Sunteți pe pagina 1din 6

IMPORTANTA LIPIDELOR IN ALIMENTATIE.

LDL SI HDL

Lipidele sunt o grup de substane organice, componente ale materiei vii,


insolubile n ap i solubile n solveni organici (eter, aceton, benzen .a.). Ele
sunt compuii organici ai carbonului, hidrogenului i oxigenului. Rezult din
esterificarea acizilor grai cu diferii alcooli. Din punct de vedere chimic, sunt
substane organice cu molecula mai mult sau mai puin complex, constituit din
acizi grai i glicerol (glicerin).
Acizii grai pot fi: saturai i nesaturai. n general, grsimile bogate n acizi grai
saturaisunt solide la temperatura obinuit, n timp ce cele bogate n acizi grai
nesaturai sunt lichide. Ele se mai numesc uleiuri. Cei mai rspndii acizi saturai
sunt: acidul palmitic i acidul stearic.
Acizii grai nesaturai pot fi: mononesaturai (acidul palmitoleic i acidul oleic cu
18 atomi de carbon i o singur dubl legtur) i polinesaturai (acidul linoleic
cu 18 atomi de carbon i dou duble legturi). Acidul linolenic are 18 atomi de
carbon i trei duble legturi; acidul arahidonic 20 atomi de carbon i patru duble
legturi.
Acizii grai polinesaturai (linoleic, linolenic, arahidonic) nu pot fi sintetizai de
ctre organismul uman, de aceea se numesc eseniali. Deoarece nu se sintetizeaz
n organism, ei trebuie adui prin alimentaie ntr-o proporie suficient, ntruct
lipsa sau prezena lor ntr-o cantitate insuficient mpiedic utilizarea celorlali
acizi grai din organism.
Lipidele se mpart n:
- lipide simple;
- lipide complexe
Lipidele simple, dup natura alcoolului, se mpart n:
- gliceride (conin clicerol);
- steride (conin sterol);

- ceride (conin alcooli superiori).


Gliceridele sunt cele mai rspndite lipide n natur.
Steridele, dup origine, pot fi:
- zoosteroli (colestorolul);
- fitosteroli (sitosterolul);
- micosteroli (ergosterolul).
Steridele se gsesc n cantiti mici n toate esuturile animale i vegetale,
concentrate n ficat, creier, mduva spinrii, glbenuul de ou, icre, grsimile din
lapte.
Ceridele sunt substanele componente ale suprafeei multor legume i fructe,
micornd evaporarea apei. Se mai conin n ceara de albine i n lanolin.
Lipidele complexe conin, spre deosebire de cele simple, acid fosforic,
aminoalcooli, aminoacizi i glucide.
Ele se mpart n:
- fosfatide;
- sfingolipide.
Fosfatidele sunt cele mai rspndite. Ele intr n structura lipidelor membranelor
celulare i subcelulare.
Sursele: se gsesc n glbenu, ficat, lapte, i mai puin n uleiurile vegetale.
Sfingolipidele nu conin glicerol; n locul lui au un aminoalcool sfingozina.
Proprietile lipidelor
Formeaz emulsii cu lichidele, favoriznd digestia i absorbia lor.
n combinaie cu cationii, n mediul alcalin din intestin, acizii grai formeaz
spunuri,
excretate cu fecalele.

n prezena unor catalizatori, cum ar fi nichelul, grsimile lichide pot fi


solidificate.
Rolul (funciile) lipidelor n organism
Necesitatea asigurrii unui anumit nivel de lipide n raia alimentar este
demonstrat de funciile lor n organism, i anume:
1. Lipidele reprezint o surs de energie concentrat. Prin arderea n organism a 1g
de lipide se elibereaz 9,0 kcal, adic de dou ori mai mult energie dect la
arderea proteinelor.
2. Lipidele contribuie i la formarea materialului plastic i structural
(lipoproteidele, fosfoproteidele).
3. Influeneaz procesele de termoliz (diminueaz termoliza).
4. Protejeaz organele interne, rotunjesc formele corpului.
5. Aport vitaminele liposolubile A, D, E, K, contribuie la asimilarea lor (grsimea
laptelui i uleiul de pete).
6. Influeneaz funcia tubului digestiv (inhib secreia HCI).
7. Asigur un gust mai plcut mncrurilor, stimuleaz contraciile cilor biliare.
8. Influeneaz asimilarea srurilor minerale (Ca, Mg).
9. Influeneaz funcia sistemului nervos central (fosfolipidele).
10. Influeneaz funcia sistemului endocrin inhib funcia pancreasului, glandei
tiroide.
11. Micoreaz motilitatea stomacului i a intestinelor (senzaie ndelungat de
sa).
12. Formeaz ap endogen sporete rezistena organismului la sete.
Lipsa lipidelor n raia alimentar a oamenilor are ca urmare micorarea duratei
vieii acestora, slbirea rezistenei la aciunea factorilor meteorologici nefavorabili,
apariia pe piele a exemei, hemoragii n organele interne.

Aceste dereglri trec repede, dac n raia alimentar se adaug lipide bogate n
acizi grai nesaturai.
Rolul acizilor grai polinesaturai
1. Funcia structural intr n componena membranelor i citoplasmei celulelor.
2. Favorizeaz procesele de oxidare a acizilor grai saturai.
3. Influeneaz metabolismul vitaminelor hidrosolubile B1, B2, C. Lipidele sunt
necesare n absorbia i utilizarea carotinei, care se conine n produsele alimentare
vegetale. Fr lipide, carotina ce se conine n morcovi se asimileaz n cantitate de
15%, iar n prezena lipidelor pn la 8085%.
4. Sporesc elasticitatea vaselor sangvine, rezistena lor fa de colesterol.
5. Activizeaz metabolismul colesterolului prin sporirea reactivitii esterilor lui.
6. Favorizeaz procesele de regenerare a tegumentelor.
7. Particip la sinteza prostaglandinelor substane active ce regleaz
metabolismul celular.
Acizii grai polinesaturai nu se sintetizeaz n organism, de aceea ei se consider
substane eseniale.
O anumit importan au i fosfolipidele. Anume ele intr n componena
membranelor celulare, particip la transportul lipidelor n organism. Cele mai
multe fosfolipide se afl n esutul nervos, n creier, miocard, ficat etc.
Necesitatea zilnic n fosfolipide constituie 510 g. Sursele principale sunt
glbenuul de ou 10%, uleiurile vegetale nerafinate 1,54%, untul 0,4%,
embrionii de gru i secar 0,6 0,7%.
Colesterol bun (HDL) vs colesterolul rau (LDL)
Colesterolul ridicat reprezinta o problema grava a generatiei fast food si produce
nenumarate afectiuni cardiovasculare. Colesterolul este un sterol ce serveste ca
precursor al vitaminelor liposolubile si al hormonilor steroizi.

Colesterolul bun(HDL)
HDL este opusul LDL. Fata de LDL, colesterolul bun, are in compozitie o
cantitate mare de proteine si este sarac in lipide. Acest compus actioneaza ca un
aspirator si absoarbe colesterolul in exces de la nivelul tesuturilor si celulelor si il
transporta la nivelul ficatului. Ficatul elimina colesterolul din aceste particule si il
foloseste sau il recicleaza. Aceasta activitate a HDL explica de ce acesta are efecte
benefice asupra sistemului cardiovascular. HDL contine si antioxidanti ce pot
impiedica oxidarea LDL si transformarea lui in particule si mai periculoase pentru
organism. Stilul de viata influenteaza foarte mult nivelul de HDL exercitiile
fizice il pot creste, iar fumatul il scade. Dietele bogate in grasimi cresc nivelul de
HDL dar si pe cel de LDL, iar cele sarace in lipide scad cantitatea de LDL si HDL.
Totusi, printr-o alegere atenta a alimentelor consumate, puteti scadea cantitatea de
LDL fara sa influentati negativ nivelul HDL. Pentru a creste nivelul de HDL
simultan cu scaderea cantitatii de LDL trebuie sa evitati alimentele ce contin
grasimi saturate si sa consumati alimente ce contin grasimi nesaturate ca uleiul de
masline, peste, alune, migdale etc.
Colesterolul rau (LDL)
In general, 60-70% din cantitatea totala de colesterol este purtata prin organism de
particulele LDL. Aceste particule asigura transportul colesterolului de la ficat la
locul unde este necesara prezenta lui.
LDL (lipoproteine cu densitate mica) este o lipoproteina a carei functie este aceea
de a transporta colesterolul in sange. Rolul ei negativ este dat de faptul ca
depoziteaza excesul de colesterol pe peretii arterelor, fapt care duce, in timp, la
intarirea vaselor de sange si la declansarea bolilor cardiace. Data fiind aceasta
functie, lipoproteinele cu densitate mica mai sunt cunoscute si sub numele de
colesterol rau, potrivit Asociatiei Americane a Inimii.
De ce colesterolul LDL atat de rau?
LDL-colesterol reprezinta o parte importanta a procesului de ingustare a arterelor,
numit si ateroscleroza unele molecule de colesterol LDL care circula prin vasele de
sange tind sa se depoziteze pe peretii arterelor. Acest proces incepe sa se produca
inca din copilarie sau adolescenta; leucocitele (celulele albe din sange) incearca sa

inghita si sa digere colesterolul LDL, cel mai probabil in incercarea de a proteja


vasele de sange; in timpul acestui proces, leucocitele convertesc colesterolul LDL
intr-o forma toxica, oxidata; in timp, leucocitele si celulele de colesterol LDL se
strang in vasele de sangele, fapt care conduce catre aparitia unor umflaturi ale
arterelor, numite placi. Aceste placi sunt compuse din colesterol, celule si alte
ramasite; aceste depuneri tind sa se extinda, facand ca placile sa creasca si, in timp,
sa duca la blocarea arterelor.
Un pericol mai mare decat aceste depuneri il constituie ruptura brusca a suprafetei
care acopera aceste placi din vasele de sange. Consecinta unui astfel de eveniment
consta in formarea unui cheag de sange pe artera, care provoaca atacul de cord.
Care sunt valorile normale ale colesterolului LDL?
Desi atacul de cord este imprevizibil, un nivel crescut de colesterol LDL va expune
mult mai mult acestui risc. Niveluri ridicate ale colesterolului LDL pot indica
riscul aparitiei bolilor de inima. Testul pentru colesterolul LDL este folosit pentru
a determina riscul pacientului de a dezvolta boli cardiovasculare. Dintre toate
formele de colesterol din sange, LDL este considerat cel mai important in
determinarea riscului cardiovascular.
Testarea nivelului colesterolului LDL-C este o componenta a profilului lipidic, care
mai include colesterolul total si trigliceridele. Acest test poate fi efectuat atat de
catre persoanele sanatoase, ca parte a unui examen fizic de rutina, cat si de
pacientii cu nivel crescut al colesterolului, pentru a verifica daca valorile LDLcolesterolului sunt cele normale sau nu.
In conditii obisnuite, valorile colesterolului LDL ar trebui sa fie cuprinse intre 50 si
150 mg/dl. Nivelurile optime ale LDL-colesterolului sunt mai mici de 160 mg/dl
pentru adultul tanar, mai mici de 130 mg/dl pentru persoanele care asociaza alti
factori de risc cardiovascular si mai mici de 100 mg/dl pentru persoanele cu
cardiopatie ischemica manifesta, potrivit Asociatiei Americane a Inimii.
Valorile scazute ale LDL-colesterolului nu sunt considerate periculoase. Ele pot fi
intalnite la pacientii cu deficienta lipoproteica mostenita, la cei cu hipertiroidism,
infectii, inflamatii si ciroza.