STUDIUL UNUI CALORIMETRU

TEORIA LUCRARII:
Masurarea cantitatii de caldura absorbita de un sistem in timpul unui proces cere gasirea posibilitatii
de apreciere a parametrilor care se schimba numai datorita procesului studiat. In acest scop s-a construit
calorimetrul.
In principiu calorimetrul este (vezi figura) un vas C 1 bine izolat termic de exterior (asezat pe suporti
izolatori intr-un alt vas C2 ). In calorimetru se toarna o cantitate masurata de apa, petrol sau mercur. Cel
mai frecvent se foloseste apa. Un termometru T (de constructie speciala-cu rezervorul departat de scala
gradata) si un agitator A completeaza aparatul.
Numeroase observatii experimentale au permis formularea unor
concluzii cunoscute sub numele de principii calorimetrice:
-Mai multe corpuri, initial la temperaturi diferite, puse in contact termic
fac schimb de caldura pina la egalarea temperaturilor (principiul
amestecurilor).
-Cantitatea de caldura absorbita de un sistem care trece din starea 1 (de
exemplu de temperatura T1 ) in starea 2 (de temperatura T2 ) este egala
cu cantitatea de caldura cedata de acelasi sistem cind trece din starea 2
in starea 1.
-Pentru doua sau mai multe sisteme care fac intre ele schimb de caldura
pina la egalarea temperaturilor ( realizarea echilibrului termic) ,suma
cantitatilor de caldura cedate este egala suma cantitatilor de caldura
primite. Notind cu Q cantitatea de caldura, se poate scrie: QC = QP (
ecuatia calorimetrica).
In timpul experientelor calorimetrul este caracterizat de
capacitatea sa calorica ( C=dQ/dT) si de corectia de temperatura. Datorita imperfectiunii izolarii termice,
cind procesele din calorimetru au loc la o temperatura diferita de a mediului exterior, se produce un schimb
de caldura, astfel incit temperatura din calorimetru este influentata si de acest schimb, nu numai de
procesele considerate.
TEMELE LUCRARII:
1. Sa se stabileasca valoarea corectiei de temperatura pentru un calorimetru.
2. Sa se determine capacitatea calorica a unui calorimetru.
APARATE SI MATERIALE NECESARE:
Calorimetru cu accesorii,apa, rezistor de rezistenta cunoscuta ce poate fi cufundat in apa, ampermetru,
reostat, sursa de tensiune (120V sau 220V), fire de legatura, cronometru.
DISPOZITIVUL EXPERIMENTAL:
Se monteaza calorimetrul. In lipsa acestuia se poate alcatui un calorimetru din doua pahare Berzelius
de dimensiuni diferite, asezate unul in altul pe rondele de pluta si cu capcac de carton. Se pot folosi de
asemenea, pahare de plastic, precum si vase de termos. Agitatorul se confectioneaza din sarma groasa.
Circuitul electric se verifica inainte de a se face legatura la priza.
PROCEDEUL EXPERIMENTAL:
Se pregateste calorimetrul pentru experienta: se cantareste vasul calorimetric gol, se introduce apoi
o cantitate de apa (lichid calorimetric) si se cantareste din nou. Diferenta celor doua mase reprezinta
cantitatea m1 din lichidul calorimetric cu caldura specifica c 1. Se monteaza apoi termometrul, agitatorul,
capacul calorimetrului.
1. Pentru tema 1 se procedeaza astfel: se introduce in calorimetru apa la o temperatura mai mare decat a
mediului ambiant. Se noteaza temperatura 1 de echilibru intre calorimetru, apa si termometru. Lasand
calorimetrul un timp indelungat in mediul cu temperatura mai mica, are loc un fenomen de transmisie a

caldurii din interiorul calorimetrului in exterior, datorita imperfectiunilor izolatiei termice. Temperatura de
echilibru termic se micsoreaza in timp. Daca se urmareste un fenomen ce se petrece in interiorul
calorimetrului intr-un timp oarecare , temperatura de echilibru citita la termometru trebuie corectata pentru
a fi introdusa in calcule. Corectia de temperatura in functie de timp se obtine prin masurarea variatiilor de
temperatura 1 si 2 in doua intervale de timp 1 si 2. Considerand o variatie liniara de temperatura pentru
orice interval de timp, se poate aprecia ca variatia de temperatura in intervalul este:
=

(1/1 + 2/2 )

Cand se citeste temperatura 1 se porneste cronometrul; dupa intervalul 1 se citeste 1. Cand se foloseste
calorimetrul la studiul unui fenomen, cronometrul va masura durata a fenomenului urmarit. Dupa
incetarea fenomenului se inregistreaza temperatura 2 si, dupa un alt interval 2, temperatura 2, deoarece
marirea sau micsorarea diferentei de temperatura a calorimetrului fata de mediu produce variatii ale
fluxului termic, si deci modificarea temperaturii calorimetrului se poate face in alt ritm.
2. Pentru tema 2 se poate proceda in 2 moduri:
a) Se cantareste vasul calorimetric, termometrul si agitatorul, se cauta in tabele caldurile specifice ale
materialelor din care sunt alcatuite si cum capacitatea calorica C este o marime aditiva se poate scrie:
C = mIcI = kA
Unde n = numarul de componente ale sistemului, m i= masa unei componente, ci= caldura specifica a unei
componente.
b) In calorimetrul pregatit pentru experienta (vezi figura) se cufunda
rezistorul de rezistenta cunoscuta prin care trece un curent electric
cunoscut un anumit interval de timp. Conform legii Joule-Lenz firul
va ceda o cantitate de caldura Q=I2R. Conform principiilor
calorimetrice aceasta cantitate de caldura este preluata de calorimetru
I2R = (kB + m1c1) t. Astfel:
kB = (I2R - m1c1t)/ t
unde t este intervalul de temperatura t2-t1 intre inceputul si sfarsitul
trecerii curentului (corectat cu ). Daca temperatura in calorimetru
este mai mare decat a mediului ambiant t =t2-t1+, iar daca
temperatura in calorimetru este mai mica decat in exterior, atunci t=
t2-t1-.
VALORIFICAREA REZULTATELOR
1. Pentru calculul corectiei de temperatura se intocmeste un table separat care cuprinde:
Nr.
determinarii

Experimentand de cateva ori, sa se stabileasca cum variaza cand temperatura medie in timpul
experientei este mul coborata fata de a mediului ambiant, egala sau cu mult superioara.
Sa se treaca rezultatele pe un grafic avand in abscisa timpul si pe ordonata temperatura. Sa se discute
graficul. Pe acelasi grafic, sa se treaca cu alta culoare punctele corespunzatoare experimentarii fara capacul
calorimetrului. Sa se compare valoarea corectiei pentru cazul cu capac si fara.

2. Pentru determinarea capacitatii calorice, rezultatele se trec intr-un tabel de forma:

Apa
Vas
Agitator
m
c
m
c
m
c

b)
Nr.
determinarii

m1

c1

t1

t2

kA

kB

kmedie