Terorismul ca fenomen local a existat dupa cel de al II-lea razboi

mondial; majoritatea gruparilor teroriste au fost de stanga,

sustinute, sponsorizate si folosite de statele comuniste in frunte
cu Rusia sovietica. Din gruparile de dreapta, cea mai proeminenta
a fost OAS (Organisation de larme secrte). Globalizarea
terorismului s-a facut cu ajutorul gruparilor radicale de stanga,
care au reusit sa creeze o colaborare intre diferite grupari
teroriste, care actionau in regiuni diferite ale globului.
Manifestarile pe care le-au luat actiunile teroriste au fost de
obicei: capturarea de ostateci, rapirea si deturnarea si explozia
unor avioane, distrugerea unor obiective civile cu sau fara victime
(de obicei cu victime), bombardare cu ajutorul rachetelor usoare
a unor obiective civile; majoritatea actiunilor au implicat
armament conventional, in afara cazului japonez, in care s-a
incercat utilizarea gazului sarin in metroul orasului Tokio. Sunt
cunoscute cel putin doua cazuri care au fost demascate ca o
posibila incercare de a folosi armament neconventional.
Lupta impotriva terorismului a luat o turnura dramatica dupa
implicarea Statelor Unite in aceste conflicte dupa nefericitele
evenimente di 9/11 2001. Astazi exista doua doctrine diferite in
aceasta lupta: doctrina de prevenire activa care implica contact
direct cu gruparile teroriste pe teritoriile in care ele sunt localizate
si doctrina de aparare pasiva care implica numai apararea
teritoriului unui stat respectiv. Majoritatea statelor lumii se
folosesc de doctrina de aparare pasiva..
Deoarece gruparile teroriste in totalitatea lor sunt pe departe
anti-democratice, dar se folosesc de legislatia permisiva a
democratiilor occidentale; aceste democratii au mari probleme in
rezolvarea pericolelor teroriste. Limitarea libertatiilor civile si
tehnicile de arest si anchetare in cazul suspectilor de terorism
sunt intr-o perfecta contradictie cu legile tarilor democratice,

acest lucru facand lupta impotriva terorismului

majoritatea cazurilor.

ineficace in

Singura posibilitate de a pune stavila activitatilor teroriste in

aceasta atmosfera permisiva de facto este efortul informational al
statelor democratice si controlul intrarilor si iesirilor de pe
teritoriile nationale.

11 septembrie 2001 a reprezentat cea mai neagra zi din istoria

Americii, o zi in care socul, suferinta si teroarea s-au impletit.
Natiunea americana nu a fost pregatita pentru acest impact.
Congresul SUA si presedintele George W. Bush au creat, in
noiembrie 2002, Comisia Nationala pentru investigarea atacurilor
teroriste impotriva Statelor Unite, cunoscuta drept Comisia 9/11.
Aceasta comisie independenta, formata din cinci republicani si
cinci democrati, a avut drept scop investigarea faptelor si a
circumstantelor privitoare la atacurile teroriste din 11

septembrie.Au fost analizate peste 2,5 milioane de pagini de

documente si intervievate peste 1 200 de persoane din zece
tari.Scopul Comisiei nu a fost acela de a gasi vinovati, ci de a
forma o cat mai clara imagine de ansamblu pentru evenimentele
care au precedat si au urmat atacurilor teroriste de la 11
septembrie 2001.Acest raport final al Comisie 9/11 reprezinta cea
mai completa relatare cu putinta asupra evenimentelor din 11
septembrie ,mortii se numara cu miile: 265 in cele patru avioane
deturnate; 2595 de cetateni incluzand 343 de pompieri, 23 de
politisti newyorkezi, 37 de lucratori ai Autoritatii Portuare, toti
acestia la World Trade Center; precum si 125 de civili si personal
militar din cladirea Pentagonului. In total au murit 2985 de
persoane. 200 de persoane s-au aruncat in gol de pe platforma
turnurilor in flacari, unde urcasera sperand sa fie salvati de
elicoptere. Circa 1366 au fost prinsi intre etajele de impact ale
turnului de nord nici un supravietuitor. 600 de persoane au
ramas izolate in turnul de sud au scapat 18, inainte ca turnul sa
se prabuseasca.Autoritatile au identificat doar 1600 de cadavre,
restul fiind imposibil de identificatO data cu distrugerea
turnurilor gemene, de cate 110 etaje fiecare, ale World Trade
Center, alte cinci cladiri invecinate cu acesta si patru statii de
metrou au fost distruse ori grav avariate. In total, pe insula
Manhattan au fost avariate 25 de cladiri. De asemeni au fost
scoase din uz posturi de radio, televiziune si doua antene radio
care se aflau pe turnurile prabusite. Iar la Arlington o portiune a
Pentagonului a fost distrusa de incendiu si o alta parte a cladirii sa prabusit n dimineaa zilei de 11 septembrie 2001, nousprezece
teroriti au deturnat patru avioane comerciale care se deplasau ctre
San Francisco i Los Angeles de la Boston si Washington . Zborul
American
Airlines numrul 11 s-a prbuit n Turnul de Nord al World Trade Center,
urmat de zborul United Airlines numrul 175 care a lovit Turnul de Sud. Un
alt grup de teroriti a condus zborul American Airlines numrul 77

n Pentagon. Un al patrulea zbor, zborul United Airlines numrul 93, a crui

int final se presupune sa fi fost Casa Alba s-a prbu it lng localitatea
Shanksville, dupa ce pasagerii de la bord au intrat n lupt cu terori tii n
timpul deturnrii avioanelor, teroritii au folosit armele pentru a njunghia
pilotii de avion, i pasageri.In urma acestui terorism sau numarat multe
distrugeri,cum ar fi: Turnurile Gemene de cte 110 etaje din World Trade
Center, numeroase alte cldiri din zona World Trade Center au fost distruse
Trade Center (WTC 3), i complexul World Financial Center i biserica

ortodox greac Sfntul Nicolae.

Pompierii au intervenit rapid la faa locului cu 200 de unit i Poli ia New
York a trimis unitile de urgen (ESU) i alt personal de poli ie i i-a pus
n aciune unitile aeriene. Ajuni la faa locului, pompierii, poliitii
municipali i poliitii au inceput a cauta cadavrele oamenilor disparuti in
urma atacurilor teroriste. La cteva ore dup atac, s-a lansat o operaiune
substanial de cutare i salvare. Dup mai multe luni de opera iuni
permanente, zona World Trade Center a fost eliberat pn spre
sfritul lui mai 2002.. La 27 septembrie 2001, FBI a publicat fotografii ale
celor 19 teroriti, mpreun cu informaii despre posibilele lor na ionalit i i
nume false. Cincisprezece dintre teroriti erau din Arabia Saudita doi
din Emiratele Arabe Unite unul din Egipt i unul din Liban Mohamed
Atta era liderul celor 19 teroriti. Acetia erau aduli bine educai, ale cror
mentaliti erau complet formate.
Ancheta FBI, , i a implicat munca a peste 7.000 de agen i speciali. Prin
interogarea suspecilor n cazul atacului USS Cole din
Yemen, FBI a
reuit s fac legtura ntre teroriti i al-Qaeda. Guvernul american a
concluzionat c al-Qaeda, condus de Osama bin Laden, poart vinov ia
pentru atacurile de la 11 septembrie. Originile al-Qaeda pot fi gsite n
1979 cnd URSS a invadat Afganistanul. La scurt timp dup invazie,
Osama bin Laden a cltorit n Afganistan unde, cu ajutor din partea
guvernului american, a ajutat la organizarea mujahedinilor arabi i a
nfiinat organizaia Maktab-al-Khidamat (MAK) de rezisten
antisovietic. n 1989, cnd armata sovietic s-a retras, MAK s-a
transformat ntr-o for de reacie rapid ntr-un jihad mpotriva tuturor

guvernelor din lumea musulman. Sub conducerea lui Ayman alZawahiri, Osama bin Laden s-a radicalizat. n 1996, bin Laden a publicat
primul fatwa, prin care cerea soldailor americani s prseasc Arabia
Saudit.
ntr-un al doilea fatw din 1998, bin Laden i-a anun at obiec iile fa de
politica extern a Statelor Unite fa de Israel precum i fa de prezena
continuat a trupelor americane n Arabia Saudita dup Razboiul din
Golf Bin Laden s-a folosit de texte islamice pentru a instiga la violen
mpotriva armatei i cetenilor SUA pn la satisfacerea cerin elor lor.
Ideea atacurilor de la 11 septembrie i-a venit lui Khalid Sheikh Mohammed,
care i-a prezentat ideea lui Osama bin Laden n 1996. La acel moment, Bin
Laden i al-Qaeda erau ntr-o perioad de tranzi ie, mutndu-se napoi
dinSudan n Afganistan Atentatul cu bomb de la ambasada SUA din
Sudan i fatw din 1998 a lui bin Laden au marcat un punct de cotitur, bin
Laden intenionnd acum s atace Statele Unite. La sfritul lui 1998 sau la
nceputul lui 1999, bin Laden i-a dat lui Mohammed aprobarea de a ncepe
organizarea atacului. n primvara lui 1999 au avut loc o serie de ntlniri
ntre Khalid Sheikh Mohammed, Osama bin Laden, i secundul
su Mohamed Atef, Mohammed a furnizat suportul operaional al
atacului, inclusiv la selecia intelor i cu aranjamentele de cltorie ale
teroritilor. Bin Laden a obiectat la unele idei ale lui Mohammed,
respingnd unele inte poteniale cum ar fi Turnul US Bank din Los
Angeles deoarece nu era destul timp de pregtire pentru o asemenea
operaiune.
Bin Laden a fost liderul operaiunii, aducnd i ajutor financiar, i a fost
implicat n alegerea participanilor la atacuri. Bin Laden i alesese iniial
peNawaf al-Hazmi i pe Khalid al-Mihdhar, ambii jihaditi cu
experien, care luptaser n Bosnia. Hazmi i Mihdhar au sosit n SUA la
jumtatea lui ianuarie 2000, dup ce au cltorit n Malaezia s participe
la summitul al-Qaeda de la Kuala Lumpur. n primvara lui 2000, Hazmi i
Mihdhar au luat lecii de zbor n San Diego, California, dar ambii nu prea
vorbeau englez i nu au nvat bine s zboare i n cele din urm au
folosit doar ca teroriti de for i nu ca piloi. Spre sfr itul lui 1999, un
grup de oameni din Hamburg, Germania, printre care Mohamed
Atta, Marvan al-Shehhi Ramzi Binalshibh au sosit n Afganistan. Bin Laden
a ales aceti oameni pentru atacuri deoarece erau educa i, vorbeau
englez i aveau experien cu traiul n Occident. Noii recrui au fost cutai
dup capaciti speciale, ceea ce a permis liderilor al-Qaeda s-l identifice
i pe , care avea deja licen de pilot comercial.

Hanjour a sosit la San Diego n ziua de 8 decembrie 2000, i i s-a alturat

lui Hazmi. Curnd dup aceea, ei au plecat n Arizona, unde Hanjour s-a
mai reantrenat. Marwan al-Shehhi a sosit la sfr itul lui mai 2000, Atta a
sosit la 3 iunie 2000, iar Jarrah la 27 iunie 2000. Binalshibh a cerut de mai
multe ori viz pentru Statele Unite, dar, fiind yemenit viza i-a fost respins
pe motiv c ar fi putut depi perioada de edere i ar fi rmas ca imigrant
ilegal. Binalshibh a rmas la Hamburg, ocupndu-se de coordonare dintre
Atta i Khalid Sheikh Mohammed. Cei trei membri ai celulei de la Hamburg
au nvat s piloteze n Florida de sud. n primvara lui 2001, au nceput
s soseasc n Statele Unite i teroritii de for . n iulie 2001, Atta s-a
ntlnit cu Binalshibh n Spania, unde i-au coordonat detaliile atacurilor,
inclusiv alegerea final a intelor. Binalshibh a transmis i dorin a lui Bin
Laden ca atacurile s aib loc ct mai curnd cu putin . Declararea de
ctre Osama bin Laden a unui razboi sfant mpotriva Statelor Unite, i
fatw semnat de bin Laden i apelurile altora din 1998 pentru uciderea de
civili americani au fost vzute de anchetatori ca dovezi ale motiva iei sale
de a comite asemenea acte.
Bin Laden a negat iniial, dar a recunoscut ulterior, implicarea n incident.
La 16 septembrie 2001, bin Laden a negat orice implicare n atacuri citind o
declaraie difuzat de postul de televiziune Al Jazera din Qatar: Repet c
nu am efectuat acest act, care pare s fi fost comis de indivizi cu propriile
lor motivaii. Aceast negare a fost preluat apoi i de televiziunile
americane i din toat lumea.
n noiembrie 2001, forele americane au recuperat o caset video dintr-o
cas distrus din Jalalabad, Afganistan, n care Osama bin Laden
vorbete cu Khaled al-Harbi. Pe caset, bin Laden recunoa te c tia de
atacuri dinainte. Caseta a fost difuzat la mai multe televiziuni de tiri dup
13 decembrie 2001. Apariia sa distorsionat pe caset a fost atribuit
erorilor de transfer.
La 27 decembrie 2001, a fost publicat o a doua caset cu bin Laden. n
aceasta, el spunea: Terorismul mpotriva Americii merit laude deoarece
este un rspuns la nedreptate, cu scopul de a for a America s nu mai
susin Israelul care ne omoar oamenii, dar nu a recunoscut pe aceasta
responsabilitatea pentru atacuri.
La scurt timp dup alegerile prezideniale din SUA din 2004, ntr-o
declaraie nregistrat pe caset, bin Laden a recunoscut public implicarea
al-Qaeda n atacurile asupra SUA i a recunoscut legtura direct dintre el
i atacuri. El a spus c acestea au fost efectuate deoarece noi suntem

liberi...i vrem s rectigm libertatea naiunii noastre. Fiindc voi ne

subminai securitatea noastr, i noi v-o subminm pe a voastr. Osama
bin Laden spune c el personal i-a condus pe cei 19 terori ti. Pe caset, el
mai spune: Am czut de acord cu comandantul general Muhammad Atta,
Allah s-l miluiasc, ca toate operaiunile s se desf oare n 20 de
minute, nainte ca Bush i administraia lui s poat afla. ] O alt caset
obinut de Al Jazeera n septembrie 2006 l prezint pe Osama bin Laden
mpreun cu Ramzi Binalshibh i cu doi dintre teroriti, Hamza alGhamdi iWail al-Shehri fcnd pregtiri pentru atacuri. Atentatele au fost
consistente cu misiunea al-Qaeda descris n fatw din 1998 a lui Osama
bin Laden, Ayman Zavahiri, , i Fazlur Rahman. Aceast declaraie
ncepe cu un citat din Coran: ucide pgnii oriunde-i vei gsi i
extrapoleaz de aici pentru a concluziona c este de datoria fiecrui
musulman s ucid americanii pretutindeni. Bin Laden a elaborat
aceast tem n Scrisoare ctre America din octombrie 2002: sunte i cea
mai rea civilizaie vzut vreodat n istoria lumii: sunte i na iunea care, n
loc s conduc dup Sharia lui Allah n Constitu ia i n Legile sale, a ales
s-i inventeze propriile legi dup cum dorete. Separa i religia de politici,
n contradicie cu pura natur care afirm Absoluta Autoritate a Domnului i
Creatorului vostru.

Multe din concluziile Comisiei 9/11 n raport cu motivele atentatorilor au fost

susinute i de ali experi. Expertul n antiterorism Richard A,Clarke explic
n cartea sa din 2004, c deciziile de politic extern a SUA, inclusiv
mpotrivirea fa de Moscova n Afganistan, introducerea de militari
americani n Golful Persic, i ntrirea Israelului ca baz pentru un flanc
sudic mpotriva URSS au contribuit la motivaiile al-Qaeda. Alii, cum ar
fi Jason Burke corespondent de politic extern se concentreaz pe un
aspect mai politic al motivaiilor, spunnd c bin Laden este un activist cu
un sim foarte clar al ceea ce vrea i al felului n care sper s-l ob in.
Mijloacele sale sunt mult n afara normelor de activism politic [...] dar
agenda sa este n esen una politic.[

Diveri cercettori i-au ndreptat atenia i spre strategia de ansamblu a lui

bin Laden ca motivaie pentru atacuri. Michael Scott Doran, corespondent
accentueaz i mai mult utilizarea mitic a termenului spectaculos n
rspunsul lui bin Laden la atentate, explicnd c el ncearc s provoace o
reacie visceral n Orientul Mijlociu i s se asigure c cet enii musulmani
vor reaciona ct se poate de violent la o cre tere a implicrii americane n
regiunea lor. Au fost raportate numeroase incidente de crime violente i
hruire mpotriva persoanelor din Orientul Mijlociu i a altor persoane cu
aspect oriental n zilele de dup atacurile 9/11. Etnicii au fost i ei inta
acestor acte, deoarece brbaii poart adesea turbane asociate stereotipic
n Statele Unite cu musulmanii. Ca rezultat al atentatelor de la 11
septembrie, politica extern american a suferit schimbri abrupte
dramatice. Dup cum s-a artat mai sus, atentatele au avut ca rezultat
direct declararea de SUA arazboiului din Afganistan nc din 2001, i a
facilitat indirect declararea razboiului americano-irakian din 2003.
Atentatele au dat aripi planurilor militare cum ar fi cele ale autorilor
Doctrinei atacului militar preventiv, i aceast strategie militar a condus
la declanarea rzboiului din Irak. Atentatele de la 11 septembrie au
determinat administraia Bush s relaxeze semnificativ nivelul de
respectare de ctre SUA a Conveniei de la Geneva, avnd ca rezultat
autorizarea unor tehnici de interogare avansate, metode pe care
administraia Obama le-a interzis ulterior ca fiind un tip de tortura.In
urmatorii
Aceste atacuri au avut urmari negative si asupra sanatatii,multi oameni au
decedat rapusi de substante cancerigene.Dupa atentate s-au tinut
numeroase comemorari in memoria celor decedati.Au fost puse multe
fotografii cu chipul victimelor ucise.Au fost construite monumente,cel din
Pentagon ce consta in 184 de banci asezate cu fata spre Pentagon.In alte
parti familiile indurerate au infiintat societati de caritate.