Sunteți pe pagina 1din 4

Rezolutia imaginilor

R.I. reprezinta capacitatea acestora de a raspunde necesitatii extragerii


informatiilor la nivel spatial, spectral si temporar . Inseamna cat de
performanta este imaginea pt a raspunde cerintelor unei aplicatii sau
extragerea elementelor de planimetrie si altimetrie pt hartile topografice
digitale
Rezolutia este de trei tipuri:
1. Spatiala Care este incarcatura de infromatii spatiale a unei imagini.
2. Spectrala cum se raporteaza imaginea la spectrul electromagnetic
astfel in cat sa perminta diferentierea unor caracteristici sau obiecte.
3. Temporala Actualitatea imaginii in raport cu spatiul care il
reprezinta.
4. Radiometrica Ne arata in ce masura imaginea a inregistrat
diferentele spectrale dintre obiecte in limitele aceluiasi interval
spectral.
Rezolutia spatiala se exprima ca dimensiunea lineara a celui mai mic
obiect ce se poate identifica intr-o imagine . Din punct de vedere tehnic
exista doua situatii:
a. In cazul imaginii analogice obiecul este alcatuit dintr.o suma de puncte
ce corespund amprentei razei de lumina pe film. In acest caz , rezolutia
spatiala poate fi numita ca diametru in teren corespunzator unui punct
ce alcatuieste imaginea obiectului.
b. In cazul imaginii digitale( imagine descompusa in pixeli care prezinta
un continut de informatii). Rezolutia spatiala in acest caz este legata
de dimensiunea in teren a laturii pixelului rezult in urma esantionarii
imaginii.
Rezolutia spatial creste pe masura ce biectele identificate sunt mai
mici , pot fi separate mai usor si latura pixelului este mai mica.
Clasificarea imaginilor dupa rezolutia spatiala:
Imagini la rezolutii mici si foarte mici ( rezolutii mai mici de 1 km , sau
mai mici de 100 m ).
Imagini la rezolutii medii (rezolutii intre 1km /100m 10 m ).
Imagini la rezolutii mari ( 10 m 1 m) si imaginile SPOT.
Imagini la rezolutii foarte mari (rezolutii mai mari de 1 m ).
Din 2008 exista imagin Geo-eye cu produse la rezolutie de 0, 4 m . Pleiades
lansat de Franta 0,4m .
Rezolutia spectrala arata in ce mod imaginea de teledetecti se raporteaza
la spectrul electromagnetic .
Rezolutia spectrala poate fi definita in doua moduri:
a. Intervalul spectral in limitele careia s-a obtinut imaginea.

b. In cazul imaginilor multispectrale , conteaza modul in care fiecare


canal spectral sau banda spectrala se raporteaza la spectrul
electromagnetic. Cate benzi are imaginea si cum se raporteaza ele la
spectru.
O imagine singulara , ofera posibilitati limitate de diferentiere a unor obiect
similare folosind criteriul signaturii spectrale.
Pe masura ce numarul de canale spectrale obtinute simultan pentru aceeasi
zona este mai mare, exista posibilitatea de a realiza mai multe combinatii
fals color in care sa poate fi observate diferentele dintre obiecte
( combinatiile landsat TM).
Pe masura ce rezolutia spectrala creste si numarul de signaturi spectrale
primare este mai mare, apare posibilitate de a genera, compozitii color tot
mai diversificate. Aceste imagini noi ,fals color, contin informatie invizibila
despre obiecte( diferenta dintre foioase si conifere sau continututl de
umiditate, gradul de plouare , etc).
Clasificarea dupa rezolutia spectrala a imaginii:
Imagini spectrozonale- singulare: fotograma aeriana (accepta doar un
interval spectral).
Un caz particular al imaginilor specrtozonale il reprezinta cele
pancromatice- imagine singulara realizata in spectrul vizibil pe un
interval spectral mai lung.
Imagini multispectrale : imagini obtinute simultan in mai multe
intervale spectrale , miim 3-4 intervale .
Imagini hiperspectrale- imagini in spectrul continu , intrucat intervalele
spectrale sunt foarte inguste si consecutive.Aplicatiile imaginilor
hiperspectrale sunt legate de posibilitatea de a clasifica si a extrage
informatiile de detaliu privind diversele elemente de mediu geografic.
Rezolutia temporal reprezinta modul in care imaginile de teledetectie se
raporteaza la axa timpului.
1. Cazul imaginii singular ( fotgrama aeriana , unde rezolutia temporal o
constituie data si ora la care s-a obtinut imaginea).
2. Cazul imaginilor multitemporale ( imagini obtinute cu ajutorul aceluiasi
sensor sau uno senzori din aceeasi familie , fie la interval egale de timp
perioade de revizitare- fie la interval neegale- in acest caz este
importanta data si ora imaginii).
Rezolutia temporal mareste aplicabilitatea imaginilor in analiza unor
fenomene de la suprafata terestra si nu numai , prin perioada de revizitare.
Cu cat aceasta este mai scurta cu atat este posibila obtinerea de imagini
care sa permita o analiza detaliata , cantitativa si calitativa a fenomenelor
natural sau sociale(hazarde natural, seisme , catastrofe nucleare ,prognoza
meteorologica, etc).

Clasificarea dupa rezolutia temporala:


1. Se face in functie de functionarea in timp a senzorului si in functie
de perioada de revizualizare(interval de revizitare < 24h)- Meteosat
8.
2. Imagini in rezolutie temporal medie (reviitarea saptamanala).
3. Imagini cu rezolutie temporala mica (fotograme aeriene).
Carte 2- Contrastul imaginilor (de citit)
Contrastul imaginilor reprezinta raportul dintre partile cele mai
luminoase / cele mai intunecate ale unei imagini primare ,respectiv a unei
imagini in scara de gri.
Raportul de contrast rerezinta o factie de tipul :
CR= B(maxim )/ B(minim)
CR raportul din contrast fiind apreciat pe o scara de la 1-10 (peste 4,5
este un raport bun de contrast si sub 1,5 , este un raport slab de contrast).
B(maxim)- stralucirea maxima a punctelor/ pixelilor din imagine.
B(minim)- stralucirea minima a punctelor/ pixelilor din imagine.
O imagine cu un contrast clab poate fi luminosa sau intunecata in conditiile in
care nivelele de gri sau tonurile de culoare sunt grupate pe n interval ingust de
valori spectral.
O imagine cu un contrast bun prezinta un nr relative limitat de nivele de gri
care pot fi delimitate destul de usor de catre analist. Imagine poate fi imbunatatita
in ceea ce priveste contrastul pe cale digitala , transformand punctele in pixeli , sau
inregistrand de la inceput informatia spectrala folosind grilele de senzori. Rezulta ca
imaginea se poate substituii cu o matrice in care se afla un esantion statistic ,
respective totalitatea pixelilor organizati pe linii si coloane. Este important ca
fiecarui pixel in parte ii corespunde o valoare numerica.
Numar digital sau valoare spectrala- numar intreg asociat fiecarui pixel in parte a
carui valoare se poate definii astfel :

Volumul de informative continut (cati biti sunt stocati la nivelul unui pixel)
Nivelul de stralucire care este direct dependent de cantitatea de radiatie
reflectata de obiectele din limitele pixelului intr-un interval spectral.
Radiatia spectrala (cantitatea de energie).

Stralucirea este o senzatie pe care lumina reflectata de obiect o produce


ochilui uman ntr-un interval,cantitativ se exprima prin radiatie.
Informatia spectrala la nivel de canal sau banda spectrala se raporteza in
functie de rezolutia radiometrica sau volumul de informative per pixel la scara da
gri (scara nivelelor de stralucire).

Scara de gri este format dinmai multe trepte de la negru catre alb. Numrul
acestora se calculeaza prin valoarea 2n - n este volumul de informative in biti
continut de fiecare pixel.
Histograma imaginii- Reprezentarea grafica sub forma de coloane a
distributiei statistice caracteristica unui esantion de imagini.
Axa orizontala a acesteia exprima valorile spectral sau numerele
digitale(valoare spectrala= nr. digital DN sau nivel de stralucire / gri / ton de
culoare).
Axa vertical arata nr de pixeli in valoare absoluta ,cumulativa sau procentual.
Contrast slab= contrast nesaturat
Contrastul bun =contrast saturat
Histograma poate fi asociata in anumite cazuri cu diagram sau curba
frecventelor cumulate care se obtine prin adunarea treptata pe nr digitale in
sens crescator a nr de pixeli. Graficul ne arata in acest caz care ixeli participa
mai mult la formarea esantionului de pixeli.
Saturarea contrastului se face in mai multe moduri:
1. Functii matematice
2. Dupa cerintele anaistului