elemente definitorii ale sistemului urban, functiile oraselor
care stau la originea acestora constituie elementul cel mai seminificativ si,
totodata, cel mai dificil de cuantificat in orice analiza geografica.
Cea mai adevata si accesibila metoda de determinare, stabilire a topologiilor si
ierarhizare a oraselor, utilizata in a doua jumatate a sec XX, ramane cea a
marimii si structurii populatiei active.
Ca si in cazul schimbarilor marimii demografice se evidentiaza 2 perioade:
a. Industrializarea extensiva app toate orasele Ro sufera un intens proces de
dezvoltare ca centre economice.
b. Destructurarea functionala a oraselor ca efect al crizei economice, dar si
urbane de dupa 1989
Orasele mari continua sa se dezvolte ca centre economice si sociale de prim
rang in sistemul uraban national.
Dupa structura populatiei active, cat si dupa dinamica acesteia in ultimele
decenii, orasele mari se prezinta ca un grup destul de omogen: se
evidentiaza pregnant valorile mari ale functiei industriale (peste 50% din
totalul populatiei active); in activitatile de servicii se plaseaza doar 1/3 din
activi; pozitiv poate fi considerat faptul ca functia agricola devina
nesemnificativa (< 3% din pop. activa).
Dinamica functiilor oraselor mici s-a modificat profund datorita
particularitatii proceselor de urbanizare si industrializare la nivelul intregii
tari, schimbarilor administrative, localizarii si accesibilitatii geografice.
Dupa 1968 orasele mijlocii au inregistrat un intens proces de diversificare
industriala, astfel ca pana la sfarsitul anilor 80 numarul centrelor industriale
specializate s-a redus la jumatate.
In 2002 structura functionala a oraselor mijlocii a inregistrat un progres in
sectorul secundar (60%) si un regres in primar (<5%).
In privinta oraselor mici putem constata ca anul 1966 ofera o structura
echilibrata a celor trei sectoare. La urmatoarele recensaminte se observa, ca
si in cazul celorlalte categorii de orase, cresteri ale sectorului secundar
(56,3%) si scaderi ale celui primar (12%) in 1992. In 2002 se inregistreaza

scaderea inevitabila a sectorului secundar (48%), ca urmare a restructurarii

industriei, a celui primar (7%) si cresterea spectaculoasa a celui tertiar (45%).