insistenld pe parcursul cursului <le

fa\d' are o dubld semnificalie. Pe de o parte, desemneazd ansamblul de

documente delinute sau create de o perso and, ftzicd sau juridi cd", rar pe de alta,
spaliul propriu zis de depozitare al documentelor. Acest termen se folosegte
complementar definind anumite tipuri de arhivd ( arhiva istorici, arhirra
curent[, arhiva de filme etc.). Arhivele conservd informalii de o bogalie gi
utilitate consistente, reprezentdnd un necesar gi indispensabil depozit <le
cunogtinle la care se apeleazS, inevitabil, pentru documentare. Cercetdtor:ii
din sfera gtiinlelor istorice au recurs gi recurg la acest tezaur de informarfii
p[strat in depozitele arhivelor, pentru a obline datele necesare in efortul lor
de cunoagtere atrecutului. in acelaqi timp arhivele satisfac necesitdli de ordin
practic ale instituliilor, slujesc societatea, asigur[ evidenla diferitel,or
activitdli. Tocmai de aceea lucrdtorii din arhive (arhivigti sau arhivari) gi-au
cdgtigat un loc bine meritat in lumea documentarigtilor.
$tiinta arhivelor sau arhivistica are aa obiect de cercetare arhiva. .in
sfera ei de interes intrd, izvoarele scrise pe suporfi friabili pe baza cdrora se
efectueazd cercetdri fundamentale gi aplicative pentru stabilirea soluliil,or
optime de ordonare, seleclionare, inventariere, conservare qi valorificare a
documentelor. Primele lucrdri de arhivisticd le datordm lui Johan Peter
Zwengel, Iacob de Raemingen, Bonifaciu Baltasar, George Aebltin care
trateazd modul de organizare a arhivei de registraturd pe baza experienlei
practice. Astdzi, arhivistica se structureazd in doud mari ramuri: teoria
arhivisticd (istoricul arhivelor, dreptul arhivristic, terminologie, metodologie)
gi practica arhivisticd (registraturd, evidenld, selecfionare, rislsdlicare).

1.

ISTORICUL ARHTVELOR ROMANESTI

in istoria arhivelor romAnegti se pot distinge trei mari perioade: a.

arhiva la destinata4 b. arhiva la emitent (sau de registru); c. arhiva <le
registraturd.
a. Arhiva la destinatar

- se intinde pe parcursul secolele al XV-lea gi

al XVI-lea. Actele se intocmeau intr-un

sringur exemplar, ce se pdstra la

beneficiar. Cu alte cuvinte, emitenlii nu pdstrrau copii dupd actele emise gi, in
consecinld, arhivele se constituiau la beneficiarii actelor (orage, mdn[stir:i,

particulari, dregitori).
b. Arhiva la emitent (sau de registru)

este specificd secolelor al

c[ emitenlii iqi
pdstrau copii ale actelor emise, spre a le confrunta, la nevoie, cu originalele
aflate la destinatari (confirmdri de privilegii, danii, tratate etc.). in multe
situalii, arhivele la emitenli au avut o nu tocmai fericitd. De pild6, arhivele
domnegti au pierit o datd cu reqedifllele domnegti, sau dregdtorii iegili din
funcliune plecau cu arhivi cu tot. Astfel, au r6mas ca certitudine, arhivele

XVII-lea gi al XV[I-lea gi se caractenzeazd pnn faptul

create la destinatar (m5ndstiri, boieri, ordgeni, bresle gi chiar

ldrani liberi). Cu
aceste arhive s-au imbo gdlit, in secolele al XIX-lea gi al
XX-lea, Arhivele

Nalionale,
cuprindea
tdrgurilor

ed fiecare mdndstire avea arhivi

(ce

ice gi acte civile), ca qi o mare a oragelor gi

du a ea, in 15g7, un ,,Catastih,' in care se
transcriau acte privind propri etatea locuitorilor). in Transilvania, principalele
ora$e (Alba Iulia, Aiud, Baia Mare, Bistri{a, Bragov, cluj, bej, sibirr,
Sighetul Marmaliei, Sighigo ara, Tdrgu Mureq, zaldt etc.), dar gi breslele
aveau arhive proprii, bine organizate. Foarte important e, pdnd,la 1526,
au fost
arhivele ,'locurilor de adeverire" sau de incredere (loca credibilia) din altba
Iulia gi Cluj-Mdndqtur. Aici se eliberau gi pdstrau documente cu o mare
valoare juridic5, precum diplome de innobilare gi proprietate. Ele au jucat,
impreund cu cancelaria voievodald, rolul de arhivd generald.
c. Arhiva de registraturi
- debuteazd la mijlocul secolului al XV1nlea 9i coincide, in Transilvania, cu sistemul inregistrdrii actelor gi constituirea
dosarelor. La inceputul secolului al XIX-lea, acest sistem s-a extins si in
Moldova gi Jara Romdneascd.
In Transilvania, in timpul dominaliei habsburgice (1691 lg57)
arhive de mare valoare au creat grganele centrale ale aiministraliei de stat:
cancelaria Aulicd transilvand, cu sediul la viena (1693 1g4g
9i lg60 _
1872); Guberniul Regesc din Transilvania, cu sediul la Sibiu (1693 1g4g
9i
1860 - 1867); Tabla Regeascd (instanld judtecdtoreascd de apel,
cu sediul la
Sibiu (din 1786); Tezauiatul Minier al Transilvaniei (infiin1at in 1693). S[
amintim arhivele ecleziastice din Blaj, Sibiu, Oradea ,u,, ,.i. constituiie pe
l6ngd muzee 9i biblioteci (Muzeul Bn ckenthal din Sibiu, Muzeul Secuiesc
din Tdrgu Mureg, Biblioteca Universitalii din Cluj, Biblioteca Batthyaneum
din Alba Iulia etc.)

La inceputul secolului al XIX-lea, ca ufinare a receptdrii ideilor

in Jdrile Romdne putem constata o schimbare de atitudine fa\Ft de

arhive. Acum se efecfircazd" pa$i insemnali in organizarca arhivelor
instituliilor din cele doud principate. Prin ordinul Aii n iulie lg2g s-a
interzis pdstrarea documentelor publice, la casele lor, d.e cdlrle dregitorii din
europene,

Moldova. Un an mai tdrziu, Divanul Moldovei trimite tuturor instituliilor, un

ordin prin care atrage aten\ia asupra necesit[1ii pdstrdrii ,,delilor', (dosarelor)
in ordine qi in incdperi^,,frrd" de primejdii de tot felul, de neagteptate
nenorocite int6mpldri". ln 1830, ispravnioiile sunt obligate sd prezinte
inventarul dosarelor alcdtuite, incheiate gi nefhcheiate.
Prin Regulamentul Organic s-a deschis o noud etapd, in organi zarea
arhivelor din Principatele Romdne. Astfel, in lara Rom6neascd, la 1 mai
1831 a luat fiin!5 la Bucureqti Arhiva Statului sub supravegherea Ministerului
din Lduntru (de Interne), iar in Moldova,latragi, s-Jcr.u o institutie similari
(1 ianuarie 1832) subordonatd Ministerului Justiliei. Ele aveau sarcina de a

depozita qi proteja arhivele ce nu mai prezinta utilitate practica pentru

instituliile care le-au creat.
Unirea Principatelor (1859) a determinat gi unificarea celor doud
servicii, fapt c9 s-a realizat prin ordonanla domneascd din 4 aprilie
Ig62,
infiinldndu-se, la Bucureqti, Direclia Generald a Arhivelor Statulu
i
agezatd"
sub tutele Ministerului Cultelor gi Instrucliunii Publice. Au urmat
in 1g63,
1864, 1869 qi 1872 alte reglementdri ane activitatii arhivistice
care au
imbundtd{it munca in acest segment cultural. Trebuie sd subliniem
faptul cd
pdnd in 1925, Arhivle Statului qi-au ordonat activitatea in
conformitate cu
Regulamentul nr. 1236 din 11 iulie 1872 care a stabilit procedura
de
depunere a actelor qi circulalia acestora (printre altele a interzis
scoaterea
actelor
p.
teritoriul
statului).
$.
In Transilvania, situafia politici nu a permis infiinlarea unei mari
arhive in care sd fie concentrarea principalele documente ale istoriei sale.
Doar la Sibiu s-a constituit, in 1876, singura arhivd publicd, cea a
oragului
Sibiu qi a naliunii s[segti. O explicalie a acestei situalii o reprezintd faptul
cd
arhivele de stat austriece gi ungureqti au avut la bazdprincipiul centalizdrii.
Numai la Viena gi Budapesta au existat arhive de stat. infiinlarea Arhivelor
Nalionale Maghiare (1875) a fost urmatd de transferul, la Budapesta, a
fonduri lor arhivi sti c e ve chi q eate in Trans ilvania.
Unirea din 1918 a deschis, gi in domeniul abordat de noi, perspective
9i prefaceri consistente. in Basarabia, dlemersurile pentru aihivelor gi
integrarea lor in sistemul romdnesc au inceput incd din 1918 sub conducerea
unei comisii avdnd ca membrii personalitd\i precum: Pantelimon Halippa,
Paul Gore. in Bucovina, ,,Arhiva farii" infiffid,incd,din 1907 la Cernduli,
s-a reorganizat, primul director a fost istoricul Teodor Bdlan. Orsanizarca
Arhivelor Statului 'in Transilvania a cdzut in sarcina Direcliei Glnerale a
Arhivelor Statului (condus[ de Dimitrie onciul) gi iomisia penffu
otganizarca Arhivelor din Transilvania (coordonate de prof. uniy. ,{ls)(andru
Lapedatu). Consiliul Dirigent a infiinfat, prin hotdrdreadin 15 martie 1920,Ia
Cluj, o filiald a Arhivelor Statului care urma sd cuprindd documente legate de
trecutul rom6nilor din Transilvania. Primul director al acestei institulii a fost
Zenovte PAcliganu carela scurt timp, d,emisioneazd,. in octombi.e 1922 a fost
numit istoricul $tefan Meteg care, cu sprijinul colaboratorilor, a reuqit sd
rczolve o parte din problemele noii institulii.
Prin Legea privind organizarca Arhivelor Statului, de inspiralie
-franco-itahand
(1925) a fost impus principiul descentralizdrii, constituinduse, pe Idngd' Direclia Generald din Bucuregti, inc[ patru direclii regionale:
la
Iaqi pentru Moldova, la cluj pentru Transilvania, La cniginau pentru
Basarabia 9i la Cernduli pentru Bucovina. Aceeagi.lege introduce &eptul
Arhivelor Statului de control asupra arhivelor publice, de asemenea, interzice

distrugerea sau instrdinarea documentelor (acest lucru se putea

rcaliza daat
cu aprobarea Arhivei Statului)
Teritoriul extins pe care il aveau fiecare din regionalele de mai
sus
sub control (cea din Cluj avea 22 de judele) a impus infiinlarea
de noi filiale.
Astfel, in 1931s-a infiinJat Direcfiunea Arhivelor Statuiui pentru Oltenia
(condusd de Constatntin D. Fortunescu); in 1937 s-a constituit
DirecJiunea
Regional5 Banat a Arhivelor Statului avdnd ca director pe Ioachim
Miloia.
Tot in acelagi an s-a constituit Subdireclia de la Ndsdud (sub coordonarea
lui
Iuliu Moisil), iar in 1939 s-a ?nfiinlat Directiunea din Bragov (primul director
a fost Constantin Sassu)

ARHIVELE STATULU N PERIOADA COMTNISTA

Pornindu-se de laLegea organizdrii administrativ teritoriale (1950) gi
pebaza Decretuluinr. 1711951, s-a trecut la reorganizarcaDirecliei
Generale
a Arhivelor Statului. Directia a fost trecutd sub tutele Ministerului
Afacerilor
Interne, iar in locul vechii legislalii abrogate s-a introdus modelul sovietic.
Astfel vechea denumire au fost inlocuite cu aceea de ,,servicii regionale',
1.2.

pentru cele care igi aveau sediul in oragele de regedinld regionale. Fiecare
serviciu regional avea un anumit numdr de filiale cu sediul in oraqele de
regedinld raionale. Prin alte cdteva hotdrdri ale Consiliului de Minigtrii gi
decrete s-a incheiat, in scurt timp, procesul de soviet)zare aI organizerii qi
flrncliondrii arhivelor romAne gti.
Anul 1968 a adus,, prin Legea nr. 57 privind reorganizarea
administrativ teritorrald,, alte transformdri organizatoiir" ale arhiirelor. ln
fiecare regedinld de judef s-a constituit, in locut serviciilor regionale,
cdte o
fi1ia15 a Arhivelor Statului aflate sub tutela Direcliei GenerJe
a Arhivelor
Statului cu sediul la Bucuregti, direclie menlinutd in cadrul Ministerului de
Intgrne. $i in plan legislativ au avut loa schimbdri. Prin Decretul nr.
47211971, devenit apoi Legea 2011974, s-a creat un cadru nou de lucru.
Autoritatea Arhivelor Statului s-a extins asupra tuturor documentelor,
inclusiv a celor apar\indnd bisericii qi persoutt.lot ftzice. A fost definitd
componenla Fondului Arhivistic Nalional, noliune cu mult mai largd decdt
cea de Fond Arhivistic de Stat, in care intrau urmitoarele categorii de
documente: acte, corespondenld oficiald gi pafiiculard, memorii, manuscrise
ale lucrdrilor gtiinlifice, literare gi artistice, planuri, hd4i, filme, diapozitive,
plici foto, inregistrdri fonetice gi video, jurnale, chemdri, proclamafii, afige,
schile, desene, proiecte, gtampile, sigilii cu valoare istoricd sau docum entafi..
Tot acum, incepe constituirea Fondului de asigurare, prin microfilmare,
pentru documentele de importanld maximd. Pe l6ngd minusurile ei (de naturd
politico-ideologicd) aceastd legislafie a avut meritul de a asigura
oportunitatea achiziliondrii a numeroase documente, de la culte gi persoane

frzice, privind istoria nalionald care s-au conservat mult mai

bine in spaliu qi
microclimatul oferite de Arhivele Statului.
Noile tealitdtri politice qi sociale de dupd decembrie l9g9 au impus
schimbarea cadrului legislativ, mai ales din dorinla de a asigura
accesul
tuturor cercetdtorilor romdni qi strdini la documente, fapt realizat prin
Legea
40 din 1990 qi Hotdrdrea de Guvern nr.76911991. Pe Je altd pui",lipsa
de

fermitate legislativd a dus, in condiliile desfiinldrii sau ^falimentarii

a
numeroase institulii gi/sau societdfi comerciale, la pierderea sau fragmentarea
unor fonduri arhivistice. Abia in aprilie 1996, dupa trei ani de dezbaten
parlamentare, s-a reugit promulgarea Legii Arhivelor Nalionale
(16/1996)
care impreund cu Normele Tehnice privind deffisuraiea activitdlii in

Arhivele Nalionale (1996) reglementeazd, gi astdzi actjvitateaarhivisticd.

Directorii generali ai Arhivelor Nalionale din Romdnia: Grigore
Bengescu II (1862-186\; cezar Bolliac (1g64-1g66); Grigore
N. Manu
(1866-1869); c. D. Aricescu (1869-1g70); Bogdan periceicu-Hagdeu
(1s761900); Dimitrie onciul (t900-r923); Alexandru tapedatu (1 gn):constantin
Moisil (1923-1938); Aurelian SacerdoJeanu (193g-1953); vasile Maciu
(1953-1956); Ion Paraschiv (1956-1960); Nicolae Dinu (1960-1965);
Gheorghe Titilieanu (r965-t973); I nel Gal (r973-19gfl; vasile Moise
(198a-1990); Ioan Munteanu (1900-1991); iou' Scurru (199r-1996);
Corneliu Mihail Lungu (1996).
1.3. CLASIFICAREA

ARHryELOR

Coleclia arhivisticd reprezintd un ansamblu de documente a cdror

adunare laolaltd s-a ftcut prin alegere sau din intdmplare; sunt
documente
care au fost grupate de o organi ie, de o familie tuu d. o persoan
d, fizicd
conform unui anumit criteriu (tematic, cronologic, particuianfili exteme,
lingvistic) fErd a se {ine cont de provenienta lor. C'oleclia are mai mulli
creatori ai documentelor care de multe ori au fost create in locuri diferite,
la
'de
intervale
timp diferite, pot avea o tematicd diferit6 dar au formd gi
raporturi asemdndtoare.

S-a dovedit cd nu tipul trebuie sd fie nqrma de selec{ionare a

arhivelor, ci utilitatea lor. Doar teoretic, s-a fixat alt criteriu: arhive
vii,
necesare administratiei curente qi arhive moarte, care nu mai
indeplineau
acest oficiu.

Clasificare arhivelor este necesard diil considerente teoretice

practice. Exista mai multe criterii de clasific are:
a. Dupd de[inerea arhivelor:
,

arhive deJinute de organizaliile creatoare de arhivd;

b.

arhive delinute de alte organizatrii gi perso ane partiurlare.

Dupd etapole procesului de formare a arhivelor:

gi

arhive curente (de registraturil;

arhive de depozit;
arhive istorice (permanente).
c. Dupa ordnduirea sociald:
arhive feudale;
arhive moderne;
arhive capitaliste;
arhive socialiste"
d. Dupd etapele istoriei arhivelor:
arhiva la destinatar (actul era neces ar, dar grija
pdstrdrii lui
revenea celui cdruia ii era destinat qi care
beneficia a.
luij;

-"1i"utul
arhiva la emitent (grtju pdstrdrii actului revine
celui care

creeazd);

il

arhiva de registru (de pe actele emise se fdcea

o copie pentru o
mai bund ordine gi evidenfd); copierea se frceain
registru;
- arhiva de registru (se mai numegte gi arhiva
de secretariat sau
administrativd).
e. Dupd creatorii arhivelor:
- arhive central e, create de instituliile de conducere din stat;
arhive administrative, create de: prefecturi, primdrii,
consilii
populare;
- arhive judecdtoregti sau judiciare, create
Domnesc, tribunale, cur[i cu juri etc.;
arhive polilienegti _ provin de la institutiile de la
perioada
modernd care aveau in sarcind men{inerea ordinii gi
care erau organe
executive ale statului:
- arhive economice, provenite de la institulii care au awt atribuJii
in diferite ramuri ale economiei gi cele provenite de la Ministerul
Agriculturii, al Industriei qi al Comerfului;
- arhive statistice - fac parte din arhivele economice; aparin sec.
al XIX-1e a, prin infi in{area ofi ciilor statistice ( 1 g 5
- arhive militare - cuprind documente create de9);armata, Ministerul
de Rdzboi, Marele Stat Major;
- arhive sanitare - aparlin unor institutrii create la sfdrqitul sec. al
XIX-lea; amintesc de leacuri pentru boli, mdsuri de prevenire,
epidemii;

arhive sociale ale unor organiza[ii pe ramuri de produc{ie,

constituite cu scopul de a-gi pdstra interesele lor, de a-i
organ'iza
pentru oblinerea de privilegii (bresle gi corporalii);
- arhive culturale - create de institulii d; culturd precum ASTRA,

Ateneul Romdn, biblioteci , mtrzee;

arhive de invd![m6nt, slab rcprezentate in feudalism, cdnd existau

gcoli pe ritngd mdndstiri; dupd sec. al XIX-lea se organizeazd
invdfdmdntul, iar arhivele sunt create de gcoli, licee, universitdli;
- arhive ecleziasttce, cele mai bogate arhive din perioada feudald
pAnd astdzi, cu documentele cele mai vechi;
- arhive personale - totalitatea actelor gi documentelor concepute,
primite, adunate gi totodatd conservate congtient de cdtre o persoan6;
- arhive familiale - ansamblul actelor create gi primite de membrii
unei familii, de familie aa persoand juridici sau de organe
administrative ale familiei, care prin destinalia lor s-au pdstrat in
proprietatea succesivd sau colectivd a acesteia.
f. Dupd materra subiacenti, exist[ documentele scrise pe:
- hdrtie, lemn, mdtase, metal, papirus (material sub formd de foil[,
prelucrat din tulpina plantei numitd papirus, pe care se scria in
antichitate), pergament (material de scris obfinut din prelu crarea
pieilor unor animale), scoarfa de copac.
g. Dupd modul de percepere de cdtre om:
- arhive vizuale;
- arhive sonore;
- arhive audio-vrzua\e.
I .4.

fNVATAvraxruL ARHrvrsrrc

Cu toate cd primul proiect pentru infiinlarea unei gcoli de paleografie

a fost realizat incd din L862, o astfel de institulie s-a constituit,
,,rb titulatura
de $coala Practicd de Arhivari-paleografi, abia in 1924. in l,'931, printr-un

nou regulament de func{ionare,

in

s-a schimbat denumirea

$coala
Superioard de Arhivisticd qi Paleografie ce avea sarcina de a forma arhivigti,

bibliotecari gi experfi grafici. Un an mar tdrziu, in urma modific[rii Legii

Arhivelor, acest asezdmdnt primegte o noui denumire:
$coala Speciald de
Arhivisticd qi Paleo grafte, devenind institulie de invildmdnt superior. ir, 193g
primegte numele de $coala de Arhivisticd, pentru ca in lg+g, in
urma
reformdrii invafdm6ntului, sd devini Institut de Arhivisticd, nibiiologie gi
Muzeografie. in 1950 este redusd la statutul de seclie in cadrul Facultdlii
de
Istorie a Universitdlli ,,C. L Parhon" din Bucuregti. Din L956 a fost restrdnsd
doar la lucrdri practice gi de seminar. Lipsa unei institutii de rang universitar
in domeniul arhivistic, a fost suplinite, din martie 19g0, prii inninlarea
Centrului de Perfecfionare a pregdtirii de specialitate a cadrelor din sistemul
Arhivelor statului. Dupd Revolutia din 19g9, in baza Legii Arhivelor
Na{ionale 1611996, formarea, atestarea gi perfeclionarea peisonajului de
specialitate se realizeazd prin Facultatea O. Arhivistic[ -gi prin gcoala
Nalionald de Perfeclionare Arhivisticd.