Sunteți pe pagina 1din 3

Catedra Ci Ferate, Drumuri, Poduri

Disciplina: Cai de Comunicatii


6.3. Tuneluri. Generaliti. Constructive. Siguran.
Tunelul rutier este o construcie care permite traversarea subteran a zonelor de teren deosebit de accidentate sau
inaccesibile la suprafa, n condiii tehnice de exploatare si economice convenabile. n orae cu circulaie rutier foarte intens,
soluia de drumuri n tunel este adoptat de multe ori pentru traversarea subteran a zonelor de intersecii, pieelor, zonelor con struite sau fundurilor de ape.
Execuia tunelurilor rutiere impune rezolvarea unor probleme suplimentare fa de execuia altor categorii de tuneluri, cum
snt, de exemplu, tunelurile de ci ferate. Astfel, gabaritele i seciunile tunelurilor rutiere snt mult mai mari, necesitnd o
excavaie mai mare i msuri de consolidare n consecin. n tunelul de osea trebuie asigurat o vizibilitate corespunztoare
desfurrii normale a circulaiei de autovehicule, att prin proiectarea elementelor geometrice ale tunelului ct i prin msurile de
iluminare. Tunelurile rutiere snt prevzute cu instalaii de aerisire, care nlocuiesc aerul viciat de gazele produse de motoarele
autovehiculelor, cu aer curat.
Cnd tunelul este spat n roci compacte, stabile i rezistente la aciunea agenilor atmosferici, excavaia tunelului poate
rmne fr nici o cptueal. Dac stnca este stabil, dar alterabil, se execut o cptueal de protecie, avnd grosimea de 3035 cm. Cptueala tunelului se poate executa din zidrie de piatr brut sau cioplit, din beton simplu sau din beton armat. De
asemenea, se folosesc cptueli din elemente prefabricate, bolari simpli sau tubinguri (cutii) din beton armat sau din metal. Dac
pmntul este puin rezistent i d mpingeri mari, tunelul are nevoie de o cptueal de rezisten. Grosimea zidriei cptuelii de
rezisten se dimensioneaz n funcie de mpingerile date de pmnt i poate ajunge pnla 1,20 m i chiar mai mult.
Fig. 6.3.1. Elementele seciunii transversale a tunelului.
n seciune transversal se disting urmtoarele elemente ale cptuelii
tunelului (fig. 6.3.1):
bolta tunelului, care formeaz partea superioar a cptuelii i este
limitat de planurile naterilor bolii; partea cea mai de sus a bolii se
numete cheia bolii;
zidurile sau picioarele drepte, cuprinse ntre naterile bolii i fundaiile
tunelului; mpingerile date de bolt snt transmise de picioarele drepte la
fundaii;
fundaiile tunelului, avnd rolul de a transmite presiunile date de
picioarele drepte la terenul de fundaie.
- radierul tunelului, format dintr-o bolt ntoars rezemat pe cele dou
fundaii i avnd rolul de a rezista la presiunile de jos n sus date de pmnt.
Cnd aceste presiuni snt reduse, radierul poate s lipseasc.
Linia care determin conturul interior al tunelului se numete intradosul tunelului, iar conturul exterior al cptuelii
determin extradosul.
Gabaritul tunelului este suprafaa delimitat de seciunea util destinat circulaiei rutiere i de pietoni (fig. 6.3.2. a, b).
Fig. 6.3.2. Gabaritul tunelului de osea: a
dup prescripii din FR.; 6 dup prescripii
din Germana.
Capetele tunelului snt construite n mod special
i se numesc portaluri. Portalul consolideaz
tunelul din zona respectiv i-1 racordeaz cu
terasamentele traneelor de acces.
n interiorul tunelului se amenajeaz partea
carosabil, alctuit de obicei din dou benzi de
circulaie. Ea este mrginit lateral de refugii
sau trotuare, n funcie de intensitatea circulaiei
pietonilor (fig. 6.3.3).
Fig. 6.3.3. Profilul drumului n tunel
Tunelurile lungi snt prevzute cu spaiile i instalaiile necesare pentru
iluminare, ventilaie, stingerea incendiilor, semnalizri, cu nie i spaii pentru
gararea autovehiculelor.
Fig. 6.3.4. Instalaiile speciale n tuneluri lungi

Catedra Ci Ferate, Drumuri, Poduri


Disciplina: Cai de Comunicatii
Dintre tunelurile de munte remarcabile se menioneaz urmtoarele: Tunelul Mont Blanc, dat n folosin n anul
1964, are lungime de 11 600 m. El asigur legtura rutier n tot timpul anului ntre localitile Chamonix din Frana i
Courtmayeur din Italia. Limea prii carosabile este de 7,00 m, iar a trotuarelor laterale de 0,80 m. Declivitile longitudinale
snt cuprinse ntre 0,24 i 2,40%. La intervale de 50 m snt prevzute nie, iar la fiecare 500 m snt rezervate spaii cu dimensiuni
de 20 m lungime, 3 m lime i 4,50 m nlime, pentru staionarea autovehiculelor. Ventilarea tunelului Mont Blanc este asigurat
de dou uzine amplasate cte una la fiecare capt. Tunelul Grand Saint Bernard are lungimea de 5 830 m i face legtura ntre
Elveia i Italia. oselele de acces la tunel snt acoperite pentru protecia mpotriva avalanelor i au lungimile de 5,5 km n
Elveia, cu declivitate de 6%, i 9,7 km n Italia, cu declivitate de 5%. Partea carosabil n tunel este de 7,50 m lime si este
mrginit lateral cu trotuare de cte 0,90 m lime. Tunelul San Bernardino, n lungime de 6 596 m, este n Elveia. Traseul
tunelului are aliniamente i curbe cu raze de 400 m i 2000 m, iar declivitile snt cuprinse ntre 0,4 i 0,95%. Limea seciunii
utile este de 9,74 m, iar nlimea gabaritului de 4,85 m . Ventilaia s-a dimensionat pentru un trafic de 1 500 vehicule /or i a
necesitat execuia a patru centrale care absorb aerul viciat i refuleaz n tunel aer curat.
Tunelul Seikan Locatie: Honshu, Japonia
Acest tunel feroviar lung de 54 de kilometri leaga insulele Honshu si
Hokkaido. Construictia a fost finalizata in 1988. Aflat la 240 de metri sub nivelul
marii, Tunelul Seikan este cel mai adanc din lume. In plus, este si cel mai lung folosit
in prezent. Geologia imprevizibila a regiunii si rocile sale vulcanice i-au fortat pe
ingineri sa evite folosirea masinariilor de forat, trebuind sa realizeze tunelul doar prin
explozii controlate si sa isi excaveze drumul pe sub stramtoarea Tsugaru.

Seikn .L = 53,9 km

Tunelul Laerdal. Locatie: Sogn og Fjordane, Norvegia


Tunelul Laerdal este cel mai mare tunel rutier cu lungimea de 24,5 km (an.2000)

Aproximativ 5.000 de explozii au fost efectuate in timpul lucrarilor de constructie ale acestui tunel, care se intinde, pe sub
muntii si fiordurile Norvegiei, pe o distanta de 25 de kilometri, fiind cel mai lung tunel rutier finalizat din lume. Totusi, sofatul,
pret de 20 de minute, printr-o tubulatura fara ferestre, poate deveni monoton, asa ca o echipa de psihologi si ingineri s-a concentrat
pe metode de stimulare a atentiei soferilor. Data fiind lungimea foarte mare a tunelului Lardal, mediul si sistemul luminos din
interiorul sau trebuie proiectate minutios. Cateva solutii intrebuintate aici includ lumina stralucitoare albastra si curbe subtile
menite sa ii pastreze pe conducatorii auto "in priza". Cel mai important insa este faptul ca tunelul se imparte in cateva sectiuni
diferite, ce rup ritmul sofatului si creeaza impresia circularii printr-o multime de tunele mai mici.
TunelulChannel
Locatie: Coquelles, Frana
urotunel 49,94 km

Catedra Ci Ferate, Drumuri, Poduri


Disciplina: Cai de Comunicatii

Eurotunel este amplasat sub strmtoare La Manche (1994). El are sectorul subacvatic cu lungimea de 39 km.

Cunoscuta si sub denumirea de "Channel-ul", aceasta structura colosala leaga Anglia de Franta. Finalizat in 1994, tunelul cu o
lungime de aproape 50 de kilometri a necesitat costuri de peste 20 de miliarde de dolari pentru a fi construit. Legatura feroviara
dintre Franta si Angla printr-un tunel este o idee ce a sfidat pret de sute de ani posibilitatile. Tentative au mai existat, dar s-au
impotmolit dintr-o varietate de motive, atat tehnologice cat si politice. Intr-un final, imbinarea masinariilor moderne cu
inidscutabilul beneficiu economic al alaturarii celor doua tari a contribuit la fructificarea si finalizarea conceptului, rezultand de
aici una dintre cele mai impresionante demonstratii ingineresti ale tuturor timpurilor. Pentru a face fata situatiilor neprevazute si
accidentelor - asemenea celor cateva incendii iscate de-a lungul timpului in tunel - proiectantii au construit si un al treilea tub, mai
mic, de serviciu, intre cele doua principale, spre a servi ca ruta de scapare.
Tunelul insular Yerba Buena. Locatie: Golful Californiei

Insula Yerba Buena este un mic petec de pamant aflat in Golful


San Francisco, intre orasul cu acelasi nume si Oakland. Un pod in
consola flancheaza acest tunel cu cinci benzi pe o parte, unul cu
dubla suspensie aflandu-se pe cealalta parte a sa. Cu diametrul sau de 23 de metri, Tunelul Yerba Buena este cel mai larg tunel cu
foraj unic din lume, o trasatura impresionanta, luand in considerare ca a fost deschis in noiembrie 1936. Multi specialisti sunt
astazi de parere ca adaugarea tunelului in regiune a reprezentat solutia cea mai eficienta din punct de vedere a costurilor, de a
permite un mijloc de trecere prin insula, comparativ cu, pur si simplu, construirea unui pod gigantic.