Sunteți pe pagina 1din 9

GENUL LIRIC

ARGUMENTARE
Genul liric este genul literar in care sentimentele autorului sunt exprimate in mod direct
prin intermediul eului liric.
Prezenta eului liric in text este sustinuta de marcile lexico-gramaticale specifice (verbe si
pronume la persoana I si a II-a, singular si plural): exemple.
Expresivitatea deosebita a limbajului este obtinuta prin apelul la figuri de stil si imagini
artistice (vizuale, auditive, olfactive, motrice): exemple. Metafora x are o mare putere de sugestie
si da un plus de expresivitate poeziei. Personificarea y face referire la modul in care ____ .
Modul fundamental de expunere prezent in textul citat este descrierea si/sau monologul
liric.
Lirismul poeziei este sutinut si de prezenta elementelor de prozodie. Rima este ____,
masura este de _____, ritmul fiind _____.
Deoarece prezinta toate aceste caracteristici, consider ca poezia x de y se incadreaza in
genul literar liric.
OPINIE DESPRE MESAJ
Orice opera litarara are drept scop sensibilizarea lectorului caruia i se transmite prin tot
arsenalul de tehnici artistice un mesaj.
In opinia mea, mesajului textului citat/ sau fragmentului extras din ___ este unul de o mare
profunzime, scotand in evidenta faptul ca ___ .
In primul rand, mesajul textului citat este strans legat de sentimentele transmise, autorul
exprimandu-si in mod direct nostalgia cauzata de trecerea timpului/admiratia fata de frumusetea
naturii/etc.
In al doilea rand, acest mesaj este transmis cititorului intr-o maniera specifica literaturii
expresiva, deoarece textul isi contureaza semnificatii profunde, prin apelul la figuri de stil si
imagini artisitice: exemple, si de comentat o figura de stil deosebita.
In concluzie, autorul x a transmis prin intermediul acestui text/fragment un mesaj deosebit
de sugestiv, specific oricarei opere belestristice.

ARGUMENTARE DOINA
Doina reprezinta o specie populara specific romaneasca in care eul liric, aflat intr-o
comuniune puternica cu natura, isi exprima o gama variata de sentimente de tristete, de dor, de
jale.
Caracterul profund subiectiv al discursului liric reprezinta un prim argument in favoarea
aparetenentei la specia doina. Astfel, in text sunt frecvente marcile eului liric: exemple.
Comuniunea om-natura este un motiv pan prezent in lirica populara, poetul recurand fie la
personificare: exemple, fie la marci ale adresarii directe: exemple de vocative, imperative.
Caracterul de doina este confirmat si de puternicile sentimente de tristete/ dor/ singuratate/
jale ce se desprind din versurile poeziei.
Limbajul popular in care predomina cuvinte si expresii regionale sau populare reprezinta o
alta marca a caracterului de doina.
Doina, fiind o opera lirica, se remarca si prin expresivitatea deosebita a limbajului obtinuta
prin apelul la figuri de stil si imagini artistice: exemple.
In concluzie, avand caracter anonim, sincretic (muzicalitatea aparte a limbajului) si
transmitand adanci sentimente de tristete, poezia x este o doina.
(pan prezent=peste tot prezent)

DOINA Ma badita, floare dulce- anonim


Doina reprezinta o specie populara specific romaneasca in care eul liric, aflat intr-o
comuniune puternica cu natura, isi exprima o gama variata de sentimente de dragoste, dor si jale.
Caractecterul profund subiectiv al discursului liric reprezinta un prim argument in favoarea
apartenentei la specia doina. Astefel, in text sunt frecvente marcile eului liric. Tanara isi exprima
dorintele folosind verbe la conditional optativ: te-as duce, te-as rasadi; si un verb la
conjuctiv ce sugereaza scopul celorlalte: ca inima sa i se astampere de jele.
Comuniunea om-natura este un motiv pan prezent in lirica populara, poetul la marci ale
adresarii directe: te-as secera, te-as macina.
Caracterul de doina este confirmat si de puternicile sentimente de dor si singuratate ce se
desprind din versurile poeziei.
Limbajul popular in care predomina cuvinte si epresii regionale sau populare reprezinta o
alta marca a caracterului de doina: stog, mblnti.
Doina, fiind o opera lirica, se remarca prin expresivitatea deosebita a limbajului obtinuta
prin apelul la figuri de stil si imagini artistice: morisca de argint.
In concluzie, avand caracter anonim, sincretic (muzicalitatea aparte a limbajului) si
transmitand adanci sentimente de tristete, poezia ,,Mai badita, floare dulce'' este o doina.

ARGUMENTARE PASTEL
Avand o denumire imprumutata din limbajul artelor plastice, pastelul este o specie litarara
lirica in versuri in care se infatiseaza expresiv un colt din natura ce trezeste eului liric puternice
trairi.
Fiind un pastel, modul fundamental de expunere este descrierea, intrucat sunt prezentate
amanuntit trasaturile unui peisaj . (scriem ce se descrie in 2-3 propozitii). Planul terestru
reprezentat de _____, se imbina armonios cu prezentarea spatiului cosmic: exemple.
De cele mai multe ori, intr-un pastel, peisajul imprima celui ce-l contempla un puternic
sentiment. Atfel, in aceasta poezie autorul isi exprima, dincolo de iubirea pentru natura si nostalgia
cauzata de curgerea inexorabila a timpului, etc.
Limbajul descriptiv este unul cu accentuate valente expresive, poetul imbanind armonios o
serie intreaga de figuri de stil. Exemple si de comentat una.
In concluzie, intrunind aceste trasaturi, poezia x este un pastel.

PASTEL ,,Iarna'' de Vasile Alecsandri


Avand o denumire imprumutata din limbajul artelor plastice, pastelul este o specie litarara
lirica in versuri in care se infatiseaza expresiv un colt din natura ce trezeste eului liric puternice
trairi.
Fiind un pastel, modul fundamental de expunere este descrierea, intrucat sunt prezentate
amanuntit trasaturile unui peisaj. Titlul fixeaza anotimpul ce constituie obiectul contemplatiei.
Este descris momentul de instaurare al anotimpului hibernal prin ninsori abundente, absenta
soarelui. Aceste aspecte sunt fixate in deosebi prin imagini vizuale. Planul terestru reprezentat
de dealurile si campurile albe si intinderea pustie, se imbina armonios cu prezentarea spatiului
cosmic: cu o zale argintie se imbraca mandra tara, soarele rotund si palid se prevede
printre nori.
De cele mai multe ori, intr-un pastel, peisajul imprima celui ce-l contempla un puternic
sentiment. Astfel, in aceasta poezie sentimentele sunt deduse din descriere: teama in fata puterii
iernii, nostalgia cauzata de trecerea inexorabila a timpului, bucuria revenirii sperantei in
final.
Limbajul descruptiv este unul cu accentuate valente expresive, poetul imbinand armonios o
serie intreaga de figuri de stil: cumplita iarna, lungi troiene calatoare, ca fantasme albe
plopii. Enumeratia tot e alb, pe camp, pe dealuri, impregiur, in departare are o mare
putere de sugestie si da un plus de expresivitate poeziei, sugerand faptul ca tabloul este
dominat de albul absolut al iernii.
In concluzie, intrunind aceste trasaturi, poezia Iarna de V. Alecsandri este un pastel.

GENUL EPIC
ARGUMENTARE
Genul epic este genul literar in care sentimentele autorului sunt emprimat ein mod indirect
prin intermediul natatorului, al personajelor si al actiunii.
Fiind un text epic, x de y este o opera in care se remarca prezenta naratorului personaj,
subiectiv si necreditabil/ narator omniescient, subiectiv, ce prezinta intamplarile intr-o maniera
detasata neimplicata. Neimplicarea acestuia in decursul actiunii este dedusa din sintagmele precum:
exemple. (exemple ca: cica era odata si asa era pe vremea aceea)
Caracteristic genului epic este faptul ca se identifica prezenta personajelor: spun care sunt
personajele. Actiunea si conflictele sunt deasemenea caracteristici ale genului ce pot fi regasite in
textul citat.
Avand toate aspectele definitorii, consider ca opera x de y se incadreaza in genul literar
epic.

OPINIE DESPRE TITLU


Titlul reprezinta un element paratextual, un prag discursiv ce se constituie intr-o cheie de
lectura, anticipand mesajul si semnificatiile fundamentale ale textului. In opinia mea, titlul x
se afla in perfecta concordanta cu continutul ideatic al textului.
Avand o stuctura sintetica/ analitica (anatilitica= care se poate analiza, 2 sau mai multe
cuvinte), titlul sugereaza faptul ca textul reprezinta o descriere a unui cadru nocturn/ a unui peisaj
acvatic/ etc.
Titlul anticipa asadar tema litarara, avand rol sintetizator, functionand ca o adevarata cheie
interpretativa.
In primul rand, semnificatiile acestui titlu sunt confirmate de imaginarul artistic al poeziei.
Figuri de stil precum _____ (dam exemple de figuri de stil relevante pentru sensul titlului)
valideaza universul de asteptare instaurat prin acest titlu.
In al doilea rand, in text predomina imagini artistice (vizuale, auditive, olfactive): ___.
Acestea au rolul de a dezvolta ideea transmisa de titlu.
In concluzie, consider ca acest titlu este foarte potrivit, anticipand continutul textului.

CARACTERIZARE
Personajul literar este o fiinta de hartie (Roland Barthes), reprezentand principala instanta
narativa a textului epic.
Unul din persoanajele surprinse in textul citat este ___ . Portretul sau reiese intr-o maniera
complexa, atat prin caracterizare directa (facuta de catre narator sau celelalte persoanaje), cat si
prin modalitati indirecte (fapte, limbaj, atitudine). Astfel, personajul ___ se dovedeste a fi un om
____ (indic trasatura), aspect ce reiese din scena in care ___ (indic scena).
Pe de alta parte, ___ este o persoana __ (trasatura) deoarece ___ (exemple).
In concluzie, personajul ___ este suprins intr-o maniera complexa, reusind sa atraga
admiratia/ dezaprobarea lectorului.

ARGUMENTARE BASM
Basmul este o specie a genului epic in proza, rareori in versuri, in care intamplarile reale se
impletesc cu cele fantastice, pentru a sustine in final triumful binelui asupra raului.
O prima trasatura ce atesta caracterul de basm o constituie respectarea temei generale a
acestuia, lupta dintre bine si rau. (Exemplificati fortele binelui si ale raului)
Deasemenea, ca in price basm, si in textul dat realul alterneaza cu fantasticul. Elementele
reale sunt reprezentate de ____, iar cele fantastice de ____.
Existenta formulelor tipice initiale, mediane sau finale constituie un alt argument al
apartentei textului la specia basmului.
Basmul contopeste o serie de motive specifice (motivul lipsei, al interdictiei, al calatoriei, al
nuntii, al rasplatei, al pedepsei, al imparatului fara urmasi, etc). Foarte frecvent intr-un basm este
fenomenul triplicarii, ce poate fi observat in structura ___ (balaur cu 3 capete, 3 zile).
In concluzie, respectand tema generala si trasaturile speciei, fragmentul extras din x
apartine unui basm.

ARGUMENTARE FABULA
Fabula este o specie a genului epic in versuri in care, prin intermediul unei alegorii, se
critica anumite defecte umane ale societatii, cu scopul de a le corecta.
O prima trasatura ce atesta apartenenta acestei opere la specia fabulei este structura
bipartita, alcatuita din povestirea propriu-zisa si morala. (Rezumam intr-o fraza firul epic succint al
textului). Indicii spatio-temporali sunt fixati.
Personajele oricarei fabule sunt simple masti animaliere care alegoric ascund defecte
umane.
(Ilustram defectul fiecaruia).
Finalul unei fabule are intotdeauna continut moralizator. In acest text morala este una
explicita delimitata grafic de restul propozitiei/ implicita, nefiind formulata, deductibila din
povestire. (Explicam morala in 1-2 randuri). Se exprima ironia, dispretul, sarcasmul autorului fata
de societatea timpului sau.
In concluzie, propunandu-si satirizarea unor defecte umane cu scop educativ, textul x de
y este o fabula.

OPINIE DESPRE MORALA FABULEI


Intr-o fabula, morala reprezinta continutul educativ ce se deprinde din tesatura narativa a
textului. In opinia mea, invatatura acestui text este una deosebit de utila oricarui lector, scotand in
evidenta faptul ca ____.
In primul rand, sensul acestei fabule reiese din modul de actiune al pesonajelor sale ce
reprezinta masti alegorice, ilustrand tipologii umane: (exemplificam fiecare persoanaj cu defectul
lui).
In al doilea rand, aceasta morala este intr-o stransa legatura cu viziunea satirica a
autorului, ilustrand probleme specifice ale perioadei in care a trait poetul si care s-au perpetuat
pana in zilele noastre. Si astazi existe oameni care ___.
In concluzie, aceasta morala este una foarte actuala, avand drept scop corectarea unor vicii
umane universale.

S-ar putea să vă placă și