Sunteți pe pagina 1din 6

MATERIALE SI TEHNOLOGII UTILIZATE IN

CONSTRUCTIA ROTILOR DINTATE


Domeniul larg de aplicabilitate a angrenajelor si conditiile
variate impuse de functionarea acestor organe de masini in
diverse constructii, justifica gama larga de materiale folosite
pentru realizarea rotilor dintate. Alegerea materialului constituie o
problema importanta si dificila a procesului de proiectare, care
trebuie sa ia in considerare factorii determinanti pentru corecta
realizare, functionare si exploatare a angrenajului proiectat. Dintre
acesti factori, se pot aminti:
tipul solicitarii principale si asigurarea rezistentei necesare;
asigurarea unui gabarit minim,
functionarea silentioasa;
rezistenta la actiunea agentilor chimici si atmosferici,
tehnologicitate;
durata de functionare impusa;
eficienta economica.
Materialele utilizate pentru realizarea rotilor dintate sunt:
materiale metalice:
- feroase (otelul si fonta);
- neferoase (bronz, alama, aliaje de aluminiu etc.);
materiale plastice (textolit, poliamida, lignofol etc.).
Imposibilitatea formularii unor recomandari general valabile privind alegerea materialului rotilor dintate, cauzata
de diversitatea mare de conditii in care acestea pot functiona, fac utila trecerea in revista a principalelor materiale
utilizate in constructia rotilor dintate, cu evidentierea domeniului sau constructiilor in care acestea se recomanda a fi
utilizate.
1 OTELUL
Otelul, in special cel laminat sau forjat, constituie principalul material folosit in constructia rotilor dintate utilizate
in realizarea transmisiilor mecanice, datorita campului larg de proprietati utile pe care le asigura. In functie de sarcina
de transmis, gabaritul si importanta transmisiei, pot fi utilizate oteluri aliate sau nealiate, tratate sau netratate termic.
1.1 Otelul netratat termic
Utilizarea otelului netratat termic se recomanda pentru angrenajele incarcate cu sarcini mici si/sau la care nu se
impun conditii de gabarit. Din aceasta categorie de materiale fac parte otelurile de constructie (OL50, OL60) sau cel
turnate (OT50, OT60). In cazul rotilor dintate pentru care semifabricatul se obtine prin forjare, se poate aplica un
tratament termic de recoacere de normalizare dupa operatia de forjare. Otelul turnat se recomanda pentru executia
rotilor de dimensiune mare, al caror semifabricat este dificil de obtinut prin alt procedeu.

1.2 Otelul de imbunatatire


Acest otel are un continut de carbon mai mare de 0,2%, fiind folosit pentru executia rotilor dintate incarcate cu
sarcini mici si medii, la angrenajele pentru care nu se impun restrictii deosebite privind gabaritul.
Tratamentul termic specific acestui material este cel de imbunatatire, constand dintr-o calire urmata de o revenire
inalta, in urma aplicarii caruia se obtine o duritate relativ redusa a otelului,HB< 3500 MPa, ceea ce permite
prelucrarea danturii dupa tratamentul termic. Astfel, Precizia de prelucrare a danturii nu este influentata de deformatiile
care apar uzual in timpul tratamentului termic. Din categoria otelurilor de imbunatatire folosite pentru realizarea rotilor
dintate fac parte otelurile carbon de calitate OLC45, OLC60 si otelurile aliate 40Cr10, 41MoCr11, 50VCr11,
34MoCrNi15 etc.
1.3 Otelul de imbunatatire nitrurat
Nitrurarea este tratamentul termochimic prin care se introduce azot in stratul superficial al flancurilor dintilor, in
scopul maririi duritatii superficiale a acestora, datorita formarii de nitruri. In urma aplicarii nitrurarii, dupa imbunatatire
si danturare, se obtine o duritate mare a flancurilor, 35009000HV.
Nitrurarea se poate realiza in urmatoarele moduri:
nitrurare dura in gaz, care se aplica otelurilor de imbunatatire aliate, mai ales cu aluminiu (38MoCrAl09), care
favorizeaza patrunderea azotului; se obtin duritati 70009000HV si adancimi de nitrurare de 0,20,6 mm;
necesita timp indelungat (40100 ore), inacceptabil pentru productia de serie, recomandandu-se pentru roti de
dimensiuni mari, unicate, care nu se pot rectifica;
nitrurare moale in baia de saruri realizeaza duritati mai mici decat nitrurarea dura in gaz, in jur de 5000 HV,
pe adancimi de 0,20,5 mm, intr-un timp mult mai scurt (13 ore). Se aplica otelurilor de imbunatatire aliate
(40Cr10, 41MoCr11 etc.);
nitrurare ionica (ionitrurare) se realizeaza in camp electric, obtinandu-se intr-un timp scurt, performatele de la
nitrurarea dura in gaz.
Tratamentul termochimic de nitrurare necesita temperaturi relativ scazute, 500580 o C, si nu influenteaza
nefavorabil precizia danturii, rectificarea ulterioara nemaifiind necesara. Dintii rotilor dintate nitrurate au o comportare
defavorabila la suprasarcini si uzarea abraziva.
1.3 Otelul de imbunatatire calit superficial
Calirea superficiala se realizeaza prin incalzirea rapida a stratului superficial al flancului dintelui, prin inductie sau
cu flacara, urmata de o racire, rezultand astfel o structura martensitica a stratului superficial tratat, cu duritati de
ordinul 50006750HV, in conditiile pastrarii tenacitatii miezului. Calirea superficiala se aplica dupa imbunatatire si
danturare si trebuie urmata de o detensionare la temperaturi joase, pentru a se elimina tensiunile cauzate de trecerea
brusca de la stratul durificat la cel imbunatatit. Otelurile adecvate pentru un astfel de tratament termic sunt 41MoCr11,
40Cr10 etc.
Calirea superficiala poate asigura cresteri ale rezistentei la presiune de contact de circa cinci ori mai mari
comparativ cu cea a otelurilor imbunatatite, dar tensiunile care apar la baza dintelui pot reduce, pentru anumite forme
si dimensiuni ale rotii dintate, rezistenta la rupere prin oboseala la piciorul dintelui, chiar sub cea asigurata de otelurile
imbunatatite.
1.4 Otelul de cementare
Cementarea este un tratament termochimic care consta in imbogatirea in carbon a stratului superficial al flancului
dintelui, fiind urmata de o calire si o revenire joasa. Otelurile de cementare au un continut redus de carbon (mai mic de
0,2%). In urma calirii, se obtin roti dintate cu o duritate mare a stratului superficial (65007750 HV), in timp ce

miezul isi pastreaza tenacitatea. Prin cementare se obtine o crestere de 2,53 ori a rezistentei la presiune de contact a
flancului dintelui si de 1,5 ori a rezistentei la oboseala prin incovoiere a piciorului dintelui.
Danturarea se executa inaintea tratamentului termochimic, dupa tratament trebuind sa se realizeze o rectificare a
danturii, pentru eliminarea deformatiilor mari care apar in timpul tratamentului.
Otelurile de cementare utilizate pentru executia rotilor dintate sunt otelurile carbon de calitate (OLC15, OLC20),
pentru roti putin solicitate si care lucreaza la viteze moderate (612 m/s) si oteluri aliate: 15Cr08, 18MoCr10,
20Mn35, 21MoMnCr12 pentru rotile dintate supuse unor solicitari medii si mari si 22MoCrNi05, 20MoCrNi06,
18MoCrNi13, 20MnNi35, 13CrNi30, in cazul solicitarilor mari si foarte mari sau cu socuri.
2 FONTA
Fonta se utilizeaza pentru realizarea rotilor dintate de dimensiuni mari si a celor carora li se impun conditii severe
de silentiozitate in functionare. De asemenea, fonta este caracterizata printr-un modul de elasticitate mai mic decat al
otelurilor si are deci o capacitate de amortizare a socurilor si vibratiilor mult mai mare.
Fontele recomandate pentru realizarea rotilor dintate sunt cele cu grafit nodular (Fgn600-2, Fgn700-2 si cele
cenusii (Fc200, Fc400). Fonta cenusie are rezistentele la presiune de contact si la incovoiere, mult inferioare otelurilor,
spre deosebire de fonta cu grafit nodular, care permite si calirea flancurilor, prin inductie sau cu flacara, situandu-se
din punctul de vedere al rezistentelor admisibile la nivelul otelurilor netratate termic.
3 ALIAJELE NEFEROASE
Caracteristicile de rezistenta, inferioare otelurilor, si preturile ridicate ale aliajelor neferoase, limiteaza folosirea lor
doar in constructia acelor rotilor dintate carora li se impun conditii de silentiozitate si antifrictiune. In general, rotile
dintate din aliaje neferoase se utilizeaza in industria constructoare de aparate si mecanica fina, unde aceste roti pot
indeplini criteriile de precizie ridicata impuse, putand fi realizate prin turnare centrifugala sau sub presiune. De
asemenea, angrenajele executate din astfel de materiale sunt inglobate, de obicei, in transmisiile cinematice, la care
sarcinile transmise sunt mici.
Bronzul este unul din aliajele neferoase cu larga aplicabilitate in constructia transmisiilor mecanice, datorita
caracteristicilor antifrictiune pe care le are, contribuind la evitarea griparii.
4 MATERIALELE PLASTICE
Desi au caracteristici mecanice mult sub cele ale materialelor metalice, fapt ce le recomanda doar pentru realizarea
angrenajelor incarcate cu sarcini mici, angrenajele din materiale plastice au domeniu extins de aplicabilitate datorita
proprietatilor de silentiozitate si anticorozive in medii corozive pentru materialele metalice. De asemenea, datorita
faptului ca aceste angrenaje nu necesita ungere, sunt preferate in acele sectoare in care ungerea cu uleiuri minerale nu
este posibila (masini si instalatii din industriile alimentara, textila, a aparatelor de birou, de uz casnic).
Executia rotilor dintate din materiale plastice, prin aschiere, prin presare sau injectare, este relativ comoda, iar
costul executiei, in special in cazul productiei de serie mare, este redus.
Vitezele periferice si sarcinile transmise de angrenajele din materiale plastice sunt limitate la valori reduse, din
cauza domeniul restrans de temperaturi (t<100o C), la care aceste transmisii pot functiona.
Orientativ, pentru alegerea materialelor rotilor dintate, pot fi folosie recomandarile din tabelul 1.
Tabelul 1
Conditiile de functionare a
angrenajului

Otelurile si tratamentele termice recomandate

Foarte grele: viteze periferice mari


v12 m/s; presiuni specifice mari;
sarcini cu soc.

Oteluri de cementare aliate (13 CrNi 30; 18 MoCrNi 13; 20 MnNi 35; 21 MoMnCr
12; 21 TiMnCr 12 etc.), cementate pe adancime mai mare de 1,5 mm si calite,
stratul superficial avand duritatea (5862) HRC, iar miezul (3040) HRC.

Grele: viteze periferice mari v<12


m/s; presiuni specifice mari; sarcini
cu soc.

Oteluri de cementare aliate (13 CrNi 30; 15 MoMnCr 12; 18 MoCrNi 13; 15 Cr
08), cementate pe adancime de (11,5) mm sau carbonitrurate pe adancime de
(0,60,8) mm; dupa calire flancul cu duritate de (55 60) HRC, iar miezul (20
30) HRC.

Medii: viteze periferice mijlocii


(v=812 m/s); presiuni specifice
mari; sarcini cu soc.

Oteluri carbon si aliate (OLC 40; OLC 45; 40 Cr 10; 41 MoCr 11) imbunatatite la
duritati de (3035) HRC si calite superficial la (5055) HRC; se mai pot utiliza si
marcile 50VCr 11 sau 40 BCr 10.

Medii: viteze periferice mici si


mijlocii (v=48 m/s); presiuni
specifice mari; sarcini fara soc.

Oteluri aliate (35 MnSi; 40 Cr 10; 41 MoCr 11) imbunatatite la (1550) HRC si
eventual - pentru marirea rezistentei la uzare - cianurate pe adancime de 0,20,3
mm, urmata de calire si revenire joasa obtinandu-se duritati de (5256) HRC,
pentru flanc si (4050) HRC pentru miez.; se poate practica si imbunatatirea la
(4045) HRC, urmata de calire superficiala, la (5256) HRC.

Usoare: viteze periferice mijlocii


(v=612 m/s); presiuni specifice
mici; sarcini cu soc.

Oteluri carbon de cementare (OLC 15) sau aliate (15 Cr 08) cementate pe adancime
de (0,61) mm si calite la (5560) HRC sau carbonitrurate e adancime de (0,4
0,6) mm si apoi calite.

Usoare: viteze periferice mici (v<6


m/s); presiuni specifice mici;
sarcini cu sau fara soc.

Oteluri carbon sau aliate (OLC 55; OLC 45; 41 MoCr 11; 40 Cr 10) imbunatatite la
(2025) HRC. Oteluri carbon sau aliate turnate.

Foarte usoare

Oteluri cu 0,20,5% C, netratate (OL42; OL50; OL60; OT45; OT50); Fgn 70; Fgn
60 etc.

5 TEHNOLOGII UTILIZATE PENTRU REALIZAREA ROTILOR DINTATE


Semifabricatele necesare pentru confectionarea rotilor dintate din otel se recomanda a fi obtinute, in functie de
dimensiunea diametrului de cap al rotii, da, conform tabelului 2.
Tabelul 2
Domeniul diametrului da
da< 200 mm
da< 600 mm
da> 600 mm

Procedeul recomandat
Laminare sau forjare
Forjare sau turnare
Turnare sau constructie sudata
Rotile dintate cilindrice se executa prin frezare, prin
doua procedee distincte: prin copiere si prin rulare
(rostogolire).
Prelucrarea prin copiere se realizeaza cu scule profilate
dupa forma golului dintre dinti. La prelucrare, scula de
danturat freza disc (fig.1, a) sau freza deget (fig.1, b)
executa miscarea principala de aschiere (rotatie in jurul axei
proprii) si eventual miscarea de avans, in timp ce roata
semifabricat executa miscarea de divizare si eventual
miscarea de avans, pentru prelucrarea gol cu gol a danturii.
Deoarece forma golului dintre dinti depinde atat de modulul

rotii cat si de numarul de dinti ai acesteia, numarul necesar


de scule de prelucrare este mare. In afara de aceasta, uzura
sculelor conduce la inexactitati in executia profilului.
Productivitatea redusa si erorile de excutie au determinat
utilizarea din ce in ce mai restransa a acestui procedeu,
numai la roti cu turatii reduse si in ateliere de reparatii.
Prelucrarea prin rulare se realizeaza cu scule de forma
unui melc freza-melc (fig.1, c) - , cu scule de forma
cremalierei cutit pieptene (fig.1, d) sau cu scule de
forma unei roti evolventice cutit-roata (fig.1, e si f). Scula
si roata-semifabricat formeaza un angrenaj, miscarea relativa
a celor doua elemente determinand generarea dintilor rotii,
de catre muchiile aschietoare ale sculei de danturat. Metoda
este productiva si asigura o precizie superioara metodei
copierii.
La proiectarea angrenajelor, din punctul de vedere al preciziei tehnologice, este necesar sa se stabileasca treapta de
precizie, jocul dintre flancuri si rugozitatea suprafetei flancurilor.
RECTIFICARE
SEVERUIRE

ASCHIERE (MORTEZARE, FREZARE)


materiale moi si semidure
STANTARE, MATRITARE,
TURNARE SUB PRES. (Injectare)

ASCHIERE

materiale dure

10

11

12

v I (1, 3) m/s
v I (3, 6) m/s
v I (6, 20) m/s
v I (20, 40) m/s

ROTI ETALON
APARATE DE MASURA SI CONTROL
ECHIPAMENT CALCUL SI
MASINI DE BIROU
OROLOGERIE; APARATE SI MASINI MECANICA FINA
MASINI UNELTE
1

10

11

12

AVIATIE

AUTOTURISME
CONSTRUCTII NAVALE; AUTOBUZE; AUTOCAMIOANE
TRACTOARE, MASINI
TERASIERE
MASINI AGRICOLE
CONSTR. TURBINE
(gaze, aburi)
MOTOARE TERMICE
(MAC si MAS)
MASINI DE IMPRIMAT
MASINI TEXTILE
MASINI DE RIDICAT SI
TRANSPORTAT

Fig.2
Adoptarea treptei de precizie se face in functie de rolul functional al angrenajului, viteza periferica a rotilor dintate
(pentru a reduce sarcina dinamica si zgomotul) si tehnologia de prelucrare adoptata. In fig. 2, se indica o serie de
recomandari pentru adoptarea treptei de precizie.
Jocul dintre flancuri depinde de rolul functional al angrenajului, de viteza periferica a rotilor dintate, de diferenta
de temperatura dintre carcasa transmisiei si angrenaj. Marimea jocului dintre flancuri se adopta independent de treapta
de precizie a angrenajului. In standarde s-au stabilit sase tipuri de ajustaje pentru rotile dintate in angrenare, notate A,
B, C, D, E, H. Ajustajul de baza, de tip B, asigura valoarea minima a jocului normal dintre flancuri pentru care se
elimina posibilitatea intepenirii datorita incalzirii angrenajului cu roti dintate de itel sau fonta, in cazul unei diferente
de temperatura dintre roti si carcasa de 25o C.

S-ar putea să vă placă și