MediuIIichid asigura schimburile permanente intre: organism ~i mediul

extern, pe de

parte, ceIuIe tesuturi ~i organe, pe de aita parte.

Mediul Iichid este reglat foarte precis in ceea ce prive~te : voIumuI,

compozitia ~i concentratia acestuia.
Unele sub stante din mediul apos - electrolitii - disociaza sub
forma de ioni, cand sunt dizolvati in apa (sodiuI, potasiuI, clornI)
Alte sub stante
- neelectrolitice - sunt mentinute
in solutie in
,
"
mediul apos
Toate aceste substante in mediul apos .
-

mentin presiunea osmotica normal a

regleaza echilibrul acido-bazic in organism
asigura

aportul

substantelor

nutritive

ditre

celula

~1

indepartarea de~eurilor din celula

-

faciliteaza toate reactiile fiziologice din organism

APA iN ORGANISM
Nevoia de apa a organismului urmeaza dupa nevoia de oxygen. Omul
poate trai tara hrana cateva saptamani, dar tara apa doar cateva zile.
La adultul normal continutul de apa al organismului constitue
50 - 70% din greutatea corporala.variatiile greutatii corporale sunt in functie
de cantitatea de tesut adipos. Numai in anumite conditii patologice greutatea
corporala este influentata

de volumul apei din organism, de exemplu

greutatea creste in cazul edemelor (=acumulare de apa in interstitii) sau

greutatea poate sa seada prin pierderi man de apa (m boli cu varsaturi

incoergibile, diarei severe).
Propoqia de apa in organism seade cu varsta : la nou-nascut este de
75 - 80%, iar la varsta de un an scade la 65%.
Apa in organism este repartizata in doua mari eompartimente :
apa intracelulara
- reprezinta 2/3 din apa totala ~i 45% din greutatea corporal a
- contine ea principali electroliti:
- cationi - potasiul ~i magnesiul
- anioni - fosfati ~iproteine
apa extracelulara
- constituie 1/3 din apa totala ~i aproximativ 20% din greutatea
corporaUi
- cuprinde doua sectoare :
- apa intravasculara (plasma) - 5% din greutatea corporala
- -apa interstitiala - 15% din greutatea corporala
- contine ca prineipali eleetroli!i: sodiul, cloml ~i bicarbonatul
Plasma contine ~i proteine, care in lichidul interstitial sunt in
cantitate mult mai mica, compozi!ie

care determina ~i influen!eaza

gradientul de presiune oncotica mtre plasma ~i liehidul interstitial.

Sursele de apa din organism
Apa din organism provine din:
apa exogena - in mod normal un individ consuma 2000 - 2500 ml/zi
apa: - ingerata ca atare sau sub forma de diverse
bauturi (aproximativ 75%)
- provenita din alimente solide (aproximativ 25%)

Toate alimentele (cu exceptia zaharului ~i a grasimilor) contin

un procent de apa. Exemple:
procent apa

aliment

87%
75%
legume ~i fructe
proaspete

70 - 95%

cereale fierte

80 - 85%

came

50-75%

paine

35%

branzeturi

30 - 35%

apa endogena - provenita din procesele metabolice (a~a-numita apa

metabolica) de aproximativ 200 ml, a carei cantitate
variaza in functie de principiul alimentar oxidat:
100g grasimi ~

107ml apa

100g amidon ~

55ml apa

100g proteine ~

41ml apa

Apa consumaHi ca atare este singura fractiune este reglata prin

senzatia de sete, care este semnalul fidel al nevoilor de apa ale
organismului.

in

general nevoile hidrice zilnice sunt de 1,5ml pentru

fiecare calorie consumata la copil ~i Iml pentru

calorie la adult.

Setea este indusa prin variatia a 2 factori:

- osmolaritatea plasmatica (care raspunde de hidratarea intracelulara)
- volumul extracelular.
Stimulul predominant al setei este hiperosmolaritatea plasmatica ~i
deshidratarea extracelulara, care actioneaza prin intermediul sistemului
renina - angiotensina de la nivelul rinichiului.

Pierderile de apa se fac prin:

- urina (800 - 1500ml/24 ore)
- fecale (250m1/24 ore)
- pierderile insensibile, care inc1ud apa evaporata prin:
- piele (75%)
- plaman (25%)
Eliminarea urinara a ape! curente se face prin excretie urinara,
rinichiul avand capacitatea de adaptare atat la restrictiile,
supraincarcarile hidrice

cat ~i la

prin modificarea atat a osmolaritatii, cat ~i a

volumului urinar. Daca osmolaritatea

plasmei este un parametru care

variaza in limite foarte stranse (275+1_7mosm/I), osmolaritatea urinei

variaza in limite foarte largi (50 - 1300mosm/I). Ajustarea presiunii
osmotice urinare este rezultatul actiunii
a 2 factori:
,
- reabsorbtia
, sodiului ill exces la nivelul ansei ascendente a ansei
Henle din parenchimul renal
- actiunea hormonului antidiuretic, care moduleaza difuziunea
osmotica a apei incanalele colectoare.
Eliminarile extrarenale de apa se realizeaza prin:
- pierderi intestinale
- pierderi cutanate prin: - perspiratio insensibile (evaporare)
- perspiratio visibile (transpirape)
- pierderi respiratorii (apreciate la 0,02ml apa la fiecare litru de
aer respirat).
Cre~terea pierderilor de apa' pe cale respiratorie este considerabiIa
in cazul cre~terii ventilatiei pulmonare (ill stari febrile, hipoxie, emotii,
respiratia K~smaul);

astfel, ill conditii de repaus la pat eliminarea apei

prin piele ~i respiratie este de 700 - 1000m1l24 ore; cre~te in conditii de

febra ~i transpiratie moderata la 1500m1l24 ore ~i ajunge la 2000ml/24

ore in conditii de febra ~i transpiratii profuze.

Electrolitii

sunt sub stante

care,

dizolvate

in apa, disociaza

in

elementele ionice componente;

cationii

au sarClm electrice

positive

~l sunt donatori de

amonll au sareilll electrice negative

~l sunt aeeeptori de

electroni

electroni.
In orice solutie totalul cationilor este egal eu cel al anionilor.
Coneentratiile solutii1or fiziologice se exprimam miliechivalentillitru

este prineipalul electrolit allichidului extracelular ; simbolul : Na

concentratia plasmatica normal a = 138 - 142mEq/1
Cea mai mare parte a sodiului din alimentatie este sub forma de
clorura de sodiu (sarea de bucatarie).
1 gram de clorura de sodiu contine 393mg sodiu
Aportul alimentar de' sodiu este foarte variabil in functie de
obiceiurile alimentare, zona geografica, diversificarea zilnica a alimentatiei.
In tara noastra media zilniea a consumului de sare este de 10 - 15g (2 - 3
lingurite), ceea ce reprezinta dublul nevoilor zilnice pentru mentinerea in
echilibru a balantei
, sodiului.
Continutul in sodiu al alimentelor este foarte variabil. In general sunt
.trei mari categorii de alimente in privinta continutului de sodiu:

- alimente sarace ill sodiu: 0 - 10mg NailOOg aliment (unt, fructe

legume)
- alimente eu continut mediu ill sodiu : 10 - 100mg Na/lOOg aliment
(lapte, camuri, pe~te)
- alimente

bogate in sodiu:

100 -

lOOOmg NailOOg aliment

(mezeluri, crustacee, eondimente sarate, paine)

Aportul alimentar de sodiu trebuie sa fie redus ill caz de aparitie a
edemelor (situatii in care exista

retentie anomaIa a sodiului).

Absorbtia sodiului:
la nivelul intestinului subtire,. in procent erescut ~i in propoqie
mai redusa la nivelul colonului
mecanism: transport activ (eu necesar energetic) la nivelul
marginii "in perie" a epiteliului din jejun ~i ileon; transportul sodiului este
legat de trasportul glucozei printr-un transportor comun Nalglucoza.
colon absorbtia sodiului este independenta

In

de glucoza ~i se face prin

schimbarea Na cu un ion de H+.

Factorii .care influenteaza
absorbtia
,
, sodiului:
- depletia sodiului
- cre~terea cateeolaminelor circulante
Ambii factori stimuleaza absorbtia
, sodiului la nivel intestinal.
Pierderile de 'sodiu sunt:
- renale: rinichiul adapteza eliminarile de sodiu la aportul acestuia.
Eliminarile

renale

de sodiu sunt

dependente

de sistemul

renina

angiotensina - aldosteron.
extrarenale:

prin transpiratie

(calea cea mai importanta de

eliminare a sodiului); debitul sudoral depinde de temperatura ambianta,

temperatura centrala, exercifiul muscular, aetivitatea hepatica.

- prin fecale - pierderi crescute in enterocolite cu

diarei abundente ~i frecvente.
Rolul sodiului in organism:
- contribuie la mentinerea balantei hidrice ~i a presiunii osmotice
- contribuie la mentinerea
echilibrului acido-bazic
,
- intervine in absorbtia glucozei
- intervine in reglarea permeabilitatii membranelor celulare
- contribuie la alcalinizarea secretiilor gastro-intestinale
- contribuie la mentinerea sensibilitatii neuronale normale in timpul
contractiei
musculare.
,
Simptomele excesului de sodiu;
- oligurie
- agitatie, convulsii
mucoase uscate, lipicioase
- turgor tisular elastic dur
Aceste manifestari se intalnesc foaret rar. Consumul crescut de sodiu
se coreleaza cu riscul crescut de hipertensiune arteriala-.
Simptomele deficitului de sodiu:
crampe abdominale

greata
- cefalee
- oboseala, slabiciune musculara
- confuzie mintala, convulsii, letargie, coma.
Administrarea suplimentara de sodiu este necesara dupa: sangerari
man,

transpiratii

pro fuze, varsaturi

repetate,

diarei

prelungite,

arsun,

insuficienta cortico-suprarenaHi, boli cronice renale, consum prelungit de

diuretice.
Regimurile hiposodate sunt de doua tipuri:

regimul hiposodat "standard" - rezultil din suprimarea painii sarate,

conservelor ~i adaosului de sare la prepararea mancarii. Se obtine
astfel un regim care contine 2,5 - 3,5g sare , adica 1000 - 1400mg
sodiu

regimul strict desodat - rezulta din excluderea ill plus a alimentelor

bogate in sodiu: branzeturi, lapte, margarina, oua, paste tainoase,
biscuiti, prajituri, ciocolata; acest regim contine aproximativ 200 300mg

sodiu.

Se recomanda

numai

pe

durata

scurta

~i se

supravegheaza medical.
De retinut ca dietele sub 1000mg sodiu sunt monotone, lipsite de
sub stante nutritive ~i lipsite de gust; dietele eu 200 - 300mg sodiu
sunt lipsite ~i de proteine, incat prelungirea lor ar duce la edeme
nutritionale.
,
POTASIUL (KALIU)
este principalul electrolit al lichidului intracelular (97% din potasiul
intregului organism se gase~te in celule) ; simbolul : K
concentratia plasmatica normal a = 4 - 4,5 mEq/1
Nevoia zilnica se apreciaza la aproximativ 1 - 3 mEq/kg de greutate
corporala.
Surse alimentare: - cereale integrale

- laptele
unele fructe (indeosebi uscate)

~1

vegetale (ro~ii,

Carenta de aport nu se observa decat in alimentatia parenteraIa

(perfuzabila) cu solutii glucozate lara a se face corectie cu potasiu.
Potasiul din alimente se absoarbe la nivelul tractului digestiv.
In conditii de anabolism (sinteza proteica, glicogenogeneza, hidratare
intracelulara) potasiul trece din circulatie ill interiorul celulei prin schimb cu
ionul de sodiu.
In timpul proceselor de catabolism proteic potasiul parase~te celula; de
asemenea ~i ill timpul glicogenolizei, deshidratarii.
Principalele functii ale potasiului
component principal ~i obligatoriu al celulelor; este principalul.
cation intracelular, care mentine presiunea osmotica ~i balanta electrolitica
(a~a cum sodiul este principalul cation extracelular)
-

contribuie la mentinerea
echilibrului acido-bazic
,
actioneaza asupra enzimelor participante la metabolismul proteic ~i

participa la transmisia impulsului

nervos ~i contractia fibrelor

musculare (de~i este in concentratie mica in lichidul extracelular); aceasta

actiune este foarte importanta in miocard, unde mici variatii ale potasiului
pot induce modificari electrice (modificari ale electrocardiogramei).
Deficitul de potasiu (hipokaliemia)
Cauze:

aport insuficient: - malnutritie severa

- alcoolism
- alimentatie parenteral a cu glucoza :tara corectie
cu glucoza

 hipokaliemii de origine digestiva (prin reducerea absorbliei digestive):

- varsaturi repetate: - sarcina
- afecliuni digestive
- boli psihice
- aspiralie gastro-intestinala
- diarei: - toxice
- infectioase
,
- fistule digestive
- abuz de laxative
hipokaliemii de origine renala:
- hipercorticism
- hiperaldosteronism: primar, secundar
- nefrite interstitiale
cronice
,
- tratamente cortizonice prelungite
- abuz de diuretice cu deplelie de potasiu
- alcaloza

metabolica

sau respiratorie

antreneaza

eliminare urinara de potasiu

hipokaliemii prin trecerea potasiului in celule: ill timpul tratamentului
cu insulina ~i/sau glucoza in coma diabetica
hipokaliemii prin pierderi care depa~esc aportul:
- arsuri intinse
- stari febrile prelungite
- intervenlii chirurgicale laborioase
Simptomele hipopot~emiei:
- apatie
slabiciune musculara, care poate duce in cazun grave la
paralizii (pseudoparalizii):

 pierderea tonusului gastro-intestinal:

- meteorism
- ileus paralitie
- eonstipatie
- greturi
- varsaturi
seaderea tonusului museulaturii respiratorii eu tulburari de
ventilatie
,

- tahieardie
- hipotensiune ortostatica
- aritmii
- oprirea inimii in diastola
modifieari eeg: - subdenivelare ST
- aplatizarea undei T
- amplitudinea undei U
Excesul de potasiu (hiperkaliemia)
Se Intalne~te in: - insuficienta renal a eu oligoanurie
- insufieienta suprarenal a
- deshidratari severe'
- aeidoza metaboliea ~i respiratorie
Simptome: (neuromuseulare periferiee)
- parestezii
- hipotonii museulare
- abolirea reflexelor osteotendinoase
Modifieari eeg: - unde T ample, aseutite ~i simetriee
- eomplexe QRS largite

Hiperpotasemia se corecteaza prin dieta saraca in proteine, bogata in

glucide.

- este principalul anionul extracelular

- concentratia plasmatica : 103 mEq/1
- necesarul este asigurat prin aportul de sare din alimente
- alte surse alimentare: camea, laptele, ouale
- se absoarbe la nivelul tractului digestiv
- se elimina odata cu sodiul la nivelul rinichiului ; reabsorbtia este
pasiva
- pierderile extrarenale sunt mai mici (in transpiratie)
- pierderile digestive cresc In vasaturi, diarei, fistule, aspiratie gastro
duodenal a
Principalele functii:
- mentinerea echilibrului acido-bazic
- reglarea presiunii osmotice ~i a balantei hidrice
este principalul anion al sucului gastric ~i alaturi de

I-t asigura

functionalitatea enzimelor digestive

- activeaza amilaza salivara
Hipercloremia (> 110 mEq/l): - acidoza metabolica
- in hipematremie
HipocIoremia 90 mEq/l): - varsaturi
- diarei
- fistule digestive
- aspiratie gastro-intestinala
Se asociaza cu alcaloza metabolica (prin Incacare cu bicarbonat)

Se 'intalne~te 'in: - insuficienta renalii cronidi

- acidoza respiratorie