Maramures

1. Caracteristici generale
- cuprinde depresiunea Maramuresului precum si versantii dinspre despresiune ai muntiilor
vulcanici, Mtii Rodnei, Maramures
- 34 mii kmp
- exista o multidudine de obiective naturale si antropice
- este o zona turistica bine conturata unde localitatile se gasesc fie in lungul vailor, fie sunt sate
risipite in care s-a dezvoltat agroturismul si in care se pastreaza traditiile populare (civilizatia
lemnului, obieceiurile de iarna)

2. Potentialul turistic natural si antropic

a. Natural
- Depresiunea Maramuresului de origine - baraj vulcanic, este formata dintr-un ansamblu de culmi
(500-800 m) despartite de mai multe vai pe care se gasesc bazinete depresionare, sectoare de lunci si
terasa unde sunt situate asezarile. Vaiile atunci cand ies din munte isi formeaza mici sectoare de
defilee
- Muntii Maramuresului formati din roci cristaline fapt care le imprima masivitate 1957 m alt
max. Sunt fragmentati de afluentii Vaser si Ruscva care si-au sapat defilee, iar partea lor centrala
prezinta urme ale unui relief periglaciar si glaciar
- Mtii Rodna 2303 m relief glaciar : Lala si Buhaescu
- relief carstic: Pestera Izvoru Tausoarelor si Cascada Cailor
- in partea de V muntii vulcanici Tibles, Gutai, Ignis sunt altcatuiti din roci vulcanice si
sedimentaro-vulcanice, prezenta unui vulcanism vechi care astazi a fost redus la martori de eroziune
- accesul spre V este facil prin pasuri: Pasul Huta, Setref, Gutai
Clima
*in munte temperatura anuala: la poale 3 grade, iar pe creste -2 grade, in ianuarie avem de la -6-10
grade, iar in iulie 8-12 grade
- precipitatii bogate 1000-1400 mm/an
- strat de zapada persistent 100-120 de zile
*in depresiune este o depresiune destul de bine inchisa, dar totusi se fac resimtite influente vestice
si nord vestice
-temperatura medie anuala de la 6 la 8 grade, iulie intre 16 si 18 grade, ianuarie -3-5 grade
- precipitatiile 800-1000 m
- temperaturile sunt favorabile desfasurarii activitatii turistice tot timpul anului, dar diversificate in
functie de sezon
Hidrografie
1

- reteaua hidrografica maramuresana este bogata

- raurile mari sunt: Viseul (cu afluentii sari Vaser si Ruscova), apoi Iza (cu afluentul Mara) si in nord
vest grantia de stat se desfasoara pe Tisa pe o lungime de 60 de km
- Lacul Costiui si Ocna Sugatag dezvoltate pe sare
- prezenta unor izvoare clorosodice
- lacurile din Rodna Lala, Buhaiescu etc
- lacuri periglaciare in Mtii Maramuresului s-au dezvoltat amenajarari pt turism fie legate de
existanta sarii, fie cabane si pensiuni in jurul lacurilor glaciare
- Valea Izei are obarsia in Mtii Rodnei, afluentii Izei: Mara si Cosau
Vegetatia
- in depresiune exista spatii ocupate de culturi agricole, plante de saratura si vegetatie de lunca si
pana la 650 m exista palcuri de gorun
- in mtii vulcanici foioase si conifere
- in Mtii Maramures foioase, conifere si etajul subalpin
- in Mtii Rodnei etajul alpin
Fauna
- capra neagra - a fost repupulata aici din 1964
- marmota, acvila de stanca, cocosul de munte, de mestacan, cerbul, ursul brun
- pastrav, lostrita, lipanul
Rezervatii naturale - Parcul National Mtii Rodnei, Rezervatia Pietrosul Mare, Creasta Cocosului
- Cheile Tatarului chei taiate in andezite pe un afluent al Marei
- Izvorul Izei in nord estul Mtiilor Rodnei
- Palcuri de padure seculara de gorum la Costiui si Ocna Sugatag
b. Antropic
- urme de cultura materiala din neolitic si epoca bronzului
- urme de asezari dacice voievodatele lui Dragos si Bogdan
- elemente care dovedesc evolutia sociala, economica,culturala ruine de cetati, biserici, constructii
specifice
- constructii de lemn
c. Obiective si centre turistice
1). Valea Viseului
2). Valea Izei
3). Obiective si centre disperasate

1). Valea Viseului

2

- izvoraste din apropierea pasului Prislop 1416 m, care face legatura intre Bistrita Aurie si zona
turistica Maramures.
- curge pe Directia NV si se varsa in Tisa in apropierea localitatii Valea Viseului.

Principalele obiective:
* Statiunea Borsa - 850 m, este loc de pornire catre spatiul montan al Muntilor Rodnei sau spre
Cascada Cailor (cea mai mare cascada din Romania cadere 150 metri).
* Orasul Borsa - se intinde in lungul vaii pe aproximativ 20 km, cea mai intinsa localitate din tara
-se desfasoara tentacular pe afluentii Viseului
-beneficiaza de hoteluri, pensiuni.
-reprezinta punct de plecare spre Muntii Rodnei, in special spre Pietrosul.
-se desfasoara Festivalul Sanzianelor.
* Localitatea Moisei - ansamblu sculptural creat de Vida Geza (1944 masacru)
-biserica la care sunt procesii religioase legate de masacru.
* Localitatea Viseul de Sus situata la confluenta Viseului cu Vaserul (important rau ce izvoraste din
Maramures).
-beneficiaza de infrastructura turistica de cazare, iar dezvoltarea recenta in domeniul turismului e
pusa pe seama Mocanitei (tren cu aburi ce functioneaza pe lemne).
* Localitatea Petrova - localitate intr-o depresiune de confluenta raului Petrova cu Viseul.
* Localitatea Novat
* Localitatea Rona - centru important de arta traditionala maramuresana, cu biserica din lemn.
* Localitatea Bocicoi
2). Valea Izei
- izvoraste din partea de NV a Mtiilor Rodnei, se dreneaza pe directia NV pana in apropierea orasului
Sighetul Marmatiei, unde se varsa in Tisa.
Obiective:
* Localitatea Izvorul Albastru al Izei - se afla sub Muntele Batrana si in fapt este un izbuc (locul in
care iese la suprafata un curs subteran intr-o zona carstica) pus pe seama zonei carstice din
M.Rodnei.
* Localitatea Dealul Stefanitei - se face trecerea din bazinul Viseului in bazinul Izei.
- este un minunat punct de belvedere.
* Localitatea Sacel - important centru ceramic.
- se afla la intersectia drumurilor dinspre Borsa cu cel dinspre Setref.
* Localitatea Salistea de Sus - remarcam prezenta a doua biserici din lemn.
* Dragomiresti - este o sarbatoare traditionala, pastorala, Ruptul Sterpelor.
- se pleaca spre varful Tibles.
* Bogdan Voda - biserica voievodala si biserica din lemn.
* Localitatea Ieud - 2 biserici din lemn cu pictura veche- 1364 cea mai veche din Maramures
3

* Localitatea Botiza - se afla pe afluentul Izei, Botiza.

- biserica din lemn din secolul 17 si un centru de tesut.
* Baile Botiza - centru balnear de interes local pus pe seama apelor minerale si apelor sarate.
* Localitatea Sieu - biserica din lemn din secolul 13.
* Localitatea Rozavlea - biserica din secolul 18.
- arhitectura traditional maramureseana,
* Stramtura - ingustare de cca. 2 km in lungul Izei, dezvoltata in gresii.
* Localitatea Glod (noroi) - izvoare minerale, biserica veche din lemn.
* Barsana- sunt 2 biserici, una veche si una noua.
- este un complex monahal, turla bisericii avand 57 m.
* Localitatea Oncesti - arhitectura traditionala, centru vechi.
- exista un deal, Cetatuia. Pe acest deal au fost identificare urmele unei asezari dacice.
* Vadul Izei - centru traditional recunoscut pentru constructia portilor maramuresene.
* Sighetul Marmatiei - centru turistic polarizator, este un vechi centru cultural si comercial.
- Muzeul Maramuresean (tesaturi, ceramica)
- Muzeul Memorial al Durerii, care este deschis in cladirea vechii inchisori.
- case memoriale si un Muzeu al Satului.
- targuri, balciuri.
3). Obiective si centre dispersate
In aval de Sighet exista localitatile:
* Campulung la Tisa - centru de tesatorit.
* Sapanta - centru de tesaturi, Cimitirul Vesel (pe baza epitafelor lui Ion Petras), complexul
manastiresc cu turla cea mai inalta.
Un afluent important al Izei este Mara, iar pe Mara exista cateva obiective turistice.
* Ocna Sugatag - statiune de interes regional dezvoltata pe baza apelor sarate.
* Localitatea Hoteni - se organizeaza mai multe manifestari folclorice.
* Giulesti - centru de arta traditionala.
Valea aceasta reprezinta zona de acces pentru Varful Gutai sau Creasta Cocosului. Tot de aici se
poate ajunge si pe Varful Ignis din muntii vulcanici.

3. Infrastructura turistica si dotari

- accesul se face prin pasurile Setref, Prislop sau Huta. Prin Pasul Setref se asigura legatura feroviara
intre Maramures si restul tarii.
- majoritatea drumurilor sunt reabilitate, in special in ultima perioada.
- drumurile secundare, cele care se desprind de cele principale sunt nemodernizate si spre munte se
continua cu drumuri forestiere.
- acest spatiu turistic a beneficiat de programe pentru dezvoltarea bazei de cazare (in special a
pensiunilor agroturistice Ocna Sugatag, Rodna, Giulesti, Sacel, Barsana).
4

- in ultimul deceniu, acest spatiu a beneficiat de o buna popularizare atat la nivel national, cat si
international.
- baza turistica lipseste in spatiul montan limitrof Maramuresului.

4. Tipuri si forme de turism

- potentialul turistic al zonei este valorificat si prin manifestarile folclorice si religioase.
- cele mai importante evenimente sunt: sarbatorile religioase la bisericile din lemn, targurile de arta
traditionala
- turismul se practica fie organizat, itinerant sau pe cont propriu; de cele mai multe ori se creaza un
circuit pe cele 2 axe: Iza si Viseu.
- se practica sporturi de iarna, dar nu la o scara mare, in statiunea Borsa (exista un teleschi).
- odihna, recreere in localitatile agroturistice
- turism de vanatoare si pescuit sportiv
- drumetii in principalele masive de pe rama Depresiunii Maramures
- tratamente balneare in Ocna Sugatag si Borsa

Ceahlau

1. Caracteristici generale
5

- alcatuita din Muntii Ceahlau si din vaile care marginesc acest masiv; este un masiv bine
individualizat
- este alcatuit din conglomerate care impun masivitate si un relief ruiniform
- este bine incadrat de vai. Bistrita, Bistricioara si Bicaz, vaile il separa de masivele vecine, alcatuite
din sisturi cristaline M. Bistritei, N; sau din flis gros: M. Stanisoarei (NE), Tarcau (S), iar
Hasmasul Mare se afla in V si SV

2. Potentialul turistic
- potentialul turistic este definit de varietatea formelor de relief sculptate in conglomerate
- Ceahlaul este alcatuit din roci sedimentare avand o patura de peste 600 m grosime de
conglomerate calcaroase sub care se afla strate de gresii, marne
- relief variat, ruiniform, iar lipsa izvoarelor la altitudini mai mari de 1200 m
- altitudini de peste 1600 m -> confera o larga perspectiva asupra masivelor din jur
- un numar mare de obiective antripice foarte diferite, naturale in masiv + antropice pe vai
- diferente mari de nivel intre platouri 1600 - 1800 m
- puncte de acces pe fiecare latura a masivului ceea ce conduce la o accesibilitate uniforma
- prezenta caii ferate care merge la Bicaz, principalul punct de acces in zona
Relief
- vf Ocolasul Mare (1907 m ) altitudinea maxima
- are un sector central inalt la peste 1600 m delimitat de culmi abrupte de unde se desprind radial
culmi rotunjite
- stanci, coloane si turnuri cu infatisari variate, rezultat al eroziunii diferentiale ex: Caciula
Dorobantului, Claia lui Miron, Turnu Sihastria, Turnu lui Budu, Dochia, Stanilele
- abrupturi ruiniforme de peste 500 m, precum si fronturi de cuesta fragmentate de vai seci
- varfuri cu inaltimi de peste 1800 m cu forma piramidala sau de cupola., importante ca punct de
belvedere. Ex: Ocolasu Mare, Mic, Vf Toaca
- existenta unor platouri structurale intinse dispuse in doua trepte la 1400 m si 1600 m acoperite cu
pajisti dominate de stanci si varfuri
Clima - este favorabila activitatilor turistice pe parcursul intregului an
- temperaturile medii sunt pozitive din mai si pana in noiembrie
- precipitatiile sunt reduse din august si pana in decembrie
- stratul de zapada este bogat in lunile ianuarie-aprilie facilitand practicarea sporturilor de iarna
- doua sezoane importante cand se practica turismul: iunie-octombrie: drumetii si in sezonul rece
sporturile de iarna
Vegetatia- etajarea vegetatiei:
- paduri de fag la baza munteluri
6

paduri de amestec pana la 1300 m

paduri de molid, brad, larice pana la 1650 - 1700 m
supraf intinse cu arbusti (jneapan, ienupar, afin, merisor) si asociatii ierboase la peste 1700 m
dupa urmeaza etajul aplin - care este bine dezvoltat
pe versantii abrupti si pe stanci exista o vegetatie specifica - muschi, licheni, plante viu colorate

Parcul National Ceahlau se afla in partea centrala a masivului, declarat parc national pt peisaj
(relief) si vegetatie
zone de stricta protectie:
Polita cu Crini exemplare larice
Cascada Duruitoarea
Complexul Lespezi pana la Vf Ocolasu Mare - zona de cercetare stiintifica
Obiective antropice:
* Statiunea Durau statiune climaterica, principalul punct de plecare in traseele montane, Biserica
din statiune (pictura in fresca realizata de Nicolae Tonitza), Muzeu etnografic, partii de schi
* Localitatea Ceahlau unde se afla ruinele Palatului Cnezilor (1635) si o pastravarie
* Lacul Izvorul Muntelui
* Piatra Teiului pe Valea Bistritei unde se gaseste un viaduct si o stanca celebra de care se leaga
legenda si numele localitatii
* localitatea Bistricioarei: biserica de lemn si vestigii din paleolitic
* localitatea Borsec cu 23 de izvoare minerale carbogazoase, de origine vulcanica, care sunt
valorificate inca din sec 19
* localitatea Biborteni cu izvoare minerale carbogazoase
* pe Bicaz manastirea de la Buhulnita din sec 17,
* orasul Bicaz principal punct de plecare in M Ceahlau, Cheile Bicazului si Lacul Rosu
* Lacul Rosu intre M Suhard si M Ghilcos statiune climaterica, este un lac de baraj natural.
Statiune, hoteluri, cabama, partii pt sporturi de iarna, trasee de alpinism, crescatorie de pastravi
* Cheile Bicazului rezervatie naturala

3. Inflastructura turistica
- echipamentul turistic este variat si relativ bine distribuit
- doua sosele modernizate care strabat zona. Una in jurul lacului Izvorul Muntelui, iar cealalta pe
Valea Bistricioarei
- numeroase drumuri forestier, poteci
- inflastructura de cazare in statiunea Durau (vile, hoteluri si pensiuni) si in lungul lacului Izvorul
Muntelui
- cabane importante: Dochia si Toaca pe platou, Izvorul Muntelui la baza abruptului
- exista instalatii pt practicarea sporturilor de iarna
7

4. Forme si tipuri de turism

-

drumetii- la sfarsit de saptamana

drumetii pe mai multe trasee (vara) care cuprind cea mai mare parte a platoului
sporturi de iarna mai ales in apropierea statiunii Durau
aplinism, pe peretii verticali ce marginesc Dochia, Ocolasu Mare si Mic
odihna in cadrul statiunii Durau
turism stiintific
turism cultural, religios, etnofolcloric

Bucegi

1. Caracteristici generale
- cuprinde doua masive strans legate intre ele: Bucegi si Leaota.
- se impun ca cea mai importanta zona turistica a Carpatilor romanesti cu cele mai importante fluxuri
turistice, dar si cu inflastructura cea mai bine dezvoltata.
8

- zona se desfasoara intre:

Valea Prahovei in E
Culoarul Rucar Bran in V
Valea Rasnoavei in N
Subcarpatii Ialomitei in S
- in lungul culoarelor de vale se desfasoara drumuri importante prin care se asigura accesul de la
asezarile de la baza muntelui

2. Potentialul turistic
- este un potential bogat si variat format in primul rand din obiective naturale care se gasesc situate
in diferitele sectoare ale masivelor, precum si obiective antropice in asezarile de pe vaile care
marginesc masivul
- are o forma de potcoava, in mijlocul acesteia situandu-se Valea Ialomitei
cele 2 ramuri ale potcoavei:
*in nord Vf Omu (2505), ramura rasariteana, spre Prahova, cuprinde mai multi munti ce se
ridica la peste 2000 m ( Bucura, Obarsia, Costila, Caraiman, Jepii Mici si Mari, Piatra Arsa, Furnica)
ele constituie versantul prahovean cu diferente de nivel de peste 1000 m.
*la vest de Valea Ialomitei, cea de-a doua ramura -se desprinde din Vf Omu si cuprinde: Vf
Doamnei, Batrana, Grohotisul,Tataru si Strunga Mare care coboara catre Culoarul Rucar-Bran si
constituie abruptul.
- tot din Vf Omu se desprind cateva creste inguste glaciare: Tiganesti si Malaiesti
- Valea Ialomitei desparte in doua masivul. Se desfasoara ca o alternanata de sectoare de chei
( Cheile Ursilor, Pesterii, Tatarului, Zanoagei, Orzei ) si bazinete depresionare ( Pestera, Padina
Bolboci, Scropoasa )
Cel de-al doilea masiv Leaota prezinta caracteristici diferite
- se afla la SV de Bucegi, sunt munti bine impaduriti
- sunt formati in principal din sisturi cristaline si numai petice de calcar si conglomerate, rezulta un
relief masiv, greoi cu o culme centrala din care se desprin culmi secundare.
Obiective:- formele carstice Pesterile Ratei, Bratei si Dambovitei
Alcatuirea geologica - muntii Bucegi sunt formati din conglomerate groase 1000 m pe seama
carora s-au dezvoltat forme de relief deosebite
Relief - masivul Bucegi este un sinclinal suspendat, pe flancurile lui dezvoltandu-se abrupturi de
peste 1000 m Prahovean si Branean (cele doua sectoare de abrupturi)
- forme deosebite: Babele si Sfinxul si alte ace si creste
- forme de relief glaciar dezvoltate in jurul Vf Omu: Malaiesti, Tiganesti, Obrarsa Vaii Ialomitei,
Valea Cerbului, Gaura, Vaii Doamnele
- praguri glaciare sau structurale pe care apele raurilor dezvolta cascade (Urlatoarele)
- relief carstic, pe calcare: Pestera Ialomitei, Pusnicului, Tatarului.
9

- varfuri si creste alpine si subalpine la baza carora se gasesc mase mari de grohotis.
Clima - este favorabila activitatea turistica tot timpul anului
- media anuala 6 C la baza masivului si -2 C in varf
- precipitatiile cresc de la 800 1200 mm
- clima impune reastictivitate pt unele trasee turistice mai ales pt traseele de pe abrupt datorita
zapezilor sau a numarului mare de zile cu ceata.
- la peste 1800 m zapada persista multe luni si fenomenele de iarna au o frecventa mare
Vegetatia - se etajeaza in felul urmator:
* etaj forestier ( padure ) cu fag si brad la baza masivelor
* paduri de molid ce urca pana la 1700 1800 m
* etajul subalpin cu arbusi si molizi piperniciti intre 1800 -2200 m
* etajul alpin la peste 2200 m cu stancaraie si pajisti alipine, cu multe endemisme si
raritati floristice
Fauna - exista o fauna bogata, unele specii de animale fiind protejate ( capra neagra repopulata,
vulturul ) si altele fiind de interes cinegetic ( caprior, jder, ras, mistret ).
Ape - apele de suprafata apartin bazinului Ialomitei
- lacul de acumulare Bolboci
- absenta izvoarelor pana la 1600 m
Rezervatii
- rezervatii stiintifice: Pestera si Babele
- alte rezervatie in zona Caraimanului
- rezervatie forestiera in zona Sinaia
- barajele si lacurile de acumulare de la Tataru si Scrapoasa, cariera de calcar de la Lespezi.

3. Inflastructura turistica
- este masivul cel mai bine echipat d.p.d.v. al potecilor si drumurilor forestiere, dar si al instalatilor
de transport pe cablu.
- pe langa poteca principala, exista poteci pe majoritatea vailor care fragmenteaza abruptul
prahovean al Bucegilor
- avem poteci si in lungul Vaii Ialomitei
- d.p.d.v. al cabanelor: 21 de cabane in masiv (pe versantul Prahovean si mai putin pe cel Banatean)
In Mtii Leaota Cabana Romanescu - exista doar un drum forestier
10

4. Tipuri si forme de turism

- activitatile turistice sunt variate si cu frecventa mare vara, iarna si in sezonul de schi si la sfarsit de
saptamana
- drumetii de o zi sau mai multe zile traseul cel mai solicitat: Valea Ialomitei, dar si partea de est
si nord est a masivului
- turismul de weekend
- ohidna in taberele organizate pt elevi si studenti
- turism pt practicarea sporturilor de iarna, mai ales in sectoarele Babele Piatra Arsa, Busteni,
Furnica - Sinaia
- alpinism, vanatoare si pescuit sportiv

Fagaras

1. Caracteristici generale
- este una dintre cele mai bine dezvoltate zone din Carpati, atat ca diversitatea obiectivelor turistice,
cat si ca tipurile si formele de relief practicate
- masivul Fagaras tine de la curmatura Tamasului in E pana la Valea Oltului in V avand o lungime
de 70 km; in N Depresiunea Fagarasului este dominata de un abrupt de peste 1000 m, iar in S se afla
Valea Lovistei, care desparte Fagarasul de Muntii Cozi, Ghitu si Frunti
- versantii abrupti din N si S se datoreaza prezentei a doua linii de falii care incadreaza Fagarasul.
11

2. Potential turistic
- muntii sunt formati din sisturi cristaline pe seama carora s-a format un relief semet cu altitudini
care ajung la 2500 m
- 2 petice de calcar si conglomerate Raiosul si Musetica
- au suferit ridicari tectonice de cca 1000 m care au determinat extinderea glaciatiunii cuaternare si
de aici rezulta aparitia unui relief glaciar spectaculos
Alcatuire - creasta principala de la E la V in lungul carei se gasesc varfuri de peste 2500 m in
numar de 6: Moldoveanu (2544), Negoiu (2535), Vanatoarea lui Buteanu (2507), Caltun (2522),
Vistea Mare (2527), Dara (2506) , iar alte 33 sunt mai inalte de 2400 m
- de o parte si de alta se desfasoara interfluvii orientate spre Depresiunea Fagaras sau Depr Lovistei
- interfluviile dinspre Depr Fagaras sunt scurte (6-8 km), pe cand cele dinspre Sud au 10-20 km ->
de aici rezulta asimetria reliefului.
Mai multe nivele :
- nivelul varfurilor la peste 2000 m
- nivelul platourilor 1400-1800 m
- nivelul culmilor bordeaza Depr Fagaras si Depr Lovistei 1000 m
Vaile urmaresc desfasurarea generala a reliefului:
- vaile dinspre N sunt vai scurte 10-15 km
- vaile din S au peste 20 km
- majoritatea vailor au obarsile pe creasta, in zona glaciara
- majoritatea au cascade
- pe versantul N: Valea, Balea, Urla, Avrig
- pe varsantul S: Valea Capra, Buda
Partile legate de compexitatea reliefului pun in evidenta forme de relief cu dimensiuni mai mici, dar
cu mai mare valoare turistica
Relief ruiniform este rezultat al dezagregarii sau al actiunii zapezilor si a vantului
- se remarca printr-un aspect de salbaticie la distante mici unele de altele de tip colti, turnuri, sei
inguste si adanci (portite), ace sau creste care ajung frecventa la 2100 m altitudine si care se gasesc
in apropierea traseelor turistice sip e traseele de alpinism.
Relieful glaciar - reprezentat din circuri complexe, vai glaciare cu lungimi de km, mai scurte spre N
si mai lungi spre S, praguri glaciare pe care sunt cascade, morene, blocuri slefuite care poarta
denumirea de spinari de berbec, custuri, microdepresiuni in care se afla lacuri.
- cel mai mare lac din Fagaras ca suprafata Balea
- cel mai adanc Podragu (intre Vf Suru si Berivoescu
- pe unele culmi sudice ajunge la alt de 1850 m, iar cele mai mari complexe in jurul Vf Negoiu,
Vanatoarea lui Buteanu, Vistea, Moldoveanu, Podragu, Urlea, Arpas, Scara, Ciortea
12

Mase immense de grohotis - imbraca versantii circurilor glaciare cu apect de poale sau conuri, unele
acoperite de vegetatie alpine sau subalpina.
Defileul Oltului - sectorul sau de la Turnul Roasu unitate turistica bine definite si mult mai
accesibila decat restul muntilor, este strabatut de drum european
Elementele hidrografice
*Lacuri
- lacurile din zona alpina se afla in microdepresiuni glaciare sau nivale
- lacurile din zona forestiera au rezultat prin baraje antropice
- in Muntii Fagaras exista 31 de lacuri glaciare permanente cu o suprafata totala de 24 ha
Ex: Lacul Avrig, Podragu, Balea, Caltun, Mioarele (2282 m lacul aflat la cea mai mare alt din tara),
Vistisoara, Platinu, Capra, Caprita, Iezeru Podul Giurgiului, Galasescu
- lacurile amenajate in scop hidroenergetic se afla pe raurile de pe versantul S: Arges, Topolog si
Valsan.
- cel mai extins lac este Vidraru are cca 900 ha, 14 km lungime si un volum de 465 mil. m
*Cascade glaciare sunt pe pragurile glaciare in general cu debite mari. Balea si Capra cele mai
accesibile turistilor si cele mai mari
Vegetatia
- se reflecta intens in peisaj si creaza sezonier imagini diferite datorita culorilor
- padurile de fag si molid se ridica pana la 1200 m alt, se regasesc numeroase elemente euroasiatice
si central-europene
- padurile de conifere urca pana la 1800 m pe versantul S si 1750 m pe cel Nordic.
- pajistile ocupa suprafete inseminate pe toate culmile ce depasesc 1650 m
- la baza golului alpin exista areale cu jnepeni, ienuperi, afin, merisor, dar si flori frumos colorate
cum ar fi gentienele, armeria, luceafarul, martisorul, toporasi galbeni, floarea de colt.
- in bazinul raului Balea exista o rezervatie forestiera
Fauna
- este bogata si variata, dintre speciile protejate inseminate sunt: capra neagra (cea mai raspandita
arie), ursul, jderul, acvila, marmote
- in bazinul superior al raului Valsan traieste popretele (peste), este o specie endemica extreme de
rara, declarata monument al naturii

Clima
- exista o etajare a elementelor climatice
- medii termice anuale: 5-6 C la periferie, 0C la 2000 m si -2 C in varf si pe crestele de 2000 m
- precipitatii medii anuale 900-1000 mm la baza si 1400 mm la nivelul superior
- o asimetrie altimetria in distributia valorilor parametrilor climatici pe versantii culmii principale:
-700 mm pe versantul S si 800 mm pe vers N la baza
-1000 mm fata de 1200 mm la alt de 2000 m
13

- cele mai scazute temperaturi din lunile ianuarie si februarie , pot cobori frecvent sub -2
- ploile au frecvente mari primavara si in prima parte a verii si scad treptat din august pana in
septembrie;
- ninsorile pot fi intalnite in fiecare luna a anului, sunt permanente in partea inalta
- pe versantii din golul alpin se produc avalanse, cu o mare frecventa
- nebulozitatea este frecventa
- la nivelul crestei principale vantul este aproape permanent

3. Inflastructura turistica
- muntii Fagaras au o inflastructura turistica relative bogata, dar neuniforma,
- pe versantul N ascensiunea incepe din Depr Fagaras, unde se poate ajunge cu trenul (ruta: Brasov
Fagaras Sibiu Ramnicul Valcea Podu Olt Avrig), fie rutier (Brasov Sibiu Rasnov
Rupea Fagaras)
- accesul dintre depresiune spre munte se poate face pe majoritate vailor pt ca se gasesc drumuri
forestiere, poteci, trasee (cel mai important traseu cel al crestei princpiape marcat cu banda rosie
de la E la V. Pt marcaje se folosesc culorile: rosu, albastru si galben
- pe majoritatea vailor exista poteci care fac legatura cu Depr Fagaras.
- pe calea rutiera cea mai importanta cale -> Transfagarasanu (90 km) care strabate culmea
principala intre circurile Balea si Capra continua pe Valea Argesului trecand prin S pe langa
versantul lacului Vidraru
- in complexul glaciar Balea functionaza si o telecabina - are 4 km intre Balea Cascada si Balea Lac.
Cabane turistice
- cele mai multe, in numar de 12, sunt pe versantul N, fiind situate pe trasele turistice principale, la
altitudini diferite 1400-1600 m in Depr Fagaras si creasta
- la baza versantului N, cele mai importante cabane: Arpas, Compexul Sambata cu manastirea
Constantin Brancoveanu
- Cabana Podragu (2136 m ) si Balea Lac (2027 m )
- se mai adauga inca 5 cabane turistice aflate pe versantul S in bazinul Argesului,
- 5 refugii la nord de creasta principala si la peste 1900 m altitudine. Ex: Caltun, Curmatura Zarnei,
Berevoescu, Moldoveanu, Vistea construite sub forma de iglu cu prici de dormit
- cea mai estica Cabana Ursilor (de pe vers N)
- Cabana Platinul
- Hotelul Balea Cascada aici se afla statia de plecare cu telecabina
- Cabana Negoiu, Capra, Cumpana, Valea cu Pesti, Poiana Neamtului, Suru
- pt practicarea sporturilor de iarna nu sunt trasee amenajate, in general se schiaza la Podragu, Balea,
Capra, dar peste tot exista pericol de avalanse

4. Tipuri si forme de turism

14

drumetii de 1-2 zile pana la o saptamana pe trasee care traverseaza masivul

odihna si drumetii in jurul cabanelor principale (pe vaile Capra, Balea, Buda)
odihna si sporturi nautice la Complexul Cumpana, pe malul Lacului Vidraru
sporturi de iarna, pescuit, vanatoare, aplinism

15