Constituia Uniunii Europene

Tratatul care instituie Constituia European (TCE), n mod obinuit denumit

Constituia European, este un tratat internaional care are ca scop creearea unei
Constituii pentru Uniunea European. Acest Tratat a fost semnat n 2004 de ctre
reprezentani ai Statelor Membre, dar dou dintre acestea l-au respins ulterior prin
referendum. Principalele sale scopuri au fost nlocuirea suprapunerilor existente n
actualele tratate (vezi Tratatele Uniunii Europene) care alctuiesc actuala
"constituie" a Uniunii, s dea o formul comprehensiv drepturilor omului pe
teritoriul UE, i s fluentizeze procesul de luare a deciziilor n actuala organizaie
de 25 de State Membre. TCE a fost semnat de ctre reprezentani ai Statelor
Membre pe 29 Octombrie 2004, i a fost supus procesului de ratificare de ctre
Statele Membre pn cnd, n 2005, votanii francezi (29 Mai) i olandezi (1 Iunie)
l-au respins n cursul referendumurilor. Eecul nregistrat de constituie n a ctiga
sprijinul popular n aceste dou ri a fcut ca i alte ri s amne sau s opreasc
procedura de ratificare, iar actualmente viitorul Constituiei este foarte incert. Dac
ar fi fost ratificat, Tratatul ar fi intrat n vigoare pe 1 Noiembrie 2006. ncepnd din
Mai 2006 Tratatul Constituiei Europene este ratificat n urmtoarele ri: Austria,
Belgia, Cipru, Estonia, Germania, Grecia, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania,
Luxemburg, Malta, Slovacia, Slovenia i Spania.
Constitutia europeana reprezinta un pas important in constructia europeana. Este
gandita sa raspunda provocarilor unei lumi in schimbare, provocari cu care se
confrunta o Uniune care traverseaza cea mai mare extindere si, nu in ultimul rand,
a unei Europe unite cu peste 450 de milioane de locuitori. Constitutia europeana
trebuie sa creeze cadrul pentru democratie, libertate si transparenta, pentru o
Europa eficienta care lucreaza mai aproape de fiecare cetatean.
Constitutia Europeana inlocuieste tratatele existente cu un text unic
Constitutia Europeana coexista cu constitutiile nationale si institutiile tarilor
europene, in nici un caz nu le inlocuieste. Constitutia asigura continuitatea legala a
Comunitatilor, simplificand instrumentele legale si adaptand procesul decizional la
provocarile actuale.
Constitutia europeana este impartita in patru parti. Prima parte defineste ce este
Uniunea Europeana, care ii sunt valorile, obiectivele, prerogativele, procedurile
decizionale si institutiile. Partea a II-a contine Carta Drepturilor Fundamentale.
Partea a III-a descrie politicile i modul de funcionare a Uniunii Europene. Partea
a IV-a contine prevederile finale, inclusiv procedurile de revizuire si adoptare a
Constitutiei.
Principalele modificari. Principiile fondatoare ale Uniunii
Valorile si obiectivele Uniunii sunt consacrate formal de dreptul comunitar, la fel
ca si drepturile cetatenilor europeni, datorita includerii Cartei Drepturilor
Fundamentale in Constitutie.

 Uniunea dobandeste personalitate juridica prin fuziunea Uniunii Europene cu

Comunitatea Europeana
Competentele (exclusive, partajate si de coordonare) si repartizarea lor intre state
membre si Uniune sunt definite in mod clar si irevocabil.
Pentru prima data statele membre se pot retrage din Uniune datorita introducerii
clauzei de retragere voluntara.
Instrumentele de actiune legislativa ale Uniunii sunt simplificate, numarul lor
fiind redus de la 15 la 6. Acelasi lucru se intampla cu terminologia, prin
introducerea legii europene si a legii cadru europene.
Institutiile
Fotoliile din Parlamentul European sunt distribuite n mod degresiv si
proportional. Incepand cu urmatorul mandat, adica din 2009, Constitutia prevede
minimum 6 fotolii parlamentare pentru statele membre. Numarul maxim de fotolii
parlamentare pe care un stat membru le poate avea este 96. Textul prevede ca o
decizie privind compozitia Parlamentului European pentru mandatul 2009-2014 sa
fie luata de Consiliul European la propunerea Parlamentului, prin vot unanim.
Numarul parlamentarilor nu va depasi 750.
Consiliul European, care va fi prezidat de un presedinte ales pentru doi ani si
jumatate, este recunoscut formal ca institutie europeana. Se renunta la presedintia
semestriala a Consiliului european.
Statele membre vor avea cate un comisar european pana in 2014, data de la care
numarul de comisari va fi redus, fiind egal cu doua treimi din numarul statelor
membre. In plus, comisarii isi vor exercita functia prin rotatie.
Presedintele Comisiei va fi ales de catre Parlamentul European pe baza unei
propuneri de la Consiliul European.
Este creata functia de Ministru al Afacerilor Externe care preia sarcinile
Comisarului pentru Relatii Externe si a Inaltului Reprezentant pentru Politica
Externa si de Securitate Comuna, fiind subordonat Consiliului. Ministrul de
Afaceri Externe prezideaza si Consiliul de Ministri reunit in formatia care trateaza
probleme de politica externa.
Procesul decizional
S-a convenit asupra unui nou sistem de majoritate calificata: 55% dintre statele
membre reprezentand 65% din populatie;
Majoritatea calificata in Consiliul de Ministri se aplica pentru alte 20 de domenii
existente si alte 20 nou create;
Adoptarea in comun a legilor si legilor cadru europene de catre Parlamentul
European si Consiliu devine norma (procedura legislativa ordinara);
Sunt create cateva clauze pasarela pentru facilitarea extinderii ulterioare a
aplicarii votului cu majoritate calificata si trecerea la procedura legislativa
ordinara;
De acum inainte, atat Parlamentul European cat si Consiliul de Ministri sunt
obligate sa tina sedinte publice cand analizeaza si adopta o propunere legislativa
(transparenta procedurilor).

Politicile Uniunii
Trebuie ameliorata coordonarea politicilor economice ale tarilor care fac parte din
zona euro iar rolul informal al Grupului Euro trebuie sa fie recunoscut;
Pilonii sunt desfiintati prin includerea celui de-al doilea pilon (Politica externa
si de securitate comuna) i a celui de-al treilea pilon (Justitie si Afaceri Interne) in
cadrul comunitar. Aceste domenii erau reglementate anterior prin metoda
interguvernamentala;
Politica externa si de securitate comuna este consolidata prin crearea functiei de
Ministru European al Afacerilor Externe si definirea progresiva a unei politici
comune de aparare, de exemplu prin crearea unei Agentii Europene pentru Aparare
si autorizarea cooperarii consolidate in acest domeniu;
Este prevazuta crearea unei zone de libertate, securitate si justitie prin
implementarea planificata a politicilor comune in domeniul azilului, imigratiei,
controlului frontierelor externe, al cooperarii politienesti si judiciare, prin
extinderea actiunilor Europol si Eurojust si crearea unui Birou al Procurorului
European.
Ce ofera Constitutia cetatenilor europeni?
Pentru prima data sunt definite fundamentele democratice ale Uniunii, inclusiv
democratia participativa. Este introdus dreptul la initiativa civica pentru cetateni (la
cererea a cel putin un milion de cetateni dintr-un anumit numar de state membre,
Comisia poate fi determinata sa inainteze o propunere legislativa conform
doleantelor semnatarilor);
Constitutia consolideaza punerea in aplicare a principiilor subsidiaritatii si
proportionalitatii: de acum inainte, fiecare parlament national va avea posibilitatea
sa analizeze propunerile Comisiei din punct de vedere al principiului
subsidiaritatii, concluziile putand duce la revizuirea propunerii initiale facute de
Comisie;
Constitutia consolideaza politica regionala a Uniunii, o politica bazata pe
solidaritate si proximitate fata de cetateni. Politica regionala promoveaza
coeziunea si solidaritatea economica, sociala si teritoriala intre statele membre.
De acum inainte, solidaritatea si coeziunea reprezinta obiectivul principal al
Uniunii Europene. Aceasta inseamna ca de solidaritatea UE, mai concret, de
asistenta financiara, beneficiaza acum toate regiunile dezavantajate sau regiunile in
dificultate;
Constitutia Europeana contine prevederi suplimentare referitoare la protectia
mediului. Principiul dezvoltarii durabile ocupa un loc central in proiectul european.

Summitul din Chicago

Afganistanul, scutul antirachet, cooperarea militar consolidat i

parteneriatele cu statele din afara Alianei sunt principalele dosare aflate pe
agenda celui de-al 25-lea summit al NATO, care va avea loc astzi i mine la
Chicago. Cu cele 50 de state invitate, summitul este descris ca fiind cel mai
mare din istoria Alianei, dar i unul al austeritii, armatele occidentale
fiind obligate s coopereze mai mult pentru a nu pierde supremaia tehnologic.
n dosarul Afganistanului, participanii vor discuta strategia de tranziie, stabilit la
summitul de la Lisabona n anul 2010. Aliana intenioneaz s retrag pn la sfritul
anului 2014 cei mai muli dintre cei 130.000 de soldai desfurai n prezent n Afganistan,
pn atunci responsabilitatea securitii teritoriului acestei ri urmnd s fie transferat
treptat trupelor afgane. Frana se va gsi, mai ales, ntr-o situaie delicat dup ce a anunat
prin vocea noului lider de la Paris, Francois Hollande, o retragere anticipat a trupelor sale
din cadrul ISAF, pn la sfr itul acestui an. Sosii mpreun, plecai mpreun, este
principiul enunat de secretarul general al Alianei, Anders Fogh Rasmussen.
Potrivit AFP, participanii mai trebuie s convin i asupra liniilor directoare ale rolului pe
care Aliana l va juca n Afganistan dup anul 2014, NATO urmnd probabil s se limiteze la
pregtirea trupelor locale i la activiti de consiliere. Aceast problem include i stabilirea
modului de organizare al trupelor afgane, ale cror efective s-ar putea reduce de la 352.000
la 228.000 de soldai i poliiti. Un alt subiect sensibil l constituie repartizarea finanrii
acestui sprijin, evaluat la circa 4,1 miliarde de dolari ncepnd cu anul 2014.
Scutul antirachet trece la etapa a doua
n ceea ce prive te scutul american antirachet, NATO va anuna la Chicago ncheierea
primei etape a acestui program, urmnd s declare operaional capacitatea interimar,
proiectul fiind planificat s devin pe deplin funcional n anul 2018. Acest dosar a devenit
principalul punct de divergen ntre NATO i Rusia, ar care-l consider o ameninare
pentru securitatea sa, dei Aliana afirm c sistemul nu vizeaz Rusia fiind destinat
contracarrii ameninrilor provenite din Orientul Mijlociu i n special dinspre Iran.
Ct privete cooperarea militar consolidat, summitul va fi o adevrat ramp de lansare
pentru iniiativa denumit aprare inteligent (smart defense), care vizeaz promovarea
unor proiecte precise de cooperare i punerea n comun a anumitor mijloace militare. Un
numr de 25 de proiecte vor fi lansate la Chicago, multe dintre ele referindu-se la pregtirea
piloilor de elicoptere i a echipelor care deservesc aceste aparate la sol.
Cooperarea militar consolidat este menit s atenueze impactul negativ al reducerii
bugetelor militare i s rspund exigenelor americanilor, care cer europenilor s-i asume
mai multe responsabiliti i obligaii n domeniul aprrii, n condiiile n care SUA
finaneaz n prezent 75% din cheltuielile militare ale Alianei.
Un alt subiect important pe agenda summitului este parteneriatul la nivel global, una dintre
prioritile NATO fiind consolidarea reelei sale de parteneriate dincolo de zona sa
tradiional din Europa i America de Nord, potrivit agen iei franceze, preluat de Agerpres.
efii de stat i de guvern din 22 de ri, care au participat alturi de statele Alianei la

operaiunile din Afganistan, au fost invitai la Chicago, la fel ca i liderii mai multor state din
Asia Central. Vor mai fi reprezentate i Australia, Noua Zeeland, Coreea de Sud i Japonia.
n schimb, vor fi absente China, India i Israel, ri care nu particip la misiunile Alianei.