OBICEIURI ROMNETI DE PATE

EDUCATOARE:OPREA MARINA
GRADINITA:PANSELUTA
Patele reprezint srbtoarea nvierii lui Iisus Christos. nceputul acestei
srbtori e vzut chiar n Cina cea de Tain, pinea i vinul simboliznd sacrificiul trupului i
al sngelui, ca pre al rscumprrii.
n tradiia ortodox, nceputul srbtorii e marcat o dat cu postul de apte
sptmni.
O semnificaie foarte important o are Joia Mare din Sptmna Patimilor. Din
aceast zi, ranii nceteaz lucrul la cmp i se concenteaz asupra casei, a curii, pentru
ca totul s fie curat. Tot n Joia Mare, femeile ncep s pregteasc pasca i s vopseasc
oule. Potrivit tradiiei, la miezul nopii dintre smbt i duminic, oamenii se trezesc din
somn n btaia clopotelor. Se spal cu ap curat, i pun staie noi, iau cte o lumnare i
pornesc ctre biseric. Acas le e ngduit s rmn doar celor foarte bolnavi.
La biseric, preotul cu Sfnta Evanghelie i crucea n mn, urmat de alaiul de
credincioi iese cu lumnarea aprins (Lumina) i nconjoar biseria de trei ori. Serviciul
divin se desfoar afar, iar cnd preotul va rosti Christos a nviat! toi cei prezeni la
acest serviciu religios vor spune Adevrat a nviat!. Rspunsul e recunoaterea tainei
nvierii, iar aceasta va fi formula de salut timp de 40 de zile, pn la nlarea Domnului.
Cu lumnarea aprins, fiecare se ntoarce acas i face o cruce mic pe peretele
dinspre rsrit, afumndu-l cu lumnarea, pe care o va pstra tot restul anului.

Oamenilor le este permis s mnnce bucatele (pasca/pinea, oule roii, carnea de

miel, sarea i vinul) abia dup ce acestea se sfinesc i dup ce fiecare persoan particip la
Liturghie.
Se spune c acei care ciocnesc ou roii n ziua de Pate se vor ntlni i pe lumea
cealalt.
Prima zi de Pate trebuie s fie petrecut linitit, fiind interzis orice activitate
distractiv. n aceast zi, e interzis i somnul.
Luni, a doua zi de Pate, oamenii dau de poman pentru cei mori, mergnd, n cele mai
multe cazuri, la cimitir. O credin rspndit printre romni e c, timp de o sptmn de
la nviere, porile Raiului sunt deschise larg. Tocmai de aceea se spune c sufletele celor
care mor n Sptmna Luminat ajung direct n Rai.
n funcie de zonele rii, exist obiceiuri i obiceiuri.
Poate cel mai de notorietate e unul din zona Transilvaniei, cunoscut sub numele de
stropit. Potrivit acestui obicei preluat de la maghiari bieii merg n familiile n care
exist o fat sau mai multe, pe care le stropesc cu parfum, ca s nu se vetejeasc.
Stropitul este pstrat i azi i reprezint un bun prilej pentru o rentlnire cu prietenii,
i, n fond, de distracie.